Normal. "Since 2007"

Mircea STĂNESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 205 din 20 Ian 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

● Nu ştiu cum arată un oraş pregătit pentru a deveni capitală culturală. Istoriceşte vorbind, cred că Sibiul o merita; "Normal. Sibiu tînăr din 1191". În acest cadru tinereţea rămîne de discutat. Infrastructura, infrastructura spirituală & demografică erau în "stand-by". Schimbarea era în prag. S-a întîmplat să vină momentul în care oraşul să facă faţă noii cetăţenii, "workshop"-ului contemporan al UE. Normal, gospodăreşte, ardeleneşte, fără stridenţe. Într-un fel, venise timpul să fie împlinite aspiraţiile "von Brukenthal". Logistica acestei împliniri, relativ secretoasă la început, s-a învigorat, a devenit transparentă şi a ieşit din birouri pe parcurs. "Barocul de Cibinio", flamboiant, restaurat, aflat la "crossroads" şi supus mobilităţii asumate, a trebuit să-şi prezinte noile valenţe în agora. ● Într-o comunitate heteroclită, multiculturală, în care etniile sînt într-un permanent balans numeric şi valoric, echilibrul rămîne un deziderat. Regula reprezentativităţii etnice se aplică mai uşor în politică şi mai greu în cultură. "Casting-ul" cultural ţine de nivelul de performanţă. În epoca marketing-ului, a management-ului, echilibrul e stabilit de calitatea actului cultural, de ofertă, de oportunitatea proiectelor, de capacitatea de implicare şi contribuţia în cadrul comunităţii. Mai mult chiar, ţine de concepţia, de măiestria completării formularistice, de elocvenţa implementării, şi mai puţin de structura demografică sau de selecţia partizană. Proiectele care nu şi-ar fi pus amprenta culturală distinctă, nu cred că ar fi trebuit realizate. Au existat şi propuneri mai puţin inspirate. Important este că s-au deschis porţile, beciurile şi cerul "oraşului de sus", timp în care curiozitatea a călcat în picioare letargia, reticenţa, obişnuinţa. "Choice"-ul, registrul ofertei culturale, a fost o premieră, o realizare, şi a avut calibru de capitală europeană. ● Principalele beneficii? Infrastructura, infrastructura în desfăşurare (gară, aeroport, capacităţi de cazare în lucru), infrastructura afectivă, un pas mai departe în planul culturii vizuale, al percepţiei, al mentalităţii. "This place has the heart of a poet"... Desigur, beneficiile se evaluează în timp, urmînd îndeaproape principiile telefoniei mobile. În plan exterior, de la "turismul de crizantemă", la Ramada, oraşul a cîştigat imaginea unui "pitoresc fără melancolie" şi şi-a exersat potenţialul cu porţile deschise. Pe plan interior, experienţa capitalei culturale l-a apropiat pe spectator de natura lui. L-a implicat, l-a îndemnat să reacţioneze, să aleagă, să devină responsabil. A scos public din durchgang-uri, de dincolo de porţi şi l-a îmbăiat în contemporaneitatea alternativă, multimediatică şi stridentă, cum se află. Capitala a mai beneficiat de şansa parteneriatului cu Luxemburgul, lucru amintit de altfel destul de firav pe parcursul anului. Oraşul şi-a fortificat încrederea de sine. S-a putut descurca şi cu mai puţină centralizare şi fără o politizare excesivă. Capitala culturală a trecut cu bine proba de lucru. A adunat capital uman şi-a creat o imagine, a cîştigat o adresă UE, interes, aură. Şi a privit ochi în ochi, de la egal la egal, continentul, lumea în mişcare. A repurtat o victorie de "patrimoniu.ro", muncită, cîştigată la puncte. Normal. "Since 2007."

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Panică în Ploiești. Creșteri semnificative ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat și benzen în aer
Locuitorii Ploieștiului se confruntă cu o scădere semnificativă a calității aerului în ultimele zile, cauzată de creșteri alarmante ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat (H2S) și benzen (C6H6).
image
De unde poate obține România un munte de bani în loc să crească taxe și impozite. Expert: „Ne-am permite tot ce avem nevoie”
România nu reușește să-și țină în frâu cheltuielile, iar deficitul crește de la o lună la alta spre cote amețitoare. Analistul economic Adrian Negrescu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum ar putea fi rezolvată problema, fără să mai fie nevoie de taxe și impozite mai mari.
image
EXCLUSIV. David Petraeus, fost director CIA: „România e pregătită militar în cazul unui potențial atac al Rusiei”
Fost director CIA și comandant al Forțelor Armate ale SUA în Afganistan, generalul David Petraeus a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru ”Adevărul”, despre importanța României în regiune și despre posibilitățile ca Vladimir Putin să fie înlăturat de la putere.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.