Norii (fragmente)

Petru CREŢIA
Publicat în Dilema Veche nr. 838 din 12 - 18 martie 2020
Norii (fragmente) jpeg

● Între noi şi imperiul morţii se află din vechime sfîntul aer, puternicul duh nevăzut al vieţii, laptele ei diafan. El simţurilor li se destăinuie numai ca azur şi ca vînt; el e albastrul luminii din şirul zilelor noastre, el mîngîierea şi biciul, răcoarea, el autorul atîtor mişcări, de frunze şi valuri, de nisipuri şi zăpezi viscolite, de albe pînze cîndva, de nori şi de umbre de nori. Lucrurile se leagănă, se umflă, se apleacă sub vînt, se zbuciumă, se frîng sau se spulberă, alunecă, plutesc, se înalţă, tresar. Lucrurile foşnesc, şuieră, gem, vuiesc sau tună sub vînt. Iar lumea este astfel mai frumoasă şi mai vie, şi au un spor mai mic puterile singurătăţii în lucrarea lor.

● Aerul, marele ocean de aer, doarme adînc şi visează, iar visele lui sînt scrise pe cer şi par să însemne ceva. Norii sînt visele pămîntului, sau ale aerului, sau ale mării, vise senine sau vise chinuite, coşmaruri ale unei lumi care visează că se mai naşte încă, în chinuri, din fierbintele nimic.

● Lumea acestei clipe nu e făcută din pîine şi din miere, nici din carne dulce de fată. Este făcută din nori şi din umbre de nori. Din peisaje ale minţii, poroase ca aerul, în care bărbaţi şi femei sînt ca nişte copaci în mers şi ca nişte trestii clătinate de vînt.

● Aerul răcoros şi mobil, boarea albastră care înconjoară planeta aceasta de stînci, de lavă şi de lut.

● Între două furtuni există ceasuri cînd toate mirosurile par să se fi ucis unul pe altul şi nu rămîne decît mireasma deşartă şi feciorelnică a aerului.

● După furtună, torentele din munţi fumegă. Aerul istovit e lacom de umezeală şi cerul pare grăbit să ia înapoi ce a dat, astfel că şuvoaiele par să fiarbă cu aburi bogaţi care se pierd iute printre razele de soare, sorbiţi cu nesaţ.

● Foarte sus, dincolo de aer şi de vînturi, încep norii moleculari, obscuri şi nevăzuţi, şi lacomi de lumina stelelor, pe care o beau şi ne-o fură.

● Pămîntul şi apa, văzduhul şi focul, lumina, aprinderi şi arderi, flăcări, scîntei, văpăi, vîlvătaie şi jar, pîlpîire şi fum, funingine, zgură, tăciuni, spuză şi scrum, cenuşă şi stingeri, aprinderi, dogoare şi arşiţă, focuri, lumini, fulgere, raze, sclipiri, licăriri, străluciri, scînteieri, pe pămînt şi în cer, între umbră şi umbră, printre geruri, vremi şi tăceri.

● Nimic nu are seamăn pe pămînt cu arborii cei mari, cu tarile lor trunchiuri, greu ştirbite chiar de fier, avîntate şi înalte cît să le întreacă numai zborurile, munţii: trăiesc, ramificîndu-se la capete, în două lumi: au ramuri neclintite şi tăcute ferecate în pămînt, în largul şi adîncul întuneric din pămîntul umed şi amar, sărat şi bun, de unde-şi trag o jumătate din viaţă şi putere; au ramuri sus, spre cer, în hrănitorul aer, în lumină şi eter, supuse vînturilor blînde şi acelor viforoase, ploilor calde şi ploilor reci, foşnind din zeci de mii de aripi verzi sub cerurile schimbătoare, primind în grelele cununi trecerea stelelor, a norilor şi-a lunii, fulgere, raze, păsări, zăpezi.

● Ce numim vreme este fapta soarelui, a aerului şi a apei şi aproape nu este ceas al vremii pe care sufletul puternic să nu‑l primească de la trup cu sfîntă bucurie: întreaga scară de la arşiţă la ger, de la secetă la potop, de la somnul văzduhului la uragane, de la senin la negură şi înnorare, întregul umblet pe sub zodii al primăverii, verii, al toamnei şi al iernii. A muri înseamnă a ne despărţi şi de acestea.

● Cerule, din ce eşti tu făcut? Eşti o boltă de gheaţă curată şi adîncă pe care ziua fulgeră luminile soarelui, iar noaptea patinează, uşori şi tăcuţi, îngeri cu făclii, în jurul lunii? Sau eşti faţa mării de aer pe fundul căreia trăim şi-acolo sus valurile şi spumele tale se lovesc de ţărmurile raiului?

(fragmente din volumul Norii, Editura Cartea Românească, 1979)

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.