Nonconformisme celebre (1997)

Z. ORNEA
Publicat în Dilema Veche nr. 206 din 26 Ian 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dic┼úionarele precizeaz─â c─â, de fapt, conformismul este supunerea docil─â, oportunist─â fa┼ú─â de opiniile altora, copiindu-le slugarnic, chiar dac─â nu se potrivesc cu propriile convingeri. Aceasta, a┼č ad─âuga, dac─â accept─âm ideea c─â un conformist poate avea, ├«n forul s─âu interior, convingeri. Dar ┼čtie de minune s─â le ascund─â, adapt├«ndu-se cameleonic realului, chiar dac─â nu-l agreeaz─â. S├«nt ├«ns─â destule firi, s─â le numim necanonice. De obicei, din stirpea acestora fac parte scriitori adev─âra┼úi, al c─âror rost este, tocmai - dup─â o vestit─â apreciere a lui Camus - s─â se ├«mpotriveasc─â atmosferei timpului. ┼×i au fost destui, la noi, care s-au comportat ├«mpotriva canoanelor, fiind adesea, de nu insurgen┼úi ├«n sensul clasic al termenului, oricum ni┼čte certa┼úi cu normele, altfel zic├«nd, inconformi┼čti. Creang─â, de pild─â, ie┼čit cu atestat de diacon ├«n decembrie 1858, c─âs─âtorit ┼či hirotonisit, la 24 de ani, diacon la biserica unde slujea socrul s─âu. Dar era nestatornic la femei ┼či nu-┼či putea iubi prea t├«n─âra so┼úie, luat─â numai pentru c─â spera s─â mo┼čteneasc─â parohia socrului s─âu Ioan Grigoriu. ├Än 1860 devine student la nou ├«nfiin┼úata Facultate de Teologie din Ia┼či care ├«ns─â, dup─â un an, ├«┼či ├«nchide por┼úile, ├«nc├«t diaconul se ├«nscrie la ┼×coala preparandal─â, neurm├«nd-o ├«ns─â, acum, din lips─â de mijloace. Se certase r─âu cu socrul ┼či se angajase diacon la alt preot, apoi revine la socrul s─âu ├«n 1863, ├«ncerc├«nd s─â-l suporte. ├Än octombrie al aceluia┼či an 1863 redevine elev la ┼×coala preparandal─â, acum condus─â de Titu Maiorescu, unde se distinge ca un elev eminent. Dar era ┼čcolar ├«n toate zilele s─âpt─âm├«nii, iar duminica, slujitor al bisericii. Iese ├«nt├«iul la examenul final al ├«nt├«iului an ┼či ├«n al doilea an, la recomandarea lui Maiorescu, c─âp─âtase ┼či slujba de institutor. Certat cu socrul s─âu, era ├«n c─âutare de cas─â, ├«mpov─ârat cu familie (avea, acum, ┼či un fiu de patru ani). Dar a fost clasificat tot primul ┼či la sf├«r┼čitul studiilor. Tot peregrin├«nd, devine diacon la Biserica Golia, av├«nd asigurat─â ┼či o catedr─â de institutor. Aici, la Biserica Golia (vecin─â cu Spitalul de boli nervoase), ├«ntr-o c─âsu┼ú─â din curte, se instal─â, ├«n 1866, Creang─â. Dar ├«n 1867 ├«l p─âr─âse┼čte so┼úia, ceea ce era grav pentru un diacon ce n─âzuia s─â ajung─â preot. Ascunz├«nd, c├«┼úiva ani buni, defec┼úiunea intervenit─â ├«n familie, diaconul ├«┼či lu─â o ┼úiitoare, renun┼ú├«nd, de fapt, la preo┼úie. Nici cu slujbele de diacon nu se ├«mp─âca deloc ┼či avea opinii critice despre formalismul Bisericii. ├Än pofida ├«ndatoririlor cinului de fa┼ú─â, totu┼či, bisericeasc─â, s-a dus la un spectacol de teatru la Na┼úionalul ie┼čean. S-au g─âsit denun┼ú─âtori ┼či cazul a ajuns la mitropolit. Creang─â, mustrat r─âu, se adreseaz─â cu o ┼úan┼úo┼č─â replic─â, ├«n martie 1868, c─âtre mitropolit, ├«n care recunoa┼čte c─â a fost la c├«teva spectacole la Na┼úional "unde n-am v─âzut nimic scandalos ┼či demoralisatoru, ci din contr─â combaterea tutuloru viciuriloru ┼či sus┼úinerea de totu ce este justu ┼či ceea ce prive┼čte datoria omului c─âtre Dumnezeu ┼či societate". Era mai mult dec├«t un act de inconformism. Era unul de efectiv─â r─âzvr─âtire. A fost, ├«n consecin┼ú─â, suspendat din diaconie. Nu a ├«n┼úeles s─â se concilieze cu forurile biserice┼čti. Dimpotriv─â, s-a dus din nou la teatru. Ba chiar, de┼či iertat o vreme ┼či re├«ncadrat diacon, cu firea lui de insurgent ├«┼či scandaliza superiorii. Pornit ├«mpotriva stare┼úului M─ân─âstirii Golia, ├«ntr-o zi mohor├«t─â de prim─âvar─â, ciorile ├«nnegrind copacii largii cur┼úi, diaconul puse m├«na pe o pu┼čc─â ┼či trase, cu sete, ├«n ciori. Protopopul, din ├«nt├«mplare la fa┼úa locului, ├«l chestion─â cum de o fa┼ú─â bisericeasc─â umbl─â cu pu┼čca. Evenimentul ajunse, sub forma unei ┼čtiri de senza┼úie, ├«n Curierul de Ia┼či. A┼ča a aflat de caz mitropolitul Calinic, care, repede, a dat dispozi┼úii de anchet─â. Chestionat, Creang─â a recunoscut m├«ndru c─â, ├«ntr-adev─âr, a tras cu pu┼čca, ├«ntreb├«ndu-l, cu pref─âcut─â naivitate, pe superior cum altfel se poate sc─âpa de necuviin┼úa ciorilor pe turla bisericii. Neg─âsind "vina" ├«n codurile canoanelor, mitropolitul ├«l iert─â, din nou, pe inconformist. Dar, prevenit, de┼či a mai stat la Golia vreo trei ani, institutorul Creang─â, g─âsindu-┼či o ┼čcoal─â mai bun─â, ┼či-a cump─ârat, pe numele ┼úiitoarei, o c─âsu┼ú─â de mahala (probabil bojdeuca din ┼óic─âu). Mutarea de la Golia a fost, negre┼čit, o desp─âr┼úire de diaconie. Ca un act sfid─âtor de r─âzvr─âtit ┼či-a tuns pletele. Dar, h├«tru, f─âcea apel la un articol de canon reformator al cinului preo┼úesc, cu care ├«nt├«mpina mustr─ârile superiorilor. Mitropolia se ar─âta consternat─â, ├«ntreb├«ndu-se alarmat─â dac─â diaconul "poate liturgisi ├«ntr-o asemenea stare". ├Än septembrie 1875 a fost suspendat din diaconie pentru o vreme. Chemat la Consistoriu pentru anchet─â, diaconul r─âspunse cu un protest ├«n care afirm─â c─â "retezarea p─ârului nu este o abatere disciplinar─â". Mitropolia ├«i r─âspunse printr-o decizie clar─â, fiind anun┼úat c─â este "oprit de lucrarea diaconiei pentru totdeauna p├«n─â c├«nd ve┼úi da probe de ├«ndreptare". Nici vorb─â de ├«ndreptare. Creang─â ├«┼či cump─âr─â haine de t├«rgove┼ú, lep─âd─â potcapul ┼či anteriul, umbl├«nd a┼ča pe str─âzile Ia┼čiului, ├«n vara lui 1872. Era o ├«nfruntare nonconformist─â ┼či un scandal f─âr─â precedent. Mitropolia se adres─â Ministerului Cultelor ┼či Instruc┼úiunii Publice reclam├«nd comportarea scandaloas─â a "profesorului din Ia┼či, Ion Creang─â", cer├«ndu-i definitiva sa suspendare din diaconie. Cristian Tell, ministrul ├«n func┼úiune, scandalizat ┼či el c─â un r─âspopit educ─â tinerele vl─âstare, ├«l destitui ┼či din profesorat ├«n iulie 1872. Era un abuz pentru c─â Ion Creang─â ultragiase numai comportamentul de cleric, nu ┼či de institutor. A trimis o ├«nt├«mpinare Ministerului, ├«n care se pl├«ngea de "nedreapt─â lovitur─â". F─âr─â succes. Deveni, ├«n toamn─â, proprietarul unui debit de tutun. Acum, eliberat total de diaconie, ceru ┼či ob┼úinu - ├«n septembrie 1873 - divor┼úul de fosta so┼úie. Nonconformistul r─âzvr─âtit ├«n┼úelegea s─â-┼či asume responsabilitatea op┼úiunilor sale. ├Än 1874, T. Maiorescu, devenit ministru ├«n locul lui Tell, ├«l reintegr─â pe fostul s─âu elev ├«n ├«nv─â┼ú─âm├«nt. Dar inconformismul s-a p─âstrat. Un nonconformist - prin convingeri - a fost ┼či Eminescu. Trec peste incidentul ┼čcolarit─â┼úii sale, ├«n care C─âlinescu identificase o neor├«nduial─â a geniului. Oricum, mereu ├«n r─âsp─âr cu ┼čcoala, viitorul poet nu a trecut de trei clase gimnaziale ┼či, cu tot efortul, n-a putut merge mai departe. La Universitatea din Viena a fost student privat, ne├«nscris dup─â regulamentele ├«n vigoare. La universitatea berlinez─â situa┼úia sa se legalizase pentru c─â a depus un certificat proforma de absolvire a liceului, eliberat la Boto┼čani, de prietenul Al. Lambrior, ajuns director al liceului din acea localitate. Ar fi putut, cu aceste acte ├«n regul─â, s─â-┼či ia repede un doctorat la o universitate periferic─â, dup─â cum l-a ├«ndemnat Maiorescu ├«n 1874, s─â-┼či termine rapid studiile pentru a c─âp─âta, ├«n ┼úar─â, catedra de filosofie a universit─â┼úii ie┼čene. Acest proiect Maiorescu i l-a comunicat de ├«ndat─â ce a ajuns (├«n aprilie 1874) ministru al Instruc┼úiunii Publice. Nu era poetul omul f─âcut s─â se aranjeze convenabil. Cur├«nd s-a re├«ntors ├«n ┼úar─â f─âr─â doctorat ┼či f─âr─â studiile universitare ├«ncheiate. Promitea, moale, c─â o va face. Deocamdat─â, n-a putut c─âp─âta dec├«t postul de director al Bibliotecii universitare din Ia┼či ┼či, apoi, de revizor ┼čcolar. La plecarea conservatorilor din guvernare ┼či venirea la putere a liberalilor, a r─âmas f─âr─â slujb─â. Dup─â episodul Curierului de Ia┼či, ├«n octombrie 1877, la recomandarea lui Maiorescu, ajunge redactor la bucure┼čteanul conservator Timpul, unde mai lucrau Slavici, apoi ┼či Caragiale. Condeiul poetului str─âluce┼čte de ├«ndat─â. ├Än februarie 1880 ajunge chiar redactor-┼čef, ┼či ├«n ianuarie 1882, numai prim-redactor pentru partea politic─â. Gazeta Timpul era finan┼úat─â, prin stipendii, de frunta┼čii conservatori. Voiau o gazet─â care s─â le exprime o mijlocie a vederilor lor politice. Care erau, desigur, antiliberale, dar mereu predispuse spre compromis. Nu era ├«ns─â Eminescu omul compromisurilor. El era antiliberal convins ┼či ne├«mp─âcat, ├«n┼úeleg├«nd s─â exprime, de nimic ml─âdiat, crezurile sale politice. Nonconformismul s─âu era sprijinit pe o ideologie paseist─â, antiliberal─â ├«n totalitate, refuz├«nd ├«nnoirea structurilor rom├óne┼čti. Articolele sale erau at├«t de ├«nv─âp─âiate ├«nc├«t au sf├«r┼čit prin a-i sup─âra chiar ┼či pe liderii politici junimi┼čti. ├Än octombrie 1878, I.A. Cantacuzino (Zizin) i se pl├«ngea lui Maiorescu c─â Eminescu transformase Timpul ├«n ziarul s─âu personal. Irita┼úi de nesupunerea nonconformist─â - incontrolabil─â - a poetului devenit gazetar de principii, mai-marii conservatorilor, de┼či ├«l stimau mult, au sf├«r┼čit prin a-l cobor├« din demnitatea de redactor-┼čef ├«n cea de prim-redactor, aduc├«nd redactori-┼čefi (Grigore G. P─âucescu, Zizin Cantacuzino) care s─â-l supravegheze pe poet. Inutil. Poetul continua s─â toarne, ├«n articolele sale nesemnate (obicei al epocii), convingerile politice inconformiste, toate aproape declara┼úii de r─âzboi ├«mpotriva liberalilor. ┼×i asta p├«n─â ├«n iunie 1883, c├«nd boala l-a ├«mpresurat nemiloas─â. Supu┼čenia conformist─â era dispre┼úuit─â profund de poet. Nonconformismul ┼či chiar insurgen┼úa sfid─âtoare au guvernat ┼či atitudinile Junimii, ├«n primii ani de la fondare. Junimea a ├«nceput prin a irita mediul st─âtut al d─âsc─âlimii ie┼čene. Ciclul prelec┼úiunilor populare atr─âgea tot ceea ce era mai distins ├«n lumea cultivat─â a Ia┼čilor. S-a auzit apoi de jovialitatea aproape boem─â, nesupunerea la poncife, zeflemeaua acid─â care domneau la reuniunile s─âpt─âm├«nale ale societ─â┼úii. Reexaminarea critic─â a tot ceea ce era mo┼čtenire spiritual─â ┼či articolele - iconoclaste - ale lui Maiorescu au sf├«r┼čit prin a scandaliza nu numai lumea intelectual─â a Ia┼čilor, dar ┼či pe cea a Bucure┼čtiului. A devenit cunoscut, destul de repede, c─â unii junimi┼čti - ┼či ├«n primul r├«nd Maiorescu - erau liber-cuget─âtori, ceea ce a ad─âugat o not─â ├«n plus "scandalului" reprezentat de Junimea. "Oamenii ─â┼čtia - se tot spunea - n-au nimic sf├«nt." ├Äntr-adev─âr, junimi┼čtii (din epoca de ├«nceput) refuzau s─â accepte convenien┼úele de orice fel, persifl├«ndu-le f─âr─â mil─â, atent, prompt ┼či ├«n detalii, cu sadism. Literatura, gazet─âria, comportamentul politicienilor, manualele didactice, religia, falsele tradi┼úii, oratoria tremolat─â, ortografia, artele, organizarea ┼čcolar─â, morala ┼či moravurile, totul era trecut prin ciurul ironiei. O ironie rece, neiert─âtoare care utiliza toate mijloacele gamei. Ce-i drept, mai t├«rziu, dup─â 1871, c├«nd junimi┼čtii - cei notorii - au ├«nceput "s─â fac─â" politic─â, utiliz├«nd recuzita de rigoare, puteau fi surprin┼či - u┼čor - ├«n flagrant delict. Unele - ce-i drept numai unele - dintre obiectivele zeflemelelor at├«t de acidulate se adunaser─â ┼či ├«n propria ograd─â. Dar asta se va petrece mai t├«rziu. Deocamdat─â, acum, la ├«nceputuri, erau invulnerabili - ┼či f─âr─â menajamente - blasfematorii. ├Äntr-un cuv├«nt, iconocla┼čti fiind, erau profund nonconformi┼čti. (Dilema nr. 228, 6-12 iunie 1997)

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.