Noncampania şi absenţa ideilor - un dialog cu Luca NICULESCU

Publicat în Dilema Veche nr. 560 din 6-12 noiembrie 2014
Noncampania şi absenţa ideilor   un dialog cu Luca NICULESCU jpeg

Cum aţi caracteriza campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2014? 

Campania pentru primul tur a fost o noncampanie. Am auzit foarte puţine despre ideile candidaţilor pentru funcţia la care aspiră. Am avut parte, în schimb, de un lung şir de scandaluri, începînd de la ofiţerul acoperit, continuînd cu Microsoft şi aşteptînd anunţata „bombă nucleară“ EADS. O campanie în care a contat mai puţin ce au spus candidaţii în public, şi mai mult ce au şoptit unii lideri în particular (mă refer, în primul rînd, la stenogramele Şova – Hrebenciuc). Candidaţii au fost peste tot – la televizor, la radio, pe bannere imense prin oraş (unii dintre ei) – dar prezenţa lor fizică nu a mascat absenţa ideilor.  

Cum s-a văzut campania noastră în Europa? A reprezentat un subiect jurnalistic?  

Ziarele europene nu au fost foarte preocupate de campania din România. Au existat alte subiecte pe care le-au considerat mai interesante: Ebola, gruparea Statul Islamic, schimbarea Comisiei Europene, tensiunea cu Rusia, alegerile din Ucraina ş.a.m.d. Am văzut însă cîteva articole despre scandalurile de la noi, în mai multe jurnale europene. Şi, evident, s-a vorbit despre faptul că aceste dosare de corupţie intervin în plină campanie electorală. Cel mai probabil că vor apărea mai multe articole între cele două tururi de scrutin, cu profilurile candidaţilor rămaşi în cursă, mai ales că unul dintre ei e etnic german, cu „moştenirea“ lăsată de zece ani de regim Băsescu etc.  

Ce reprezintă în România campania negativă? 

Campanii negative se fac şi în alte părţi. Peste tot se încearcă, într-o formă sau alta, diabolizarea adversarilor, dar, de obicei, forma e mai puţin dură decît în România, există o civilitate a confruntării politice. În ultimii zece ani însă, aici am avut multe derapaje verbale, venite de la cel mai înalt nivel, aşa încît nu ne puteam imagina, în mod serios, că va fi altfel în campanie. E interesant că, de cele mai multe ori, campaniile negative nu sînt făcute direct de candidaţi, ci de televiziunile care, într-un fel sau altul, îi reprezintă. E interesant, spuneam, dar e şi o problemă pentru credibilitatea acelor televiziuni, al căror principal rol nu mai e de a informa, ci de a forma opinii.  

Există o evoluţie în ceea ce priveşte aceste campanii pentru prezidenţiale? 

Nu ştiu dacă e o evoluţie sau o involuţie. Aceasta fiind campania cea mai proaspătă, ai tendinţa să o judeci mai aspru decît pe celelalte. În anii ’90, dezbaterile dintre candidaţi aveau o miză mai „prezidenţială“, dacă pot spune aşa: se vorbea despre drumul spre Europa, despre relaţiile cu Rusia, despre aderarea la NATO. Pe de altă parte, atunci, unii candidaţi erau agresaţi fizic de susţinătorii altui candidat, lucru care, din fericire, nu se mai întîmplă acum. Sigur că e bine că există două femei care candidează şi că sînt vizibile, dar, încă o dată, la nivelul ideilor vehiculate, nu e mare diferenţă între candidaţi. Toţi spun că vor o Românie prosperă, un stat de drept, o societate fără corupţie. Lipseşte însă tocmai candidatul care să vină cu ideile ce pot stîrni mai multă dezbatere în societate. Acum cinci ani, candida un om ca Remus Cernea, care a avut o frază memorabilă: „România va fi un stat democratic atunci cînd va avea o preşedintă romă, lesbiană şi atee.“ Declaraţia lui de atunci i-a obligat pe ceilalţi candidaţi să răspundă la nişte întrebări despre felul în care văd relaţia majoritate – minoritate, sau majorităţi – minorităţi. În 2014, nu s-a mai întîmplat asta. Chiar şi Monica Macovei, care a avut poate cea mai bună campanie pe net, a venit cu aceeaşi temă pe care o ştim de zece ani: lupta anticorupţie. Corupţia trebuie îndepărtată, dar nu construieşti o societate numai cu discurs împotriva hoţilor.  

Luca Niculescu e jurnalist, redactor-şef Radio France Internationale România. 

a consemnat Adina POPESCU  

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Germania a arestat doi cetăţeni ruşi care ar fi conspirat să atace o bază militară americană
Doi cetățeni ruși au fost arestați în sudul Germaniei, fiind suspectați că au plănuit atacuri de sabotaj împotriva unor instalații militare americane, au anunțat joi procurorii germani.
image
O româncă se judecă de zece ani cu Elon Musk. Inițialele numelui său sunt pe acumulatorii mașinilor Tesla Model S
Brașoveanca Cristina Bălan a fost un inginer de mare viitor la Tesla, dar a fost concediată pentru că a atras atenția asupra unor defecte de fabricație. După zece ani încă se judecă cu Elon Musk
image
Cum arată interiorul „celei mai scumpe case” din lume, cu 100 de camere. Pentru ce sumă fabuloasă este scoasă la vânzare VIDEO
Castelul vast Chateau d'Armainvilliers din Seine-et-Marne, Franța, considerat a fi cea mai scumpă casă din lume, este scos la vânzare pentru 363 de milioane de lire sterline, potrivit Express.co.uk.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.