Noi evoluţii în mişcarea femeilor din România

Diana Elena NEAGA
Publicat în Dilema Veche nr. 616 din 3-9 decembrie 2015
Noi evoluţii în mişcarea femeilor din România jpeg

Feministele românce pe care le cunosc şi în categoria cărora îmi permit să mă includ sînt permanent nemulţumite, critice, intrigate şi cîrcotașe. „E firesc“, ar spune, probabil, la unison, întrebate fiind „De ce?“ – pentru că problemele femeilor nu ajung încă substanţial pe agenda guvernanţilor, iar acesta este un fapt ce poate fi uşor demonstrat prin apel la consistentele studii în domeniu apărute în ultimii ani.

Obişnuiţi să le întîlniţi mai ales în cercurile academice, la conferinţe şi lansări de carte, asumîndu‑şi cu fermitate identitatea, sînteţi surprinşi poate să le descoperiţi în cercuri tot mai diverse, alăturîndu-se unor cauze complementare, ieşind în stradă, mergînd în şcoli şi comunităţi, apărînd în mass-media. Toate acestea pentru că ultimii ani par a pune în evidenţă evoluţii interesante ale mişcării feministe din România, care începe să devină din ce în ce mai grass-roots. Semn bun de maturizare, aş spune eu, alături de cel care anunţă că ar fi superficial să vorbim de feminismul românesc, cînd de fapt avem de-a face cu feminisme care operează cu argumente şi instrumente variate. Semn bun şi din alt motiv, şi anume cel care spune că nemulţumirea vine dintr-un contact din ce în ce mai puţin mediat cu cele care au nevoie de politici pentru egalitate de şanse pe de o parte, iar pe de altă parte – cu autorităţile ca principali actori responsabili pentru implementarea unor astfel de măsuri.

Şi totuşi, care ar fi, foarte pe scurt, schimbările ce ar putea caracteriza evoluţia mişcării feministe din România ultimilor ani? În primul rînd, apariţia coaliţiilor feministe. Este adevărat că în acest caz este important de precizat factorul finanţare şi sprijinul acordat prin intermediul fondurilor norvegiene care, avînd o linie de finanţare destinată în special formării de reţele şi coaliţii, au creat spaţiu pentru construcţia a ceea ce literatura de specialitate defineşte a fi una din condiţiile existenţei unei democraţii, şi anume o societate civilă liberă şi viguroasă.

— Coaliţia pentru Egalitate de Gen (www.on­gen.ro),  creată cu scopul promovării egalității de gen și de șanse, în special prin dezvoltarea capacității organizațiilor și prin promovarea parteneriatelor efective ONG – ONG și ONG – instituții publice.

— Reţeaua Rupem Tăcerea despre Violenţa Sexuală (www.violentadegen.ro), care are ca scop dezvoltarea unor colaborări punctuale între organizaţii care promovează egalitatea de gen şi acţionează pentru prevenirea şi combaterea violenţei asupra femeilor, astfel încît violenţa sexuală să nu rămînă un subiect tabu în spaţiul public, iar victimelor agresiunilor sexuale să le fie uşurat accesul la servicii de asistenţă.

– Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (www.violentaimpotrivafemeilor.ro) este o structură informală ce reunește organizații active în domeniul promovării drepturilor femeilor, al protejării victimelor violenței de gen și al combaterii discriminării pe criterii de gen. Rețeaua s-a cristalizat în perioada 2011-2014 prin activități în special de advocacy și campanii publice pentru modificarea Legii 217/2003 republicată.

În al doilea rînd, cu ajutorul coaliţiilor şi în jurul acestora s-au putut cristaliza obiective clare de advocacy, dar şi planuri operaţionale pentru atingerea acestora. Astfel, Coaliţia pentru Egalitate de Gen îşi asumă rolul de promotoare a campaniei de advocacy pentru introducerea educaţiei sexuale ca materie obligatorie în şcoli. Reţeaua Rupem Tăcerea despre Violenţa Sexuală se concentrează pe advocacy pentru crearea unor centre de criză pentru viol în incinta unităţilor medicale, care reprezintă, de cele mai multe ori, primul contact al victimelor cu autorităţile, iar Reţeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor a făcut advocacy pentru introducerea ordinului de protecție, iar mai apoi, în urma monitorizărilor realizate şi a evidenţierii ineficienţei cu care legislaţia este implementată, continuă acum cu ­advocacy pentru introducerea ordinului de urgenţă.

Nu în ultimul rînd, o evoluţie foarte interesantă ţine de formarea de alianţe în jurul unor cauze complementare, şi mă refer aici la solidaritatea pe care organizaţiile feministe au arătat-o faţă de comunităţile evacuate din diversele zone ale Bucureştiului (vezi aici cazul Vulturilor, Rahova Uranus), comunităţile şi mişcarea LGBTQ, mişcarea pentru drepturile minorităţii roma.

Închei aşadar într-o formulă ironic-optimistă, în care îmi permit să spun că pesimismul generat de ancorarea în realitate produce energie pentru acţiuni concrete cu impact direct în ceea ce priveşte calitatea vieţii femeilor.

Diana Elena Neaga este lector univ. dr. la Universitatea „Nicolae Titulescu“, activistă feministă şi membră a Societăţii de Analize Feministe AnA. A coordonat, alături de Laura Grünberg, volumul Oraşul (non)sexist (Editura Prouniversitaria).

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cât de mult ne influențează emoțiile destinul. Psiholog: „Cine le stăpânește, își controlează cu adevărat viața”
Nu punem mare preț pe forța emoțiilor, considerând că, de fapt, gândurile și programele mentale sunt cele care ne controlează destinul. Acest lucru este adevărat doar într-o anumită măsură, pentru că stările pe care le experimentăm zilnic au un rol determinant în viața personală și profesională.
image
Cel mai mare inamic al speciei umane. Are numai 6 mm, dar ucide anual aproape un milion de oameni
Cel mai mare inamic al umanității este de fapt o insectă banală, pe care o întâlnim inclusiv în România. Țânțarul este responsabil de moartea a 830.000 de oameni anual, iar specialiștii consideră că această insectă prin efectele produse a schimbat efectiv istoria umanității.
image
Tânăra care a făcut un scop în viață din a-i ajuta pe alții. Bistro-ul ei social, loc de întâlnire al celor ce vor să ajute
Când dorința de a face bine întâlnește inteligența umană, iese un bistro social. O tânără din Baia Mare a pus bazele unei astfel de afaceri tocmai din dorința de a face bine. Despre inteligența ei ne-a convins în momentul în care a început să vorbească despre această afacere, făcută pentru a ajuta

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.