Niște orășeni

Publicat în Dilema Veche nr. 857 din 10 - 16 septembrie 2020
Niște orășeni jpeg

M-am mutat la țară datorită pandemiei. În satul bunicilor mei din „Oltenia de sub munte” – de unde am și coordonat acest Dosar –, trăim acum mai mulți orășeni care, de mai bine de o jumătate de an, ducem o cu totul altă viață decît „anul trecut, pe vremea asta”. Motiv pentru care, în ultimele două anotimpuri, ne-am implicat împreună într-un proiect prin care încurajăm, sprijinim și ghidăm și pe alții s-o facă. „Niște orășeni” se numește proiectul nostru. E la început, dar va crește și va inspira și pe alții. Așa cum și noi am fost la rîndul nostru inspirați de cei care s-au mutat de mai multă vreme la țară, permanent sau doar temporar.

Rețelele sociale sînt pline de comunitățile de neorurali – termenul care îi definește pe acești încă orășeni, dar care vor deveni, cel puțin o parte dintre ei, prima generație de „țărani altfel”.

Retragerea, mutatul, relocarea sau migrarea la țară par să fie, după munca în străinătate, cel mai important fenomen social al momentului în această țară industrializată forțat, cu populații strămutate în grabă, în anii ʼ50-ʼ70, în orașele construite ca niște colonii în jurul unor șantiere, fabrici și uzine vîndute, după ʼ89, la fier vechi. Gîndite prost odată și conduse acum de oameni fără viziune, orașele și-au atins limita locuirii: poluate, aglomerate, cu infrastructură învechită, oferind o slabă calitate a vieții, fiind un major factor de stres, îmbolnăvire și insatisfacție personală. Downshifting 2.0

Cine sînt neoruralii? Pensionari care vor să-și trăiască bătrînețea în liniște, întorși poate chiar în satele de baștină, unde oricum aveau o a doua casă. Adulți aflați la jumătatea vieții, născuți la țară, dar plecați în tinerețe să lucreze la oraș sau, mai nou, în străinătate, de unde s-au întors și, cu banii puși deoparte, și-au ridicat o casă ori au renovat una veche. Tineri sau mai puțin tineri crescuți la oraș, atrași de satul (stră)bunicilor ori cuceriți de farmecul unei zone rurale descoperite întîmplător. Corporatiști ajunși la capătul toleranței sau chiar al puterilor după ce, o vreme, au dus un ritm de viață alert și agitat, marcat de rutina programelor lungi de lucru la birou și de presiunea permanentă a deadline-ului. Străini care au găsit la noi în țară aspecte de viață, cultură și natură pierdute definitiv ori compromise de civilizația urbană occidentală.

Pentru unii, mutatul la țară a fost, multă vreme, un plan; pentru alții, pandemia a fost imboldul necesar. Tehnologia este un factor esențial: distanțele s-au redus pînă la simbolic datorită Internetului, informațiile sînt accesibile oricînd și oriunde te-ai afla, iar telemunca este tot mai răspîndită, cu atît mai mult în această perioadă. (Eu însumi scriu acest Argument pe un laptop, seara în grădină, în țîrîitul greierilor, folosind Internetul prin datele telefonului mobil, la 300 de kilometri de redacția revistei.)  De altfel, freelancing-ul și „munca de la distanță” definesc tot mai mult statutul profesional în această epocă post-industrială.

Ce caută oamenii retrași/mutați/migrați la țară? O viață mai tihnită, mai ieftină și mai simplă, „fără ceas”, departe de agitația și zarva orașului, aproape de natură și cu hrană sănătoasă, poate chiar cultivată cu propriile mîini. O viață mai bună.

Ilustrație de Ion BARBU

Viețile netrăite jpeg
Cît de ficționale sînt țările și spațiile în care trăim?
Liniștea și familiaritatea sînt suficiente sau devin prea puțin cînd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jumătate mișcare, jumătate siguranță
Locurile sînt sinonime cu niște stări psihice, sînt legate de întregi constelații de lucruri trăite, sunete, imagini, intensități care au înscris acel teritoriu pe harta mea emoțională.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac între munți
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, între cei doi poli ai vieții mele
Cred că pentru mine e esențial să pot oscila între două stări sau două locuri sau două universuri sufletești.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
Mă văd întors în Paris, trăind liniștit viața altora, recunoscător celor care se poartă frumos cu mine, pînă cînd alții, nou-veniți, încep să îmi fie recunoscători că mă port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Mașina pe care mi-aș fi luat-o putea funcționa drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
Aș vrea să trăiesc în România pentru că, după atîtea mereu alte și alte hărți, ar fi mai ușor s-o iau pe-a noastră la puricat, și la propriu, și la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-aș lăsa purtată de gîştele sălbatice ale lui Nils Holgersson, dînd roată nu doar Suediei, ci întregului continent, planînd fără nici o obligaţie şi nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit cîndva.
1200x630 jpg
Pentru Constanța, cu dragoste și abjecție
Mi-ar plăcea să trăiesc într-o Constanța în care nostalgia – neobturată de dezvoltările imobiliare – să deschidă portaluri către trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Centrul și marginea
Tendința este acum cea a descentralizării și nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari în ficțiune și în realitate
Comoditatea locuirii împreună se vede că a primat față de disconfortul izvorît din diferență, rasială, socială.
Mahala jpg
Mahalale şi mahalagii
Oamenii se temeau de mahala şi de puterea cu care devora reputații şi destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins în cei 46 de metri pătrați ai apartamentului de două camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralității: o scurtă istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.
Irina jpg
O stradă doar a lor
Blocurile noi, plombe inestetice inserate în această alveolă cu aspect periurban, la rîndul ei înglobată într-un mare cartier de blocuri, ar fi contribuit la „curățirea” zonei.
1024px Bruxelles   Commission Européenne Berlaymont (23191436909) jpg
România, la periferia UE? Da, dar alții dau buzna afară
Faptul că euroscepticismul e (deocamdată?...) o afacere politică fără urmări, în România, e confirmat de ultimele formule de guvernare din țară.
p 14 sus Piazza del Popolo WC jpg1 jpg
Marginea lumii
E o senzație greu de găsit în altă parte, aceea că nimeni, niciodată, n-are ochii ațintiți spre tine, ceea ce îți lasă loc să faci ce vrei și să fii cum ești.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta apărării
Ne-am gîndit să abordăm chestiuni precum soarta, scopul și responsabilitatea artei în vreme de război.
p 10 C  Alba jpg
Artă fără adăpost
Muzeele de artă s-au obișnuit cu drôle de guerre care a șters din mințile tuturor iminența sau măcar posibilitatea unui război real.
p 11 youtube jpg
Patru tablouri
Au fost furate peste 170.000 de mii piese de artă fără ca trupele „eliberatoare“ să intervină.
d15 Dan Perjovschi Anti War Drawings ©Nicolas Wefers 5 jpg
Make art, not war – anchetă
Dată fiind natura explicit grafică a unui conflict armat, am adresat trei întrebări cîtorva artiști care se ocupă cu imaginea: pictori, artiști vizuali, regizori de film, desenatori.
p 1 Carlos Alba jpg
Fragilitatea indestructibilă a literei
Asta e proprietatea esențială a cărților: opresc în corpul lor corpurile morții.

Adevarul.ro

image
Românii au votat Destinaţia Turistică a anului 2022. Oraşul care a câştigat marele titlu
Capitala Moldovei a câştigat premiul publicului, românii fiind cei care au votat online, pe www.destinatiaanului.ro. Premiul Juriului a fost acordat Braşovului.
image
O tânără şi-a dorit o noapte de vis în compania unui „Don Juan”. Idila s-a transformat în coşmar
O tânără care credea că va trăi o noapte de vis alături de un aşa-zis „Don Juan” s-a trezit a doua zi ca dintr-un coşmar. Bărbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada închisă de ANPC din cauza mizeriei şi a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor din Municipiul Bucureşti a constatat un mod defectuos în desfăşurarea activităţii Patiseriei/cofetăriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.