„Nimicurile“ unei ţări

Ana BULAI
Publicat în Dilema Veche nr. 511 din 28 noiembrie - 4 decembrie 2013
„Nimicurile“ unei ţări jpeg

Serviciu, program, şcoală, copii, prînz, teme, curăţenie, cina, serviciu, bani, probleme, masă, chirie, teme, curăţenie, rată, serviciu, şedinţă, bani, benzină, reparaţii, taxe, facturi... Tăvălugul de fiecare zi, al fiecăruia. Taxe, greve, accidente, corupţi, scandal, interese, alegeri, presiuni, manifestaţii, calamităţi, ameninţări, relaţii, buget, obligaţii, resurse, nevoi, taxe, interese... Zbaterea cotidiană a unei ţări.

Undeva, la sfîrşitul unei zile, al unei luni, al unui an, vine o vreme în care „tragem linie dedesubt şi facem socoteala“ (Apud Marin Sorescu, Contabilitate): pentru ce-am luptat? Ce-am realizat de fapt? Cine mai sîntem? Ce-nseamnă mîine? România se află pe primele locuri în Europa din punct de vedere al deprivării materiale severe. Pentru jumătate dintre oamenii acestei patrii, a avea ce pune pe masă copiilor în fiecare zi, a avea banii pentru căldură, pentru hainele strict necesare, pentru plata facturilor la utilităţi reprezintă obiectivul final şi maxima realizare. Acest efort de supravieţuire epuizează, înrăieşte, nu mai lasă loc pentru nimic.

Unu din patru tineri nu are serviciu. Pentru fiecare a doua familie cu tineri în casă, cel puţin un copil major vine periodic şi cere bani de buzunar părinţilor lui, crescînd povara de fiecare zi. Pentru o mare parte dintre tineri, banii, cît de puţini, cu care să contribuie minim la propria existenţă sînt principala preocupare. Majoritatea tinerilor amînă cît pot de mult visul familiei personale, al unui copil, al unei locuinţe. Rata căsătoriilor e în declin. Natalitatea – de asemenea. Banii... Pentru azi. Pentru acum. Unu din cinci adolescenţi abandonează şcoala. Din lipsa de interes, din lipsa de perspective, din lipsa de bani. Cei 42 de lei pe lună pe care i-ar putea primi de la stat sînt o batjocură, pentru el, pentru familia lui. Iar şansele de a se angaja undeva cu liceul, mai ales dacă nu ia BAC-ul (pentru că e aproape analfabet după o mulţime de ani de şcoală) sînt minime. Mai bine pleacă...

Aproape trei milioane de români sînt plecaţi să muncească în afara graniţelor (conform Organizaţiei Mondiale pentru Migraţie). În ultimii doi ani, ponderea tinerilor sub 20 de ani, care emigrează, a crescut alarmant. În aproape fiecare gospodărie există cineva plecat departe, cineva printre străini, cineva de la care se aşteaptă veşti. Uneori, şi bani. Opt sute de mii de copii (aproape jumătate de Bucureşti) plîng cel puţin o dată pe săptămînă de dorul unui părinte plecat. După bani... Trei milioane de bătrîni se roagă zilnic pentru copiii lor din străinătate: să fie sănătoşi, să se realizeze şi, poate, să se-ntoarcă... În satele îmbătrînite ale României, în casele încă neracordate la utilităţi, zîmbesc din fotografii copiii care-n urmă cu zece-cincisprezece ani umpleau strada. Acum e o linişte nefirească. Nici ei, nici copiii pe care i-au avut între timp nu mai sînt în ţară. Rar, pe la porţi se vorbeşte de Spania, de Irlanda, de Anglia şi de-care-a-lu-cine s-a dus în Italia să îngrijească vreun bătrîn. Ai noştri bătrîni nu mai pot aşteapta decît veşti...

Şi se îngrijesc singuri, cum pot. În ultimii cinci ani, au emigrat în medie patru mii de cadre medicale anual (datele statistice prezentate se bazează pe informaţiile publice prezentate de INSSE, EUROSTAT, OIM, BNR, Ministerul de Finanţe). Zece mii de paturi au fost reduse din sistemul medical public. Medicamentele s-au scumpit. România se află pe penultimul loc din Europa din punct de vedere al salarizării şi al protecţiei sociale. Pentru sănătate nu sînt bani. Doamne fereşte de vreo boală! Noroc că cei plecaţi mai trimit acasă bani! În 2011, emigranţii au trimis în ţară aproape patru miliarde de dolari, dublu cît bugetul sănătăţii! Dar sumele trimise sînt tot mai mici în fiecare an. E criză peste tot! Şi mulţi dintre cei plecaţi încep să nu mai aibă cui trimite...

În România, o carte costă un procent din salariul mediu. Un bilet la teatru – două procente. În majoritatea oraşelor din ţară, cinematografele s-au desfiinţat. Intrarea la un spectacol echivalează cu pîinea pe o lună întreagă. La televizor... tineri frumoşi cîntăreţi, dansatori, manechine, politicieni. O lume iluzorie a succesului. Opt din zece români nu pot trăi cinstit în această ţară. Nouă din zece artişti nu pot supravieţui din arta pe care o îmbrăţişează. România este pe ultimul loc în Europa din punct de vedere al investiţiilor în cultură şi pe acelaşi ultim loc din punct de vedere al veniturilor artiştilor români. Se cîştigă mai bine cerşind în Trafalgar Square, decît cîntînd în Filarmonica Română. Dar pentru cultură nu sînt bani...

Alocaţia bugetară pentru un copil este de 9 euro. De zece ori mai mică decît pentru un cîine vagabond. De patruzeci de ori mai mică decît pentru un deţinut. O treime dintre angajaţii statului lucrează în administraţie. Un alt sfert dintre angajaţii publici lucrează în instituţii de apărare, informaţii şi control. De unde bani?

Pe micul ecran se perindă: taxe, greve, accidente, Suleiman Magnificul, corupţi, scandal, interese, politicieni, Dansez pentru tine, alegeri, presiuni, manifestaţii, calamităţi, nevoi, taxe, interese... sînt încă cetăţean al acestei patrii! Mă opresc. Privesc în jur. Trag linie şi fac adunarea: cîţiva oameni... Te iubesc, fiica mea! Mulţumesc, om drag, că îmi eşti alături! Te îmbrăţişez, Mamă!

Ana Bulai este sociolog.

index jpeg 2 webp
Pantofii lui Van Gogh
Este înțelegerea pașnică, în febrila încrîncenare de a nu mai vrea să înțelegi nimic.
p 10 jpg
Boema ca o operă
În opera lui Puccini, marile încercări ale vieții (iubirea și moartea, boala, prietenia) sînt livrate în forma lor epurată, căci personajele le trăiesc boem.
p 11 desen de J  J  Grandville jpg
Paris, ultimii boemi
Cum recunoști azi un boem, la Paris?
image png
În stație la Boema
Pentru Ozun, „stația” boemei trece, așadar, fără să lase urme nici măcar în amintire.
image png
Îndreptar boem
Să reținem amprenta lăsată de acești grozavi pictori asupra istoriei artei, asupra dumneavoastră, asupra mea.
p 13 jpg
Trei roluri ale boemei în cultura română
Fără îndoială, boema e una dintre puterile literaturii și artei asupra societății.
p 14 jpg
Boemul, un desuet?
De aceea, viața boemă a fost și fericit asociată cu aristocrația interioară și eleganța profunzimii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet

Adevarul.ro

image
Răzbunarea unui patron disperat că îl abandonează angajații. „Sunt sigur că o să-mi săriți în cap cu treaba asta”
Tot mai mulți antreprenori se plâng nu doar de faptul că își găsesc cu greu angajați, dar și că mulți dintre ei pleacă după doar câteva săptămâni și îi lasă baltă, fără preaviz și fără să suporte niciun fel de consecințe. Un patron crede că a găsit soluția la această problemă
image
Mircea Badea: „De ce să stea Simona Halep în România?! O viață ai, cu toată dragostea pentru țară”
Prezentatorul de la Antena 3 comentează decizia sportivei de se muta la Dubai.
image
Româncă gravidă în nouă luni, înjunghiată în Țara Galilor. Motivul pentru care agresorul, tot român, o urmărea de o lună
Andreea Pintili, o româncă de 29 de ani care locuiește în Țara Galilor, a fost înjunghiată de mai multe ori de un conațional care o urmărea și posta pe TikTok clipuri cu ea și cu copiii săi.

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.