Nervi ┼či nevricale

23 iunie 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Despre nervii rom├ónilor se poate vorbi la nesf├«r┼čit. Se pare c─â rom├ónii s├«nt foarte nervo┼či, necontrola┼úi ┼či zgomoto┼či. Deci se pare c─â nu-┼či st─âp├«nesc nervii. Al┼úii poate c─â au nervi, dar ┼či-i st─âp├«nesc. ┼×i asta pentru c─â nervii ─â┼čtia merg m├«n─â-n m├«n─â cu tipul uman sau categoria c─âreia ├«i apar┼úine nervosul. Nu ne referim la cei cu etichet─â psihiatric─â, ci la societatea civil─â, la cei care ne-nconjoar─â zilnic ┼či care se r─âsp├«ndesc ├«ntr-un registru mai degrab─â borderline dec├«t normal. Dar ce mai este ast─âzi "normal"? Mai putem sau mai avem voie s─â folosim atributul normal? ┼×i politicienii ne tot promit c─â trebuie "s─â intr─âm ├«n normalitate", induc├«ndu-ne mereu c─â nu s├«ntem normali. Dar, tot ei nu prea aduc specific─âri la anormalitatea noastr─â. Exist─â nervi "colectivi", dar s├«nt ┼či nervi "individuali". S├«nt nervi unisex sau transgender ┼či nervi masculini sau feminini. ├Än activit─â┼úile ┼či ac┼úiunile noastre avem diferi┼úi nervi sau tipare diferite de nevricale. De pild─â, transportul ├«n comun - al "comunarzilor" - produce alte manifest─âri nervoase dec├«t cele ale ┼čoferilor amatori sau ale ┼čoferilor profesioni┼čti. ┼×i m├«ncarea sau orice alt tip de activitate pot fi generatoare de nervi. Pare c─â ┼či copiii au nervi ast─âzi ┼či particularit─â┼úi specifice nevrotice, de┼či cu to┼úii ┼čtim c─â ei s├«nt mai dezinhiba┼úi ┼či mai liberi ├«n a-┼či exprima st─ârile de spirit. Ei nu se mai ├«nro┼česc ca alt─âdat─â, s├«nt mai pu┼úin ru┼čino┼či ┼či nu ar fi at├«t de mult expu┼či la stresul cotidian. Frustr─ârile produc ostilitate ┼či violen┼ú─â; via┼úa modern─â, cu ritmul ei infernal, cu zgomotele ┼či stimularea excesiv─â auditiv─â ┼či vizual─â creeaz─â nervozitate. De ce ├«ns─â s├«nt rom├ónii nervo┼či, ar┼ú─âgo┼či, pu┼či pe scandal, necordiali, gata de har┼úag, impacien┼úi, violen┼úi, adesea c├«rcota┼či. Pentru c─â, mul┼úi o spun, de cum se crap─â de ziu─â ┼či trec la starea diurn─â, s├«nt ├«nt├«mpina┼úi de o dihonie ostil─â, care-i h─âr┼úuie┼čte ├«n fel ┼či chip: vecinul face zgomot, autobuzul nu vine, iar dac─â vine, omul se urc─â-n el cu o expresie fie uciga┼č─â, fie resemnat─â. Dac─â are ma┼čin─â, alte obstacole ├«i pun nervii la ├«ncercare. E ca ├«n pove┼čti, c├«nd eroul trebuie s─â treac─â diferite obstacole pentru a ob┼úine m├«na prin┼úesei sau cine ┼čtie ce altceva. Multe fete, tinerele ┼či g─âtite, stau ├«n autobuz, mestec├«nd f─âr─â oprire gum─â, arunc├«nd priviri autiste. Probabil ca a┼ča suport─â ele mai u┼čor prezen┼úa semenilor. Unii spun c─â nemul┼úumirea fa┼ú─â de cotidian ├«i face pe oameni s─â fie mai nervo┼či ┼či lipsi┼úi de ├«n┼úelegerea semenilor, c─â frustr─ârile produc ostilitate ┼či violen┼ú─â, c─â via┼úa modern─â, cu ritmul ei infernal, cu zgomotele ┼či stimularea excesiv─â, auditiv─â ┼či vizual─â, creeaz─â nervozi-tate. Pentru mul┼úi, ├«ntre stres ┼či nervozitate exist─â semnul egalit─â┼úii. Mi-aduc aminte adesea de celebrele experien┼úe ale lui Pavlov care producea nevroz─â experimental─â la animale, la c├«ini. ┼×i m─â g├«ndesc cum se pot pune ele ├«n rela┼úie cu omul, dac─â se pot transfera la om din perspectiva mecanismului lor de producere. Pavlov d─âdea m├«ncare c├«inelui c├«nd acestuia i se prezenta imaginea unui cerc ┼či nu le d─âdea m├«ncare c├«nd pe un ecran ap─ârea o elips─â. ├Äntre cerc ┼či elips─â este o mare diferen┼ú─â, ele put├«nd fi cu u┼čurin┼ú─â discriminate. Animalul deci ┼čtia cu siguran┼ú─â c─â atunci c├«nd vede un cerc urmeaz─â m├«ncarea. Asocierea repetat─â a cercului cu m├«ncarea structura o a┼čteptare. Dar experimentatorul manipula imaginea, astfel c─â cercul devenea din ce ├«n ce mai elipsoidal, iar c├«nd animalul nu mai ┼čtia dac─â vede o elips─â sau un cerc, el intra ├«n stare de nevroz─â. Confuzia, starea de incertitudine creeaz─â nevroza. Poate c─â ┼či omul reac┼úioneaz─â la fel, am putea spune cu u┼čurin┼ú─â. S─â revenim ├«ns─â la transport, la circula┼úia rutier─â. Nu ┼čtie oare ┼čoferul - amator sau profesionist - atunci c├«nd este preg─âtit s─â ├«nfrunte o nou─â zi de lucru, ├«ndrept├«ndu-se ├«n propria sa ma┼čina sau cu autobuzul la slujb─â, c─â se repar─â drumul, c─â e prost, c─â s├«nt g─âuri ├«n ┼čosea sau tocmai se lucreaz─â la un pod? ┼×tie, vom spune. ┼×i, atunci, de ce nu este preg─âtit s─â stea lini┼čtit ┼či s─â a┼čtepte? Nu o face, el ├«njur─â, intr─â ├«n vorb─â, dr─âcuind societatea ┼či mai ales edilii, ├«┼či vars─â nervii pe ceilal┼úi etc., la fel de neferici┼úi ca el, ├«n fond. Mai exist─â ┼či ├«nghesuiala. Toate cercet─ârile arat─â c├«t de important este spa┼úiul vital, felul ├«n care noi s├«ntem dispu┼či ├«n spa┼úiu, distan┼úele dintre noi. Atunci c├«nd s├«ntem prea mul┼úi ├«ntr-un spa┼úiu mic, reac┼úion─âm biologic, ap─âr├«ndu-ne, devenind agresivi, adopt├«nd comportamente care ne apropie de animale, ne schimb─âm expresia facial─â, s├«ntem violen┼úi ┼či chiar ├«i ur├«m pe to┼úi cei care ne ├«nconjoar─â. ┼×i asta, indiferent dac─â s├«ntem ├«n ma┼čina noastr─â sau pe jos sau ├«n autobuz, metrou sau tramvai. Mai spun unii psihologi c─â un control de sine exagerat produce modific─âri psihosomatice. C─â nu e bine s─â nu ne exterioriz─âm st─ârile interioare. Nu este bine s─â te ab┼úii sau s─â-┼úi st─âp├«ne┼čti nervii. Dimpotriv─â. Este bine s─â te eliberezi, s─â sco┼úi dracii din tine, s─â te exprimi, ├«n fel ┼či chip, dar recomandabil este s-o faci vocal. S─â ┼úipi, s─â urli, s─â ├«njuri, s─â spui vorbe spurcate, care altfel ├«┼úi stau ├«n g├«t, cenzurate de civilitate. Toate aceste reac┼úii de tip maree au drept consecin┼ú─â calmul, lini┼čtea. Exorciz├«nd nebunia, clocotul interior, ┼či v─ârs├«nd ├«n exterior tensiunea, are loc retragerea, catharsis-ul. Am fost de cur├«nd la Berlin ┼či am v─âzut c─â oamenii de acolo s├«nt calmi ┼či disciplina┼úi. Doar turi┼čtii z─âp─âcesc oarecum peisajul str─âzii. Poate c─â disciplina social─â este ceea ce imprim─â acest calm. Noi, de o vreme ├«ncoace, tot ne educ─âm empatia, dar s├«ntem ├«n continuare intoleran┼úi ┼či chiar ira┼úionali. De ce se claxoneaz─â at├«ta, f─âr─â ca cel din spate s─â ┼čtie ce e ├«n fa┼úa lui? Unde s─â mearg─â cel din fa┼ú─â, care are o alt─â ma┼čin─â ├«n fa┼úa lui, ca s─â satisfac─â impacien┼úa ┼či nervii unuia din spate? Am mai v─âzut un fel de tihn─â, de cultur─â a relax─ârii. Oameni, pe malul apei ce curge prin Berlin, st├«nd pe ┼čezlonguri ├«ntr-o stare de calm, aproape de letargie, uneori schimb├«nd c├«teva vorbe cu cineva din preajm─â. ┼×i am fost la Timi┼čoara, unde la pia┼ú─â, r─âspunz├«nd ├«ntreb─ârii unui v├«nz─âtor, de unde vin, am fost privit─â cu compasiune ┼či cu vorbele: "De ce s├«nt at├«t de nervo┼či bucure┼čtenii?".

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.