Nenorocul transformat în șansă

Carmen MUŞAT
Publicat în Dilema Veche nr. 883 din 11 - 17 martie 2021
Nenorocul transformat în șansă jpeg

Pentru echipa de la Observator cultural, 2020 a început sub cele mai bune auspicii: în fond, la sfîrșit de februarie, mai exact pe 29, sărbătoream 20 de ani de la apariția primului număr al revistei. Pentru o publicație independentă, care apare din fonduri private, douăzeci de ani de apariție neîntreruptă constituie o probă de rezistență, pe o piață media profund distorsionată de amestecul politicului și de succesive crize economice. Nici nu ne gîndeam, în ianuarie 2020, în febra organizării petrecerii aniversare și a pregătirilor pentru cea de-a paisprezecea ediție a Premiilor revistei, că pentru cei mai mulți dintre noi acelea erau zilele de pe urmă ale unei ere spre care astăzi privim cu nostalgie. Totul s-a precipitat începînd cu 11 martie, iar provocările personale, profesionale și redacționale nu au întîrziat să apară. Pentru că, brusc, ne-am văzut puși în situația de a ne reinventa permanent, de a găsi zi de zi soluții de supraviețuire, știind cu certitudine un singur lucru: că nu vom renunța la varianta tipărită a revistei, oricît de mult s-ar fi prelungit perioada de lockdown, în care am fost nevoiți să apărem doar online.

Sigur că se poate lucra foarte bine de acasă, mai ales cînd e vorba de redactare, paginare, corectură, sigur că tehnologia actuală ne ajută să comunicăm de la distanță prompt și eficient, sigur că pentru noi, cei obișnuiți cu izolarea în bibliotecă și în camera de lucru, consemnarea forțată la domiciliu nu a fost o dramă atît de mare, dar dispariția ediției tipărite a însemnat, printre altele, și regîndirea atribuțiilor fiecărui om din redacție și, mai ales, încercarea de a construi o comunitate de cititori/abonați pe care să putem conta. Pentru că fără această comunitate activă, care ar mai fi rostul unei publicații? Restricțiile ne-au obligat să găsim modalități de a ajunge și în varianta tipărită la cititorii noștri, cu ajutorul unei campanii online susținute, menite să promoveze ofertele noastre de abonamente. A fost, cu siguranță, un an „altfel”, în care am continuat, după două luni de activitate online, să apărem „pe hîrtie” săptămînal. Dar decizia de a reveni pe piață în varianta tipărită am luat-o abia după ce ne-am asigurat că cititorii noștri își doresc să răsfoiască revista, nu doar să ne citească online. Campania de abonamente ne-a arătat că există un public interesat de Observator cultural, varianta pe hîrtie, căruia nu-i e indiferentă soarta revistei, iar astăzi, privind înapoi, aș vrea să le mulțumesc tuturor celor care au înțeles cît de importantă e solidaritatea și cît de mult contează fiecare abonament în parte. Eu cred că o comunitate de cititori e mai mult decît un număr de abonamente. E mai degrabă o șansă acordată, implicit, culturii contemporane. Renunțarea grăbită la bunurile culturale – indiferent dacă acestea se numesc presă culturală, spectacole de teatru, cinematografie, concerte, expoziții – și la cei care le produc are ca efect, pe termen lung, vulnerabilizarea democrației și transformarea unui întreg popor într-o masă de manevră. Dezbaterile din spațiul cultural, diferențele de opinii, înfruntările de idei, dialogul – chiar și atunci cînd se desfășoară în contradictoriu, dar cu argumente valabile – nu pot avea decît consecințe benefice asupra mentalității generale. În absența acestora, riscăm să asistăm la recrudescența unor discursuri de tip extremist, neo-fasciste și neo-comuniste, care proliferează pe fondul amneziei și indiferenței generale. Hannah Arendt spunea că atunci cînd nu mai putem face diferența între adevăr și minciună democrația este în mare pericol. Ceea ce s-a întîmplat pe fondul pandemiei actuale ar trebui să ne pună pe toți în gardă, cu atît mai mult pe noi, cei din presa culturală, fiindcă avem o mare responsabilitate în această privință. Și cred că, dincolo de provocările medicale și financiare cărora a trebuit să le facem față de-a lungul ultimului an, pentru noi, cei de la Observator cultural, una dintre cele mai mari probleme cu care ne-am confruntat a fost reacția anemică a comunității intelectuale la rinocerizarea unora dintre reprezentanții ei auratici.

Altfel, cred că pandemia aceasta este un mare nenoroc și, în același timp, o șansă de regenerare. Cel puțin noi, în redacție, așa am văzut-o și am încercat să ieșim din zona noastră de confort, să gîndim proiecte noi, în continuarea celor începute în anii trecuți. Așa am ajuns să organizăm online festivitatea de acordare a premiilor Observator cultural, la sfîrșit de octombrie, și am constatat că se poate. De-a lungul acestui an, am pus la cale dezbateri, lansări și dialoguri online și am continuat să reflectăm în paginile revistei un an editorial cu multe cărți-eveniment, deschizînd revista nu doar unor personalități recunoscute din țară și din afara granițelor, ci și unor tineri și foarte tineri și talentați scriitori (printre ei și eseiști, critici și teoreticieni literari), în care ne punem mari speranțe.

Carmen Mușat este redactor-șef al revistei Observator cultural.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

ivanov de a p cehov 620x401 logo webp
El a fost primul soț al Cristinei Deleanu. Regretata actriță a fost căsătorită de două ori înainte de a-l cunoaște pe Eugen Cristea
Viața Cristinei Deleanu a fost asemănătoare unui film, plină de experiențe care mai de care mai interesante. O actriță faimoasă, iubită și respectată de toată lumea, cu o carieră demnă de admirat, dar cu mai multe provocări în viața amoroasă.
Radoslaw Sikorski FOTO EPA EFE jpg
Polonia critică strategia de pace a Rusiei: „Președintele Putin este nesincer și îl batjocorește pe președintele SUA”
Ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a calificat drept o „glumă” abordarea Rusiei în negocierile de pace cu Ucraina și a reiterat că Polonia nu intenționează să trimită trupe în Ucraina.
Canalul Dunăre Marea Neagra foto Călin Gavrilaş
Două femei au fost găsite moarte în Canalul Dunăre - Marea Neagră. Una dintre ele era dispărută din aprilie
Două femei au fost găsite decedate în Canalul Dunăre - Marea Neagră, joi, 15 mai, într-un interval de câteva minute.
heidi klum cannes 2025 profimedia jpg
Heidi Klum, super decolteu la Cannes 2025! A atras toate privirile
Strălucirea de la Festivalul de Film de la Cannes 2025 continuă în forță. În a doua zi a evenimentului, Riviera Franceză a fost din nou scena unui spectacol de stil, cu vedete internaționale care au impresionat prin eleganță clasică, ținute îndrăznețe și apariții surprinzătoare.
poveste cu final fericit jpg
Poveste cu final fericit: tatăl care livra mâncare cu fiul adormit pe bicicletă și-a împlinit visul. Oameni cu suflet mare au făcut imposibilul posibil
Povestea care a emoționat milioane de români! Din parc, direct într-un apartament nou, cu ajutorul unor oameni cu suflet mare.
urvashi rautela cannes 2025 tinuta scumpa profimedia (2) jpg
A purtat o ținută de 155.000.000$ la Cannes 2025! Actrița indiană Urvashi Rautela, în centrul atenției pe covorul roșu
Actrița indiană Urvashi Rautela (31 de ani) a reușit să atragă toate privirile la cea de-a 78-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes, desfășurat între 13 și 24 mai, unde a defilat pe covorul roșu într-o ținută spectaculoasă, estimată la nu mai puțin de 155,86 milioane de dolari.
Tanczos Barna FOTO Inquam Photos/Cosmin Enache
Ministrul Finanțelor neagă afirmația lui George Simion potrivit căreia România va rămâne fără finanțări europene: „Bulversează mediul economic”
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna îl contrazice pe George Simion, candidatul din partea AUR la alegerile prezidențiale, care a declarat că România va rămâne în iunie fără finanțări europene.
tik tok  jpg
TikTok riscă o amendă uriașă. Comisia Europeană acuză platforma că nu respectă regulile privind publicitatea
Comisia Europeană acuză TikTok că nu respectă regulile UE privind transparența reclamelor. Platforma ar putea fi amendată cu până la 6% din veniturile sale globale.
Traistariu 87 jpeg
Mihai Trăistariu, foc și pară: „Își bate joc de artiștii și de compozitorii români” Ce l-a enervat?
Mihai Trăistariu lansează un atac fără precedent la adresa Televiziunii Române, după ce țara noastră a lipsit complet de la ediția anului 2025 Eurovision. Ce a avut de spus cântărețul?