Nenorocul transformat în șansă

Carmen MU┼×AT
Publicat în Dilema Veche nr. 883 din 11 - 17 martie 2021
Nenorocul transformat în șansă jpeg

Pentru echipa de la Observator cultural, 2020 a ├«nceput sub cele mai bune auspicii: ├«n fond, la sf├«r╚Öit de februarie, mai exact pe 29, s─ârb─âtoream 20 de ani de la apari╚Ťia primului num─âr al revistei. Pentru o publica╚Ťie independent─â, care apare din fonduri private, dou─âzeci de ani de apari╚Ťie ne├«ntrerupt─â constituie o prob─â de rezisten╚Ť─â, pe o pia╚Ť─â media profund distorsionat─â de amestecul politicului ╚Öi de succesive crize economice. Nici nu ne g├«ndeam, ├«n ianuarie 2020, ├«n febra organiz─ârii petrecerii aniversare ╚Öi a preg─âtirilor pentru cea de-a paisprezecea edi╚Ťie a Premiilor revistei, c─â pentru cei mai mul╚Ťi dintre noi acelea erau zilele de pe urm─â ale unei ere spre care ast─âzi privim cu nostalgie. Totul s-a precipitat ├«ncep├«nd cu 11 martie, iar provoc─ârile personale, profesionale ╚Öi redac╚Ťionale nu au ├«nt├«rziat s─â apar─â. Pentru c─â, brusc, ne-am v─âzut pu╚Öi ├«n situa╚Ťia de a ne reinventa permanent, de a g─âsi zi de zi solu╚Ťii de supravie╚Ťuire, ╚Ötiind cu certitudine un singur lucru: c─â nu vom renun╚Ťa la varianta tip─ârit─â a revistei, oric├«t de mult s-ar fi prelungit perioada de lockdown, ├«n care am fost nevoi╚Ťi s─â ap─ârem doar online.

Sigur c─â se poate lucra foarte bine de acas─â, mai ales c├«nd e vorba de redactare, paginare, corectur─â, sigur c─â tehnologia actual─â ne ajut─â s─â comunic─âm de la distan╚Ť─â prompt ╚Öi eficient, sigur c─â pentru noi, cei obi╚Önui╚Ťi cu izolarea ├«n bibliotec─â ╚Öi ├«n camera de lucru, consemnarea for╚Ťat─â la domiciliu nu a fost o dram─â at├«t de mare, dar dispari╚Ťia edi╚Ťiei tip─ârite a ├«nsemnat, printre altele, ╚Öi reg├«ndirea atribu╚Ťiilor fiec─ârui om din redac╚Ťie ╚Öi, mai ales, ├«ncercarea de a construi o comunitate de cititori/abona╚Ťi pe care s─â putem conta. Pentru c─â f─âr─â aceast─â comunitate activ─â, care ar mai fi rostul unei publica╚Ťii? Restric╚Ťiile ne-au obligat s─â g─âsim modalit─â╚Ťi de a ajunge ╚Öi ├«n varianta tip─ârit─â la cititorii no╚Ötri, cu ajutorul unei campanii online sus╚Ťinute, menite s─â promoveze ofertele noastre de abonamente. A fost, cu siguran╚Ť─â, un an ÔÇ×altfelÔÇŁ, ├«n care am continuat, dup─â dou─â luni de activitate online, s─â ap─ârem ÔÇ×pe h├«rtieÔÇŁ s─âpt─âm├«nal. Dar decizia de a reveni pe pia╚Ť─â ├«n varianta tip─ârit─â am luat-o abia dup─â ce ne-am asigurat c─â cititorii no╚Ötri ├«╚Öi doresc s─â r─âsfoiasc─â revista, nu doar s─â ne citeasc─â online. Campania de abonamente ne-a ar─âtat c─â exist─â un public interesat de Observator cultural, varianta pe h├«rtie, c─âruia nu-i e indiferent─â soarta revistei, iar ast─âzi, privind ├«napoi, a╚Ö vrea s─â le mul╚Ťumesc tuturor celor care au ├«n╚Ťeles c├«t de important─â e solidaritatea ╚Öi c├«t de mult conteaz─â fiecare abonament ├«n parte. Eu cred c─â o comunitate de cititori e mai mult dec├«t un num─âr de abonamente. E mai degrab─â o ╚Öans─â acordat─â, implicit, culturii contemporane. Renun╚Ťarea gr─âbit─â la bunurile culturale ÔÇô indiferent dac─â acestea se numesc pres─â cultural─â, spectacole de teatru, cinematografie, concerte, expozi╚Ťii ÔÇô ╚Öi la cei care le produc are ca efect, pe termen lung, vulnerabilizarea democra╚Ťiei ╚Öi transformarea unui ├«ntreg popor ├«ntr-o mas─â de manevr─â. Dezbaterile din spa╚Ťiul cultural, diferen╚Ťele de opinii, ├«nfrunt─ârile de idei, dialogul ÔÇô chiar ╚Öi atunci c├«nd se desf─â╚Öoar─â ├«n contradictoriu, dar cu argumente valabile ÔÇô nu pot avea dec├«t consecin╚Ťe benefice asupra mentalit─â╚Ťii generale. ├Än absen╚Ťa acestora, risc─âm s─â asist─âm la recrudescen╚Ťa unor discursuri de tip extremist, neo-fasciste ╚Öi neo-comuniste, care prolifereaz─â pe fondul amneziei ╚Öi indiferen╚Ťei generale. Hannah Arendt spunea c─â atunci c├«nd nu mai putem face diferen╚Ťa ├«ntre adev─âr ╚Öi minciun─â democra╚Ťia este ├«n mare pericol. Ceea ce s-a ├«nt├«mplat pe fondul pandemiei actuale ar trebui s─â ne pun─â pe to╚Ťi ├«n gard─â, cu at├«t mai mult pe noi, cei din presa cultural─â, fiindc─â avem o mare responsabilitate ├«n aceast─â privin╚Ť─â. ╚śi cred c─â, dincolo de provoc─ârile medicale ╚Öi financiare c─ârora a trebuit s─â le facem fa╚Ť─â de-a lungul ultimului an, pentru noi, cei de la Observator cultural, una dintre cele mai mari probleme cu care ne-am confruntat a fost reac╚Ťia anemic─â a comunit─â╚Ťii intelectuale la rinocerizarea unora dintre reprezentan╚Ťii ei auratici.

Altfel, cred c─â pandemia aceasta este un mare nenoroc ╚Öi, ├«n acela╚Öi timp, o ╚Öans─â de regenerare. Cel pu╚Ťin noi, ├«n redac╚Ťie, a╚Öa am v─âzut-o ╚Öi am ├«ncercat s─â ie╚Öim din zona noastr─â de confort, s─â g├«ndim proiecte noi, ├«n continuarea celor ├«ncepute ├«n anii trecu╚Ťi. A╚Öa am ajuns s─â organiz─âm online festivitatea de acordare a premiilor Observator cultural, la sf├«r╚Öit de octombrie, ╚Öi am constatat c─â se poate. De-a lungul acestui an, am pus la cale dezbateri, lans─âri ╚Öi dialoguri online ╚Öi am continuat s─â reflect─âm ├«n paginile revistei un an editorial cu multe c─âr╚Ťi-eveniment, deschiz├«nd revista nu doar unor personalit─â╚Ťi recunoscute din ╚Ťar─â ╚Öi din afara grani╚Ťelor, ci ╚Öi unor tineri ╚Öi foarte tineri ╚Öi talenta╚Ťi scriitori (printre ei ╚Öi esei╚Öti, critici ╚Öi teoreticieni literari), ├«n care ne punem mari speran╚Ťe.

Carmen Mușat este redactor-șef al revistei Observator cultural.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.