(Ne)Încrederea la debut

Cristina MĂNIŢĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 95 din 10 Noi 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Măturisesc, de la început, că sînt o idealistă. Sînt studentă în primul an la Facultatea de Limbi Străine. Am ales această facultate pentru a preda mai apoi în şcolile româneşti. Sînt un caz singular printre colegii mei de grupă, care au ales facultatea asta din cu totul alte motive; astăzi "a fi dascăl" a rămas doar opţiunea săracă la "a fi angajatul unei companii multi-internaţionale"; foarte mulţi dintre colegii mei nu înţeleg de ce cineva ar mai vrea să devină, în societatea noastră, profesor. "Profesorii sînt muritori de foame" - mi se spune şi-mi sînt aduse, de fiecare dată, argumentele salariilor mici şi desconsiderarea generală, ("evazionişti fiscali"). Cu ceva vreme în urmă, ştiind de idealul meu, o doamnă profesoară de limba engleză îmi sugera să fac totuşi, după facultate, un masterat în străinătate; atunci nu mă tenta deloc ideea. Pentru că nu-mi dădeam seama de necesitatea acestor studii în afară. Nu înţelegeam de ce, de vreme ce învăţ pe rupte în România, mai am nevoie de un masterat în afară. De ce acel masterat, şi nu unul în ţara natală, îmi va obţine o slujbă mai bună? De ce o slujbă mai bună înseamnă automat o slujbă în sectorul privat? De ce trebuie să plecăm în străinătate dacă vrem să ni se recunoască munca şi să avem o viaţă decentă? De ce o mare parte din olimpicii internaţionali care ne reprezintă ţara aleg să-şi termine facultatea la Harvard şi mai tîrziu să se stabilească acolo? Treptat însă, cu cît capeţi mai mult conştiinţa societăţii reale din jur, începi să înţelegi de ce; în primul an de facultate deja capeţi răspunsul la întrebările de clasa a X-a şi aşa începe să te preocupe, şi pe tine, din ce în ce mai mult, varianta obţinerii acelei burse în afară... ...Dar eşti încă la început de drum şi, chiar dacă mult visata viaţă de student nu ţi se mai pare atît de fascinantă (dacă eşti din provincie, pe lîngă "spiritual", învăţătura, te mai preocupă şi "materialul", adică spaţiul locativ... de cele mai multe ori trebuie să-ţi găseşti o gazdă, pentru că în cămine locurile sînt limitate şi de cele mai multe ori "bobocii" nu au acces la ele), chiar dacă ţi se vorbeşte deja de licenţă şi de posibilităţile de după facultate (auzi tot felul de poveşti horror de la foştii absolvenţi şi ştiri despre profesori plecaţi în Spania la cules de căpşune); chiar dacă perspectiva de a îngroşa şi tu rîndurile lor, nu ţi se mai pare chiar atît de roz, chiar dacă eşti asaltat de vieţile de succes ale "milionarilor de carton", fără diplomă, dar cu bani, chiar dacă facultatea românească a trecut la modelul european, dar doar din prisma reducerii perioadei studiilor, cu toate acestea continuu să cred, cu încăpăţînare, că dacă îmi "tocesc" coatele pe băncile şcolii româneşti, voi reuşi... în România.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.
962 t 14 VArsene jpeg
Mîntuirea biogeografică jpeg
La dolce vita vs La deutsche vita
O recentă zicală germană evocă, plastic și concis, „relația” dintre Germania și Italia – țările care ilustrează îndeobște șablonul nord-sud la nivel european: „Italienii îi respectă pe nemți, dar nu-i iubesc; nemții îi iubesc pe italieni, dar nu-i respectă”.
Crédit Suisse Zermatt JPG
Calitatea ce-am poftit, dar și tihna ce-am tihnit
Elveția, spre exemplu, este pe primul loc în topul Numbeo, pe locul 5 în cel al US News și pe locul secund, la egalitate cu Irlanda, în indexul UNDP. Alți „suspecți de serviciu” sînt Islanda, Danemarca, Suedia, Olanda, Germania, Finlanda sau Norvegia.
Left Former Movie Theater Balkan Right Hotel Bulgaria (158046439) jpeg
Geografia relativă a bunăstării
Diferențele dintre un Nord bogat, în ultimele decenii asociat de cercetătorii științelor sociale capitalismului în expansiune, și un Sud sărac, aflat sub dominația totală (pernicioasă poate?) a celui dintîi, au intrat în limbajul profesional al reprezentanților științelor sociale.
p 10 sus jpg
Greierele sobru și furnica hedonistă, sau despre noul clivaj Nord/Sud
Autenticitatea nu presupune mari sacrificii, iar „societatea singularităților” se regăsește în noul Pămînt al Făgăduinței: diferită, dar nu brutală, accesibilă, dar nu mizeră, simplă, dar nu banală.
p 12 WC jpg
De-a lungul și de-a latul vieții
Percepem viața ca pe o datorie sau ca pe o plăcere? În ce domenii e datorie și în care e plăcere? Ce preț sîntem dispuși să plătim pentru a ne trăi viața în propriii termeni? Și cîți dintre noi au oare luxul alegerii?
p 13 sus jpg
„Incategorisibila” fericire
La urma urmei, așa cum o spunea Helliwell, „fericirea” este în bună măsură un produs de marketing, iar etichetele contează prea puțin. Iar adeseori, căutînd un lucru cu lumînarea, riscăm să uităm ceea ce căutam cu adevărat.
640px Beer optimator glass bottle jpg
Lumea văzută prin fundul sticlei: bere versus vin
Ne-am găsit voia bună în deprinderile culinaro-bahice strămoșești și am stabilit ca etaloane pentru calitatea vieții sarmalele, mititeii și pruna curată. Mai la nord sau mai la sud, gastronomic vorbind, lucrurile stau altfel.
640px Overzicht van de drukte op Mokum 700, Bestanddeelnr 928 0112 jpg
Cum măsurăm bunăstarea și de ce
Avem totuși un alt mod de a înțelege dezvoltarea și feluritele ei moduri de a contribui (sau nu) la o viață bună, împlinită, umană?

Adevarul.ro

intuneric
Cuptoare de pâine stinse și hoteluri pe întuneric. Cum se pregătește Europa de iarnă
Pe măsură ce Europa se îndreaptă spre iarnă, birourile devin din ce în ce mai reci, clădirile istorice rămân pe întuneric, iar brutarii și cultivatorii de fructe și legume vor să renunțe la afacere.
calculator-taxe-formular-anaf-fisc-impozit
ANAF și-a intensificat controalele. Cum pot afla contribuabilii că vine Fiscul în control
Instrumentul prin care contribuabilii află probabilitatea de a fi supuși controalelor ANAF este stabilit prin analiza de risc, susține avocatul Alex Slujitoru specialist în cadrul EY România.
podsiret Sursaarmataromana jpg
Arsene pune bețe-n roate podului de pontoane de la Luțca. Şeful CJ Neamţ, acuzat de sfidare
Ionel Arsene, şeful Consiliului Județean Neamţ, este acuzat de ignoranţă, sfidare şi rea voinţă de către consilierii liberali, în cazul privind construirea unui pod de pontoane, în locul celui prăbuşit în Siret

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.