Negarea Holocaustului – liberă exprimare sau incitare la ură?

Publicat în Dilema Veche nr. 876 din 21 - 27 ianuarie 2021
Negarea Holocaustului – liberă exprimare sau incitare la ură? jpeg

Extinderea Internetului a înlesnit, între altele, incitarea la ură, cu diversele ei forme – rasism, xenofobie, antisemitism, homofobie, misoginism, ură de clasă etc.

Pandemia de coronavirus și efectele sale nefaste au constituit un foarte bun prilej de exacerbare a acestor forme de ură, mai ales printre conspiraționiști, care și-au găsit niște țapi ispășitori ideali, iar pe un loc fruntaș între aceștia se află – cine alții? – evreii.

Antisemitismul e un curent vechi de circa 2.500 de ani și nu e deloc surprinzător că în secolul al XXI-lea clișee antisemite vechi de secole rămîn extrem de vehiculate: în Evul Mediu, evreii răspîndeau ciuma, azi ei au inventat pandemia.

Printre formele cele mai virulente de antisemitism se numără negarea Holocaustului, genocidul planificat de naziști și aliații lor din timpul celui de-al doilea război mondial, cu precădere împotriva evreilor, dar căruia i-au căzut victime și romi, homosexuali, persoane cu dizabilități, polonezi, ruși, sîrbi etc.

După cel de-al doilea război mondial, mai multe țări europene în frunte cu Germania și Franța au incriminat negarea Holocaustului.

Printre cei condamnați de justiție pentru această infracțiune s-au numărat politicianul francez de extremă dreapta Jean-Marie Le Pen, filosoful francez Roger Garaudy, editorul german Ernst Zundel, istoricul francez Robert Faurisson sau istoricul britanic David Irving.

OUG 31/2002

România a incriminat negarea Holocaustului prin Ordonanța de Urgență 31/2002, adoptată de guvernul PSD condus de Adrian Năstase în perioada dinaintea aderării țării la Uniunea Europeană și NATO, o măsură menită să facă pe plac Occidentului.

Deși înăsprită prin Legea 217/2015, inițiată printr-o propunere legislativă a fostului lider PNL Crin Antonescu, OUG 31/2002, care prevede și incriminarea apologiei unor persoane condamnate pentru crime împotriva omenirii și interzicerea Mișcării Legionare, a rămas în mare măsură pe hîrtie, în cei aproape 19 ani de existență neexistînd nici o singură condamnare definitivă pentru negarea Holocaustului.

Unul dintre puținele efecte palpabile a fost dispariția din spațiul public a statuilor lui Ion Antonescu, confirmat drept criminal împotriva omenirii de Înalta Curte de Casație și Justiție în mai 2008, deși în mai multe localități, printre care și Constanța, continuă să existe străzi care-i poartă numele, în pofida unei interdicții explicite din OUG 31/2002.

Ceea ce nu împiedică numeroși români să-și exprime cu impunitate pe Internet admirația față de Ion Antonescu, față de Mișcarea Legionară și de Căpitanul acesteia, Corneliu Zelea Codreanu, o admirație cel mai adesea însoțită de manifestări de ultranaționalism, xenofobie și, bineînțeles, antisemitism.

876 t petru clej 02 jpg jpeg

                         Foto: Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu (wikimedia commons)

Negaționismul în boxa acuzaților

Internetul și, în mod particular, Facebook sînt pline de negarea Holocaustului, deși recent proprietarul rețelei sociale, miliardarul american Mark Zuckerberg, a declarat că nu va mai tolera o astfel de incitare la ură.

Este drept că Facebook șterge, dacă este sesizat, termeni ca „jidan”, „bozgor”, „poponar”, precum și derivatele acestor termeni insultători, dar este neputincios în fața revărsării de ură din partea a sute de mii, dacă nu milioane de utilizatori de pe întreg globul.

Cei care neagă Holocaustul sau folosesc astfel de termeni insultători se prevalează de libertatea de exprimare, dar în ultimii ani pretențiile lor au primit o replică juridică viguroasă.

Mai întîi în cazul Garaudy contra Franța (2003) și apoi Pastors contra Germania (2019), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărît că negarea Holocaustului nu poate fi protejată de libertatea de exprimare, pentru că în fapt ea reprezintă incitare la ură.

Cu alte cuvinte, cei care neagă Holocaustul nu o fac din respect pentru adevărul istoric, pentru că genocidul planificat împotriva evreilor din cel de-al doilea război mondial a fost probat fără putință de tăgadă, ci din ură sau dispreț pentru evrei, ceea ce este destul de ușor de constatat, citind textele negaționiste.

876 t petru clej 03 jpg jpeg

        Foto: Uwe Pastors, condamnat în 2012 de justiția germană pentru negarea Holocaustului (DPA)

Dubla măsură?

Dar obiecția împotriva negării (exclusive a) Holocaustului vine și din partea acelora care denunță crimele regimurilor comuniste, ei invocînd o dublă măsură.

Și, într-adevăr, țări ca Polonia, Ungaria, Cehia sau Lituania incriminează alături de negarea Holocaustului și negarea crimelor comuniste.

Recent, un jurnalist cu pretenții mă întreba de ce este ilegal să porți un tricou cu zvastică și nu este ilegal să porți unul cu Che Guevara. I-am răspuns că, în mod sigur, cel care afișează zvastica are simpatii naziste, pe cînd cel cu Che este cel mai probabil un ignorant care n-are nici în clin, nici în mînecă cu comunismul.

Alții întreabă de ce nu este incriminată și negarea genocidului armean comis de Imperiul Otoman, care a dus la moartea a 1,5 milioane de armeni în timpul primului război mondial sau a altor genocide, cum ar fi cel din Cambodgia, comis de Khmerii Roșii între 1975-1979. Răspunsul nu e ușor de dat, dar Holocaustul are un caracter unic prin caracterul planificat și modul sistematic și industrial de punere în practică, iar negarea sa este aproape întotdeauna un act antisemit.

Revenirea extremei drepte

Un lucru este cert: criza economică mondială din 2008-2009 și mai recent pandemia de coronavirus au constituit un stimulent pentru naționalism și extrema dreapta. Nu este o coincidență că cei care azi sînt coronasceptici sau antivacciniști sînt adesea și ultranaționaliști cu puternice accente antisemite, în demonologia lor figurînd la loc de frunte, printre alții, miliardarul american George Soros, de origine evreu din Ungaria, alături de nelipsitul Zuckerberg.

În 1933, naziștii au ajuns la putere în Germania prin metode democratice, folosind din plin libertatea cuvîntului, promițînd în mod explicit distrugerea democrației și abolirea acestui drept fundamental. S-au ținut de cuvînt, așa cum s-au ținut de cuvînt și fasciștii din România, ajunși la putere în 1940 – ce-i drept, nu prin aceleași metode democratice.

Nu se poate spune că azi istoria se repetă întocmai, dar discursul extremei drepte – adeseori difuză și fără scopuri precise, așa cum aveau pe vremuri Hitler, Mussolini sau Codreanu –îmbrățișează adeseori violența, iar antisemitismul și negarea Holocaustului figurează mai tot timpul în subtext.

Sînt cenzurarea și incriminarea unui astfel de discurs antidemocratice sau sînt gesturi de legitimă apărare împotriva unei amenințări la adresa fundamentelor democrației liberale? Experiența trecutului a arătat că tolerarea discursului extremei drepte a dus în cele din urmă la violență și, în ultimă instanță, la genocid.

Petru Clej este jurnalist, corespondent RFI România la Londra.

Foto (sus): copii supraviețuitori ai Holocaustului (Wikipedia)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

image png
Adriana Bahmuțeanu îi cere ajutorul premierului Ciolacu pentru a-și recupera copiii: „Vă implor să luați măsuri urgente”
Adriana Bahmuţeanu i-a transmis un mesaj premierului Marcel Ciolacu, căruia i-a cerut să ia măsuri urgente cu privire la situația copiilor săi. Fosta moderatoare TV a cerut și emiterea unei ordonanţe preşedinţiale prin care instanţa să stabilească că este unicul reprezentant al celor doi minori.
mircea lucescu jpg
banner divorț png
Culiță Sterp, alături de iubita Daniela Iliescu și copilul lor, Milan foto Instagram
Daniela Iliescu a vorbit despre modul cum își educă fiul. Iubita lui Culiță Sterp a trecut printr-un incident neplăcut în timp ce se afla cu Milan la restaurant: „O doamnă l-a...”
Daniela Iliescu a vorbit despre modul în care își educă fiul. Partenera lui Culiță Sterp se ocupă cu sfințenie de micuțul Milan, în vârstă de doar 3 ani și încearcă să îl responsabilizeze încă de pe acum, pentru a se integra în societate.
plimbare jpg
Cu câți ani ne putem prelungi viața dacă mergem pe jos o oră pe zi. Specialiștii au dat verdictul: „Activitatea fizică este esențială pentru îmbunătățirea rezultatelor medicale”
Sportul este indicat la ordinea zilei, însă nu toată lumea preferă să facă mișcare. Ei bine, trebuie să știți că o oră de mers pe jos ne poate prelungi viața cu câțiva ani.
pancakes pufoase jpeg
Ai nevoie doar de trei ingrediente pentru a face clătite din brânză de vaci
O alternativă mai ușoară a celebrelor clătite americane propune o rețetă cu doar trei ingrediente, având la bază brânza de vaci, tot mai populară în rețetele de pe internet.
vreme jpg
Cum va fi vremea în România! În ce zi se vor înregistra 17 grade Celsius și când vin ninsorile
Meteorologii anunță că vremea se încălzește, iar miercuri se anunță temperaturi de 17 grade Celsius, în partea de sud a țării. Spre sfârșitul săptămânii viitoare, însă vremea se răcește din nou. Se anunță lapoviță și ninsoare, mai ales la munte.
12627830 jpg
Ofensiva rusă pune la grea încercare Ucraina pe toate liniile frontului. Perspectivele Kievului de a ieși din impas
Rusia pare să fie în avantaj în prima linie, făcând progrese în puncte-cheie de-a lungul liniei frontului din estul și sud-estul Ucrainei, în timp ce dezlănțuie valuri de teroare aeriană împotriva orașelor ucrainene, se arată într-o analiză CNN.
Alexandru Rogobete jpg
Secretar de stat în Ministerul Sănătății, despre saloanele de Terapie Intensivă: „Acolo veți înțelege care este diferența între viață și moarte”
Alexandru Rogobete, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a precizat, într-o postare pe Facebook, despre situația pacienților aflați în saloanele de Terapie Intensivă.