„Ne cunoaştem de o viaţă“

Publicat în Dilema Veche nr. 530 din 10-16 aprilie 2014
„Ne cunoaştem de o viaţă“ jpeg

- argument -

Acesta ar putea fi un motto bun pentru numărul tematic de acum. Aşa că vă propun o călătorie sentimentală şi nostalgică în lumea copilăriei, a divelor şi a şlagărelor de muzică uşoară care se auzeau la Radio şi la TV în anii ’70-’80. Toţi ştiam aceleaşi cîntece, viaţa dinainte de ’89 avea, în mare, un fond sonor unic. Putem să-i spunem cum vrem: evazionist, uşurel, de inimă albastră. Dar o istorie culturală a vieţii în comunism nu are cum să-l ocolească. Şi nici pe vedetele lui incontestabile.

Anul trecut am fost cîteva zile la Sulina. Sorin, patronul pensiunii, ne-a răsfăţat nu doar cu peşte bun, ci şi cu integrala muzicii româneşti. Au fost nişte seri lungi, fredonabile şi memorabile. Semn că pasiunile în această zonă au fost şi au rămas devastatoare.  

N-am cum s-o uit nici pe mătuşa care ar fi făcut moarte de om pentru Angela Similea. Atît îţi trebuia, să-i spui că îţi place mai mult Corina sau Mirabela, şi puteai să-ţi iei adio definitiv de la mascotele ei cu vişine. Avea toate discurile stivuite frumos pe măsuţa de televizor. La orice oră te duceai pe la ea, se auzea vocea suavă a Angelei. De la un punct încolo, mi se părea că începuse să-i semene şi fizic. Şi îţi vorbea despre cît de stilată şi de specială e Angela. Sau despre cît de bine se îmbracă. Venea momentul în care scotea din dulap o rochie vaporoasă, făcută la croitoreasă, după ce îşi văzuse diva preferată purtînd la televizor ceva asemănător.

În ceea ce mă priveşte, lucrurile au fost simple. Angela mi se părea prea mainstream, aşa că am ales-o pe Corina. Era mai potrivită pentru mine. Îi ştiam toate melodiile pe dinafară şi cîntam cît mă ţinea gura „Strada Speranţei“, „Ne cunoaştem din vedere“, „Opriţi timpul“, acompaniată de aparatul radio din bucătărie. O enervam pe bunică-mea, care stătea cu masa după mine şi mă tot bătea la cap că o să întîrzii la şcoală, dar mie nu-mi păsa decît ca prestaţia mea la lingura de lemn pe post de microfon să fie exemplară. Prinsesem din zbor că mişcarea scenică era importantă, doar mă uitam cu sfinţenie la televizor la concursul Steaua fără nume şi la cel de la Mamaia.  

Vremurile s-au schimbat şi n-am devenit cîntăreaţă, între timp am aflat şi că n-am voce, dar asta nu m-a împiedicat, cît am lucrat la acest dosar, să cînt cu aceeaşi pasiune din copilărie, acompaniată de înregistrările postate pe YouTube.  

Şi, dacă în anii ’80 am avut şansa să suprapun imaginile de pe ecran cu personajele acestea strălucitoare în carne şi oase, căci n-am pierdut nici un recital pe care l-au susţinut în oraşul meu de provincie, acum am înţeles maşinăria complicată care producea aceste dive. Invitatele mele speciale şi extraordinare: Margareta Pâslaru şi Corina Chiriac. Puţină nostalgie nu strică, aşa că vă doresc audiţie plăcută.

Ilustraţie realizată de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Amenda primită de o pensionară din Brașov pentru că a plantat flori în grădina blocului. „Este anormal ce se întâmplă”
Poliţia Locală Braşov a dovedit exces de zel în cazul unei femei de 76 de ani care a plantat câteva flori în zona verde a blocului în care locuia, potrivit bzb.ro.
image
Nike și Adidas, bătute de niște fete fâșnețe: invenția unei companii elvețiene fascinează lumea FOTO
Giganții de pe piața încălțărilor de alergare au înregistrat un eșec rar după un maraton major. La Boston, primele trei locuri din clasamentul feminin au fost ocupate de atlete care au purat alte mărci.
image
Joaca de-a vremea. Posibila cauză a inundațiilor catastrofale din Dubai, ploaia artificială VIDEO
Despre „însămânțarea norilor” se vorbește de mult timp, iar tehnica este folosită în multe țări care au probleme mari din cauza secetei. Sunt voci care spun că vremea ciudată din Dubai este legată de ploaia artificială creată acolo pentru a mai îmblânzi vremea.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.