Ne cerem scuze pentru disconfortul creat...

Alexandra TODERIŢĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 403 din 3-9 noiembrie 2011
Ne cerem scuze pentru disconfortul creat    jpeg

…şi mulţumim pentru înţelegere – Tratatul de la Maastricht în şantier 

Dacă s-ar organiza zilele acestea, în timpul summit-urilor pentru salvarea euro şi stabilirea guvernanţei economice europene, un spectacol de avioane cu reacţie care lasă mesaje pe cer, acesta ar fi cu siguranţă cel care ar trona pe cerul Bruxelles-ului. Vremurile în care Jacques Delors numea Uniunea Europeană un UPO (Unidentified Political Object) – şi acesta nu era neapărat un lucru rău – au apus definitiv odată cu primul bail-out acordat Greciei în mai 2010. 

După prăbuşirea Lehman Brothers în 2008, pieţele financiare internaţionale au fost puse la perfuziile bugetelor naţionale, care au funcţionat ca panacee de urgenţă pentru a înlocui toţi acei bani vaporizaţi peste noapte prin spargerea bulei imobiliare. Exact ca atunci cînd o maşină derapează şi trebuie să-i corectezi direcţia din două mişcări – întîi îi accentuezi tendinţa deviantă şi abia apoi imprimi direcţia dorită –, aşa şi autorităţile au pompat, într-o primă fază, şi mai mult credit în sistem, pentru a evita colapsul. Însă abia la pasul al doilea – evaluarea calităţii acestor datorii suverane de către pieţele financiare –, incongruenţele şi vulnerabilităţile de fond (sistemice) au devenit evidente. În ultimii doi-trei ani, autobuzul euro (în care s-au urcat, de-a lungul timpului, şi cîţiva pasageri fără bilet), tot ia din plin curba, tremurînd din toate încheieturile, cu „furnicile“ nordice la volan şi „greierii“ latini pe locurile din spate, preocupaţi să nu-i tragă în afară forţa centrifugă. Ambele categorii resimt azi nevoia acută de a redefini clauzele economice şi politice ale contractului care le uneşte sub umbrela monedei comune şi a Uniunii Europene.

În epoca lui Jacques Delors, economia  mergea atît de bine, încît o astfel de definire nu era atît de necesară. Prin Tratatul de la Maastricht, în 1992, se crea, pentru prima dată în istorie, o monedă fără de ţară. Cu o bancă centrală, dar fără o trezorerie comună. Iar în ceea ce priveşte setul de reguli pentru intrarea în club, s-au gîndit ceva la modul: hai să stabilim nivelul maxim al deficitului bugetar la 3%, după regula de aur a Germaniei care considera că deficitele bugetare sînt acceptabile numai dacă ele corespund cheltuielilor pentru investiţii publice – de 3%, în mod tipic, în Germania, iar datoria publică – la maximum 60%, pentru că atît s-a nimerit să fie nivelul mediu al acestui indicator în UE, la momentul respectiv. Contractul dintre state cum că vor respecta aceste limite s-a numit Pactul de Stabilitate şi Creştere. Pactul a fost criticat imediat după adoptarea sa, din cauza rigidităţii şi a modului arbitrar în care s-au stabilit cele două praguri. Romano Prodi, preşedintele Comisiei Europene din acea epocă, l-a numit chiar „stupid“, iar The Economist – „un totem politic, simbol al angajamentelor ţărilor din zona euro că nu se vor  «dribla» reciproc“.

În 2001 Portugalia a fost prima care a călcat pe bec. Un prim semn? Iar, în 2003, chiar cele mai mari susţinătoare ale acestui Pact – Franţa şi Germania – l-au încălcat şi au scăpat nepedepsite, determinînd o relaxare a regulilor în 2005. Cît de multă relaxare? Pe hîrtie, cotele de 3% şi 60% s-au menţinut, însă în practică au alunecat încet-încet în derizoriu. În 2006 datoria publică a Germaniei ajungea la 66,8% din PIB, a Franţei – la 80,3% şi a Greciei – la 144,9% în 2010. Deja intrăm pe teritoriul crizei.

Întorcîndu-ne la primii zece ani de existenţă a euro, aceasta a fost o perioadă relativ calmă, în care, în ciuda accentuării unor dezechilibre între state, economia mondială şi cea europeană, în special, au „duduit“. Indiferent de nivelul datoriei suverane, statele din zona euro veneau la ghişeul băncilor şi obţineau împrumuturi la aceeaşi rată a dobînzii ca şi Germania. Această îngustare semnificativă a diferenţialelor ratelor dobînzii a generat bule imobiliare în Spania, Grecia şi Irlanda. În loc să se ajungă la convergenţa ţintită de Tratatul de la Maastricht, aceste ţări au avut o creştere abruptă, creînd deficite comerciale în cadrul zonei euro. În acest timp, Germania şi-a văzut de treaba ei, şi-a susţinut competitivitatea şi a dezvoltat un surplus comercial cronic. 

Şi astfel ajungem cu povestea în zilele noastre, cînd se pune problema dacă principiul muschetarilor – unul pentru toţi... – se va aplica datoriilor suverane. După falimentul Lehman Brothers, miniştrii de finanţe ai zonei euro au declarat că nici o altă instituţie financiară de importanţă sistemică nu va fi lăsată să intre în faliment. Însă mesajul Germaniei a fost clar: fiecare ţară trebuie să aibă grijă de propriile bănci. De atunci, spirala dependenţelor ţărilor europene între ele şi a întreg proiectului economic şi politic european de rezolvare a crizei datoriilor suverane a devenit din ce în ce mai strînsă.  

Recent a fost adoptat un pachet de şase legi europene care să remodeleze guvernanţa economică în UE şi să consolideze pereţii zonei euro. Va intra însă în vigoare la sfîrşitul acestui an. Deocamdată însă, „zidarii“ UE trebuie să se asigure că va mai exista zona euro la sfîrşitul acestui an. Cînd scriu acest articol, trebuie să se înţeleagă asupra majorării Fondului European pentru Stabilitate Financiară, cît anume să şteargă din datoria Greciei şi cu cîte miliarde urmează să fie recapitalizate băncile de pe continent. Şi, mai ales, trebuie să se pună de acord ca nici unul dintre ei să nu-şi ia mistriile şi să lase casa neterminată. Şantierul continuă.

Alexandra Toderiţă este cercetător la Centrul Român de Politici Europene (www.crpe.ro).

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

camasialtita
Greșelile intenționate de pe iile cusute de femeile de pe vremuri. „Știau să-și pună acest semn al bunului simț”
Ia cu altiță se află pe lista patrimoniului UNESCO. Demersul de includere a acestei cămăși în patrimoniul UNESCO a fost pornit în comun de specialiști din România și Republica Moldova.
nava de croaziera Viking Polaris Foto AFP jpg
O americancă a fost ucisă la bordul unui vas de croazieră, după ce vaporul a fost lovit de un val răzleț
O turistă a fost ucisă și alți patru pasageri au fost răniți după ce un un val răzleț (de tip rogue, n.r.) a lovit un vas de croazieră cu destinația Antarctica, a anunțat compania de turism Viking.
vin fiert shutterstock 1207175692 jpg
Rețeta unui delicios vin fiert, cea mai populară băutură iarna. Ingrediente care îl fac senzațional
Băut în cantități moderate, vinul roșu se transformă în leac natural. Iarna, consumat fiert, acționează eficient împotriva răcelilor datorită resveratrolului, o substanță care are proprietăţi inflamatorii.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.