Natura intelectualului sau fibra românească? - dialog cu Lucian BOIA

Publicat în Dilema Veche nr. 423 din 22-28 martie 2012
Natura intelectualului sau fibra românească?   dialog cu Lucian BOIA jpeg

- dialog cu Lucian BOIA -

Matei Martin: Care era statutul intelectualilor în anii aceia? Cît de publici erau intelectualii publici?

Lucian Boia: Da, era deja o tradiţie veche de împletire a vieţii intelectuale cu viaţa politică şi sînt foarte mulţi intelectuali care joacă un rol şi în politică. Istorici, de pildă, sînt foarte mulţi, Iorga e primul dintre ei, a fost şi prim-ministru. Şi Giurescu a fost ministru în anii ’38-’40, ministru al Frontului Renaşterii Naţionale şi al Propagandei. Petre P. Panaitescu a trecut cu legionarii şi a devenit rector al Universităţii din Bucureşti, lui Gheorghe Brătianu îi ştim poziţia şi pretenţiile politice, Ion Nistor, cel de la Cernăuţi, a fost ministru în multe guverne, şi Lupaş de la Cluj, Alexandru Lapedatu de asemenea. Aproape toţi istoricii de prim-plan au şi o carieră politică; şi nu numai istoricii. În orice caz, universitarii aveau o poziţie foarte înaltă în societate în perioada interbelică. Şi foarte mulţi erau apropiaţi de politică. La începutul lui 1938, cînd se instituie dictatura regală, toţi funcţionarii publici sînt obligaţi să dea o declaraţie privind partidul în care au fost înscrişi pînă atunci. Asta o fac şi universitarii, se păstrează în Arhivele Naţionale toate dosarele, şi se arată acolo că aproape jumătate dintre universitari au fost afiliaţi la un partid politic: cei mai mulţi la liberali, după aceea, ca pondere, vin ţărăniştii şi mult mai puţin alte partide. Sînt cîţiva care se declară legionari; desigur, nici unul nu se declară comunist, deoarece partidul nici nu avea o existenţă legală şi cred că nici nu prea mai erau – fusese Petre Constantinescu-Iaşi, care fusese dat afară din Universitate. Dar este interesant că nici unul nu se declară social-democrat. Nici un social-democrat printre profesorii şi conferenţiarii universitari în 1938, deşi Partidul Social Democrat era legal, ca oricare alt partid, şi nu era ruşinos să fii social-democrat! Te şi întrebi de ce aveau atîta nevoie de prezenţă politică... Rădulescu-Motru a spus-o mai tîrziu, cu ingenuitate, în însemnările lui, spre sfîrşitul anului ’44, după răsturnarea de la 23 August: este adevărat că am trecut prin mai multe partide, dar am făcut asta ca să-mi asigur poziţia mea de universitar, să nu fiu călcat în picioare, să nu fiu marginalizat; şi îşi încheie argumentaţia spunînd pe şleau: „dacă aş fi acum mai tînăr, m-aş face comunist“. Asta e doar o parte a vieţii intelectuale, dar mai sînt şi ceilalţi, mai ales tinerii. E o caracteristică a anilor ’30, un soi de invazie a tinerilor în arena culturală a ţării: Eliade, Cioran, Ionescu, Noica ş.a.m.d. E o pleiadă extraordinară, sînt oameni care au în jur de 25 de ani şi care deja încep să-şi dea măsura. Şi se simt marginalizaţi (chiar sînt), nu-şi găsesc locul potrivit cu valoarea lor. Are Eliade un articol publicat pe la mijlocul anilor ’30, intitulat „Diurnele generaţiei tinere“, care ne arată cît de puţin erau remuneraţi de societate aceşti tineri: unii împuşcau francul, erau aproape muritori de foame. Aşa că e şi frustrarea multor intelectuali care, pe lîngă atitudinea lor de principiu, îi împinge spre extreme, mai ales că tinerii sînt tentaţi fie de extrema dreaptă, fie, destul de mulţi, de extrema stîngă. Noi, acum, am cam uitat treaba asta cu stînga, iar în ultimele două decenii s-a încetăţenit ideea că anii ’30 sînt orientaţi mai ales spre extrema dreaptă în ceea ce priveşte oamenii de seamă din cultura românească. Dar lucrurile sînt mai echilibrate totuşi, sînt destui care merg şi spre o stîngă tot mai accentuată pînă la comunism, iar alţii sînt fluctuanţi. La începutul anilor ’30, avem oamenii – unii deja decişi –, dar există o solidaritate a tinerilor care vor – şi aici îl citez pe Cioran – „schimbarea la faţă a României“. Ce vor ei e ca România să se schimbe, să nu mai fie cum era. Şi atunci, unii aleg extrema dreaptă, alţii aleg extrema stîngă, dar, pentru început, au destul respect unii faţă de alţii. Există un articol din ’32 al lui Mihail Polihroniade despre generaţia tînără, cînd Polihroniade era deja legionar convins, articol în care vorbeşte foarte frumos despre toţi membrii generaţiei tinere şi, citîndu-i, îi amestecă, fie că sînt de dreapta, fie că sînt de stînga. Ceea ce contează e faptul că sînt tineri şi că vor altceva de la cultura română şi de la societatea românească. Mai sînt şi alte exemple. Ţuţea, de pildă, începe prin a fi, dacă nu comunist, atunci în orice caz simpatizant comunist şi apoi, în cîţiva ani, la mijlocul anilor ’30, îl vedem că se află la extrema dreaptă. Sau Haig Acterian, şi el e comunist, sau simpatizant care devine ulterior unul dintre legionarii fanatici. Sau Mircea Eliade, care a avut dintotdeauna orientare de dreapta, dar într-un articol interesant scrie despre Bluze albastre, revista comunistă apărută în cîteva numere, unde semna şi Alexandru Sahia, prin 1932, şi ceea ce-l deranjează pe Eliade nu e că oamenii aceştia sînt comunişti, ci că nu sînt destul de comunişti.

Mircea Vasilescu: Funcţiona atunci un fel de atracţie a unor atitudini antisistem?

Lucian Boia: Da, desigur, şi unii, şi alţii sînt antisistem, asta se vede şi în faimoasa societate Criterion, cu conferinţele ei celebre, un şir de conferinţe despre personalităţile secolului, care începe cu Lenin, şi a fost aproape un scandal atunci fiindcă totul se desfăşura la Fundaţia „Carol I“, vizavi de Palatul Regal, a venit enorm de multă lume şi totul părea a fi un soi de manifestaţie comunistă, şi poliţia a fost pusă în alertă. Dar după aceea au vorbit şi despre Gandhi, şi despre Mussolini, şi despre Freud. E un amestec: şi extremă dreaptă, şi extremă stîngă, şi antisemism, şi evrei şi tot ce vrei.

Apele se separă la un moment dat, nu puteau să nu se separe, şi, în acest sens, contează foarte mult şi atmosfera europeană în ansamblu. Mi se pare, din ce am cercetat şi am constatat, că anul decisiv e 1936, cînd în Europa se petrec mai multe evenimente: intrarea armatei germane în Renania, războiul început puţin mai înainte în Abisinia, dar mai ales Războiul Civil din Spania. Acolo lucrurile se separă într-adevăr, unii se declară categoric de partea republicanilor, alţii – categoric de partea lui Franco. Şi atunci, îl vedem pe unul ca Petre Pandrea care scrie un articol aproape melodramatic despre Ana Pauker, pe care o consideră o admirabilă intelectuală. Îi vedem pe alţii care, invers, îl susţin pe Franco, e şi controversa care se accentuează atunci între cele două mari trusturi de presă, Universul (de centru-dreapta, dar care, la un moment dat, se apropie chiar de legionari), şi Adevărul-Dimineaţa (de centru-stînga, dar care de asemenea nu mai vede adversari spre stînga). Bine, proprietari la Adevărul erau fraţii Pauker – tatăl, respectiv unchiul lui Marcel Pauker, soţul Anei Pauker –, dar atitudinea ziarului nu este comunistă.

Andrei Pleşu: M-am întrebat, la un moment dat, dacă toate drăcoveniile pe care le-au spus, scris şi practicat intelectualii sînt explicabile prin natura însăşi a intelectualului în general sau e şi o contribuţie autohtonă? E ceva specific intelectualului român sau putem privi această atitudine într-un spaţiu mai larg? Dacă e să ne gîndim că natura intelectualilor e de vină, atunci ar fi mai multe cauze. Întîi, intelectualii au prostul obicei să umble cu absolutul; chiar în lucruri care sînt prin natura lor fragile, relative, conjuncturale, întotdeauna gesticulaţia lor e absolută, au o călcătură grea, un ton solemn, o opţiune radicală. În al doilea rînd, sînt vanitoşi: au dreptate tot timpul. Intelectualul „are dreptate“, nu trăieşte niciodată – sau trăieşte foarte rar – cu senzaţia că ar fi putut să nu aibă dreptate sau, dacă acceptă asta, are justificări, are explicaţii chiar şi pentru schimbările de la o extremă la alta. Fiindcă are dreptate de fiecare dată.  Pe urmă, este şi o stranie tendinţă de apropiere de putere, poate. Noica spunea odată că da, e curios că toţi intelectualii noştri mari n-au scăpat de pofta de fotoliu. De la Maiorescu la Iorga, au vrut şi ceva ministeriabil. (Nu sînt tocmai eu în situaţia să vorbesc despre asta, dar e şi asta o boală autohtonă). E o problemă de caracter? Eu m-aş îndoi: nu cred că se poate spune că intelectualii au mai puţin caracter decît inginerii sau taximetriştii. Fiecare are firea lui, indiferent de profil. Sînt spectaculoase însă, dincolo de trecerile de la o extremă la alta, convieţuirile extremelor în aceeaşi persoană. De pildă, ca să rămîn la Ţuţea, l-am auzit vorbind înainte de ’89 anticomunist, dar pro-Ceauşescu – spunea că Ceauşescu e patriot. Întrebarea care rămîne: Aşa e natura intelectualului în general? Sau e şi ceva autohton aici? Aveţi exemple?

Lucian Boia: Ar putea să fie şi ceva autohton, dar cred că e natura intelectualului în general. Nu cred că românii sînt chiar atît de deosebiţi de ceilalţi, nu cred că există nu ştiu ce fibră românească. Şi aşezarea lor spre extreme în anii ’30 e caracteristică vieţii intelectuale europene. Iar în Franţa acum se mai spun lucrurile astea: a fost un colaboraţionism intelectual de toată frumuseţea în Al Doilea Război Mondial, o mulţime de intelectuali... E o legendă cu Rezistenţa Franceză în care au activat intelectualii... În primul moment, cei mai mulţi intelectuali au colaborat. După aceea, treptat...

Andrei Pleşu: Nu ştiu dacă ştiţi povestea cu şeful serviciilor secrete franceze sub De Gaulle care povesteşte că, imediat după război, a avut acces la arhivele Rezistenţei şi ale Poliţiei şi, după ce s-a uitat prin ele, i-a spus lui De Gaulle: „Domnule general, vă propun să nu le deschidem“. Şi De Gaulle zice: „Dar de ce? Ce ai găsit acolo?“ Şi şeful serviciilor secrete i-a spus: „La France, mon général!“.

Lucian Boia: Da, nici francezii n-au fost mai breji, asta e clar.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Meteo ploi vreme toamna ploaie FOTO Shutterstock
Prognoza meteo pentru săptămâna 18-24 noiembrie. Vremea se schimbă brusc în toată țara
Vremea se încălzește brusc în zilele următoare, iar temperaturile maxime ar putea urca până la 17 - 19 grade la jumătatea săptămânii viitoare. Începând de miercuri însă, crește posibilitatea de precipitații, potrivit prognozei pentru următoarele zile publicată de ANM.
silviu prigoana jpg
Motivul pentru care Silviu Prigoană nu a avut niciodată prieteni. Ce spunea milionarul în ultimul său interviu: „Dacă îl suni mâine că ai nevoie de un rinichi...”
În ultimul său interviu, Silviu Prigoană a dezvăluit motivul pentru care niciodată nu i-a placut să aibă prieteni. Milionarul spunea că singurii oameni pe care te poți baza întotdeauna sunt părinții și nici măcar soția sau frații nu îți pot fi atât de apropiați.
TRAGERI LOTO LOTERIA ROMANA
Rezultatele Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc de duminică, 17 noiembrie
Duminică, 17 noiembrie 2024, au loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc. Loteria Română a suplimentat cu 500.000 de lei fondul de câştiguri al categoriei I pentru tragerea Loto 6/49.
elevi care stau in clasa cu geci jpeg
Elevii din Focșani cer mutarea orelor în online! Învață în frig de două săptămăni. „Căldura nu este o materie opţională..."
Elevii din Focșani sunt nevoiți să învețe în continuare în frig. Totul din cauză că firma de termoficare a municipiului a intrat în insolvență. În această situație, cei de la Consiliul Elevilor din Vrancea cer mutarea orelor în on-line.
Targ de Craciun Craiova 2023   027 jpg
Cât costă distracția la Târgul de Crăciun din Craiova în 2024. Un pahar de vin fiert sau o porție de mâncare tradițională te vor face să scoți ceva bani din buzunar
Târgul de Crăciun din Craiova și-a deschis porțile vineri și va dura până la 05.01.2025. Cei care vor să se bucure de atmosfera feerică de sărbători trebuie să scoată ceva bani din buzunar, atât pentru mâncare, cât și pentru distracție.
GciZoYXXgAA1 LY jfif
Xi Jinping, întrevedere finală cu Biden. Ce au discutat și mesajele implicite pentru administrația Trump
Președintele Chinei, Xi Jinping, a promis sâmbătă că va colabora cu viitoarea administrație americană, în cadrul întrevederii sale finale cu președintele în exercițiu Joe Biden, în Peru.
Elena Lasconi la Congresul USR FOTO Inquam Photos Octav Ganea (2) jpg
Lasconi, de acord cu apelul lansat de liberalul Ilie Bolojan: „Dacă vrem să oprim blatul PSD este nevoie de un gest ferm: candidat unic de dreapta”
Președintele USR, Elena Lasconi, a susținut, într-un răspuns la un apel lansat de liberalul Ilie Bolojan la adresa candidaților la alegerile prezidențiale, că este nevoie de un candidat unic, acuzând că Nicolae Ciucă refuză o înțelegere între partidele de dreapta în baza unor sondaje.
Tesla 3 jpg
Șoferii de Tesla sunt încântați, după ce compania a confirmat lansarea noii tehnologii avansate: „Sunt și mai nerăbdător acum”
Proprietarii de Tesla din Europa se bucură deja de o nouă funcție de siguranță de ultimă generație pentru anumite modele.
sofer furios coada jpg
Un șofer de ridesharing a rămas fără 2.400 de lei. Cum a fost păcălit chiar de clientul său
Polițiștii atrag atenția cu privire la o nouă metodă de înșelăciune. Un șofer de ridesharing a rămas, recent, fără 2.400 de lei, în portofel. Cum s-a întâmplat totul: clientul i-a cerut să-i schimbe 500 de euro, pe motiv că este noapte şi nu sunt deschise casele de schimb.