Muzeul Eu - Muzeul Consumatorului Comunist din Timișoara

Ovidiu MIHĂIȚĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 829 din 9 - 15 ianuarie 2020
Muzeul Eu   Muzeul Consumatorului Comunist din Timișoara jpeg

Fiecare are un muzeu personal. Unii ├«l ├«mping ca pe o roab─â, al╚Ťii ├«l car─â ca pe un contrabas, c├«te unul, mai relaxat, ca pe o scam─â ├«n fundul buzunarului. Colec╚Ťii diferite, piese care mai de care. Pe frontispicii, proprietarii zg├«rie cu egouri ascu╚Ťite numele proprii f─âr─â s─â uite serifele, ele asigur─â longevitatea ╚Öi confer─â aerul de monument necesar. Orarul de func╚Ťionare al acestor institu╚Ťii ne-mamut depinde de masa la care fac consuma╚Ťie deopotriv─â vizitatorii ╚Öi proprietarii. ├Än vitrinele muzeelor, b─âtute ├«n cuie pe hipocamp, ├«n ciuda faptului c─â s├«nt imuabile, se patineaz─â artefacte imateriale recuperate, re├«ntregite ╚Öi restaurate din praful unor cioburi de amintiri distorsionate la a c─âror ├«nfrumuse╚Ťare curatorii, vorba poetului, ÔÇ×╚Ölefuiesc necontenitÔÇť. Alteori, ad─âposturile relicvelor personale ╚Öi ale nostalgiilor zac ├«ntr-o continu─â restaurare (din lips─â de fonduri sentimentale sau de management defectuos), depozitate ├«n magazii insalubre, ├«ngr─âm─âdite alandala, f─âr─â num─âr de inventar, f─âr─â s─â fie cunoscute vreodat─â.

La intrarea ├«n aceste institu╚Ťii, asemenea obi╚Önuitelor tanti ce v├«nd bilete la ghi╚Öeele muzeelor subven╚Ťionate, ╚Öed pro╚Ť─âpi╚Ťi cei care le-au dat nume. Intrarea cost─â uneori o cafea, o bere, un ╚Öpri╚Ť, un timp, o poveste la schimb, o idee sau mai nimic, se practic─â multe categorii de tarifare, unele chiar preferen╚Ťial/discre╚Ťionare.

Exponatele acestor muzee ambulante difer─â de la caz la necaz. Uneori transcend povestea, sar balustrada ╚Öi cap─ât─â for╚Ťa de a se materializa ├«n imagini aievea acompaniate de senza╚Ťii olfactive capabile s─â stimuleze tot soiul de papile, glande ╚Öi deseori cordul. Am avut privilegiul de a fi fost vizitatorul indiscret al multor cotloane ale muzeelor prietenilor, p─ârin╚Ťilor, comesenilor ╚Öi aleator ├«nt├«lni╚Ťilor. Nu am g─âsit vederi, pliante sau magne╚Ťi, a╚Öa c─â am r─âmas doar cu esen╚Ťa. Ce ai tr─âit nu poate fi retr─âit, clipa s-a scurs.

Revin ├«ns─â constant ├«n fa╚Ťa por╚Ťii propriului muzeu cu bucuria redescoperirii mixat─â cu aducerea aminte ╚Öi sur├«sul sclipirii din ochi. Cunosc toate holurile, ascunzi╚Öurile ╚Öi cotloanele pe de rost. De spaim─â am montat cu aten╚Ťie deosebit─â unde infraro╚Öii ├«mpotriva celor care for╚Ťeaz─â intrarea, doar am puse la p─âstrare acolo obiecte de patrimoniu personal, obiecte de cult(ul) personal(it─â╚Ťii).

Uneori, c├«nd zile ├«ntregi nu p─â╚Öe╚Öte nici un vizitator ├«n muzeul meu, m─â pun pe ╚Öters praful. ├Äncep cu ├«nceputul. La intrare trona amintirea inocen╚Ťei mele. ├Äntre timp aceast─â pies─â a fost furat─â. Nu am fost prins nici p├«n─â azi. Dau cu p─âm─âtuful pe soclu, s─â fie curat pentru atunci c├«nd conducerea muzeului va fi dispus─â s─â-i pl─âteasc─â pre╚Ťul r─âscump─âr─ârii. Momentan vizitatorii mai pot admira doar o copie tocit─â, f─âcut─â ferfeni╚Ť─â de rememorarea mea recurent─â. Altfel spus, admir un fals.

muzeu jpg jpeg

Apoi dau cu mopul prin beciul memoriei. Acolo se g─âsesc fragmente fragile din era glaciar─â a inexisten╚Ťei mele, din inexistentul ÔÇ×euÔÇť, care eram doar un g├«nd de ├«mplinit ├«n dorin╚Ťele p─ârin╚Ťilor mei. Aten╚Ťie pe unde c─âlca╚Ťi, ├«n col╚Ťurile la care nu ajung din cauza lipsurilor de memorie se l─âf─âie p─âianjenii ├«n mini-hamace. Pu╚Ťin mai sus, la parter, dac─â urc─âm pe treptele evolu╚Ťiei mele personale g─âsim expuse r─âm─â╚Öi╚Ťe ale paleoliticului copil─âriei ├«n care jucam poker cu c─âr╚Ťi de ÔÇ×P─âc─âliciÔÇť. S├«nt toate acolo, fizic, materiale, pip─âibile, nimicuri inestimabile, tezaurul agonisit ├«n copil─ârie; diplome de ╚Öoim, inelul translucid al cravatei de pionier (bat─â-l Dumnezeu, a╚Öa, ├«n treac─ât), munbu╚Ťii sc├«lcia╚Ťi ai copil─âriei, tr─ânc─ânele, ╚Ťiuitori, un caleidoscop, ÔÇ×Maria MirabelaÔÇť, pra╚Ötia, tubul, cornetele, ÔÇ×PiticotÔÇť, toba de tinichea, rotobilul, pistolul cu capse, tractora╚Öe descompletate, ursule╚Ťul, aparatul foto din care ╚Ť├«╚Öne╚Öte ap─â, elef─ân╚Ťelul, c─âr╚Ťi cu z├«ne neprih─ânite, ni╚Öte daci liberi din ÔÇ×Dacii & romaniiÔÇťÔÇŽ ÔÇ×Nu te sup─âra, frateÔÇť, dar s├«nt toate acolo, preg─âtite s─â fie scoase la lumina unor ochi care sticlesc dornici s─â le frunz─âreasc─â. Cu tot cu pove╚Ötile lor care probabil c─â la urma urmelor nu folosesc nim─ânui. Fiind o institu╚Ťie modern─â, oferim vizitatorilor mei posibilitatea de a tr─âi o experien╚Ť─â de tip ÔÇ×interactivÔÇť. V─â pot explica procedeul prin care se confec╚Ťiona o bubuitoare dintr-o cutie de ÔÇ×AmigoÔÇť ╚Öi pu╚Ťin carbid sau cum se asambla un injector cu percutor pe baz─â de fosfor. F─âr─â violen╚Ť─â, momentan, pofti╚Ťi, s─â urc─âm la etajul unu. Aici d─âm buzna ├«n neoliticul adolescen╚Ťei. Discuri cu rock─âreal─â, postere, vederi bidimensionale cu ghei╚Öe, brichete metalice, ╚Öepci, creioane roase, be╚Ťii prin parcuri, corigen╚Ťe, ├«nt├«ia noapte de amor cu o fotografie color, SepulturaÔÇŽ nimic fabulos, aventuri de scarabei. Comune, dar unice. Mergem mai departe.

La etajul doi, etajul de cle╚Ötar, pe unde fac curat mai rar, s├«nt ferecate amintirile iubirilor ├«nso╚Ťite de mirosurile prim─âverilor ╚Öi de trilurile p─âs─ârilor ├«n dimine╚Ťile ├«n care goneam chercheli╚Ťi spre cas─â, de m├«n─â. ╚śoapte fierbin╚Ťi cu miros de alcool ieftin, zdren╚Ťe r─ât─âcite printre cear╚Öafuri, mucuri de ╚Ťig─âri f─âr─â filtru, scrisori cu porcu╚Öori p─âtate de lacrimi, un cercel, o batist─â, un ╚Öerve╚Ťel cu un num─âr de telefon incomplet, conserva din care am m├«ncat ├«mpreun─â, caiete studen╚Ťe╚Öti, o inimioar─â de pleu, un oracol, un test de sarcin─â.

La etajul trei nu e nevoie de cur─â╚Ťenie, aici p─âstrez f─âr─â nici o explica╚Ťie, undeva la cap─âtul holului, ├«ntr-o anex─â, ascunse indiscre╚Ťiei publicului, magaziile cu piesele de re-zis-ten╚Ť─â neinventariate ╚Öi c├«teva gioar-se de amintiri din Evul Mediu al memoriei. Discre╚Ťia m─â oblig─â s─â nu le expun. Unele piese r─âm├«n secrete, misterul incit─â. Le pute╚Ťi vedea pe viu, fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â, doar pe la spate. Sau pe sub m├«n─â, ├«n ziua c├«nd e Noaptea Muzeelor.

├Än sf├«r╚Öit, la mansard─â am amenajat, cum nu prea am putut mai bine, o sec╚Ťie mai ├«ndr─âznea╚Ť─â a institu╚Ťiei mele. Lipsesc ╚Ťigle ╚Öi cronc─âne ciori, (via╚Ťa) bate v├«ntul, picur─â cu g─âleata, fiindc─â nu ne permitem o repara╚Ťie, a╚Öa c─â accesul este restric╚Ťionat. Scrie cite╚Ť: ÔÇ×Nu intra╚Ťi, pericol de accidentare!ÔÇť. Aici p─âstrez sub strict─â supraveghere amintirile false venite din viitor. Amintiri cu preten╚Ťii de a fi ├«mplinite, tr─âite ╚Öi consumate pentru a putea deveni ele ├«nsele amintiri reale demne de expus la etajele inferioare ale muzeului. Asta fiindc─â exist─â ╚Öi un soi de nostalgie a viitorului, a posibilului, a ├«n-t├«mplabilului, a ceea ce s-ar putea s─â urmeze s─â vin─â. Amintiri ale unor posibile fericiri ╚Ťinute artificial ├«n via╚Ť─â de c─âtre aparate care pompeaz─â speran╚Ť─â. ├Ämi amintesc foarte clar cum va ar─âta c─âminul visurilor mele, cum vor flutura urechile patrupedului prin curte, cum vor ╚Ťop─âi ╚Ötrengarii sub cire╚Ö, cum vor fi aliniate gemurile ├«n ╚Öpais, ├«ntr-o coregrafie inert─â cu etichetele la vedere, ca ÔÇ×tagÔÇť-urile pe care le poart─â maratoni╚Ötii; ÔÇ×Gem caise 1994ÔÇť, ÔÇ×Zacusc─â ciuperci 2023ÔÇť, ÔÇ×Compot cire╚Öe 1987ÔÇť. ├Ä╚Ťi mai aminte╚Öti ce gust va avea? ├Ä╚Ťi vor r─âm├«neau s├«mburii ├«ntre din╚Ťi s─â-i sugi p├«n─â se netezesc ca rotulele genunchilor credincio╚Öilor. Uoai, uite cum p├«lp├«ie para focului ├«n sob─â, parc─â e aceea╚Öi cu a luÔÇÖ mamaie de c├«nd ├«nc─â mai primea pensia! Grajdul nu mai are vaci, dar parc─â l-am mai v─âzut pe la o bunic─âÔÇŽ frigiderul ─âla ÔÇ×FramÔÇť nu era acolo! Amintirile ├«n construc╚Ťie au o nevoie continu─â de m─ârire a fondului lor. Accept dona╚Ťii. Aten╚Ťie, se apropie ora ├«nchiderii. V─â mai a╚Ötept─âm! ├Änchide╚Ťi u╚Öa c─â e curent.

P.S. Dac─â atunci c├«nd murim revedem ÔÇ×├«n fa╚Ťa ochilorÔÇť filmul vie╚Ťii, atunci c├«nd revedem ├«n studiourile rememor─ârii scenele importante sau de turnur─â, nu facem dec├«t s─â mont─âm, pe moviola aducerii aminte, cadru cu cadru, ÔÇ×the directorÔÇÖs cutÔÇť. O vorb─â din lumea showbiz-ului spune c─â: ÔÇ×Ce se taie nu se fluier─âÔÇť. ├Än acela╚Öi timp, are ╚Öanse de aplauze la scen─â deschis─â.

Ovidiu Mih─âi╚Ť─â este actor, co-fondator al Teatrului ÔÇ×Au─âleuÔÇť, cel mai mic teatru din Rom├ónia, ╚Öi al Muzeului Consumatorului Comunist din Timi╚Öoara.

Foto: Muzeului Consumatorului Comunist din Timi╚Öoara

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.