„Munca responsabilă, calea de a face bine societăţii“ - interviu cu Nicoleta DELIU

Publicat în Dilema Veche nr. 642 din 9-15 iunie 2016
„Munca responsabilă, calea de a face bine societăţii“   interviu cu Nicoleta DELIU jpeg

De ani buni, companiile din România au dezvoltat programe de responsabilitate socială și, fie că se adresează problemelor la scară mare ale societății din România, precum educația sau sănătatea, fie că rezolvă, punctual, probleme din comunitate, toate încearcă același lucru: să producă o schimbare. De ce ați ales educația în zona business?

În ceea ce ne privește, putem vorbi despre o implicare în comunitate la nivelul accesibilității tinerilor pe piața muncii, iar proiectele noastre au pornit cumva din dorința de a avea clienți educați, care pot înțelege termenii contractuali ai unei legături de business pe care o stabilesc în relație cu o bancă, ce înseamnă drepturi și obligații într-un contract. Să spunem că acesta a fost punctul din care am dezvoltat programele de educație. Bineînțeles, domeniul educației este foarte amplu și nu-ți poți asuma, fiind o companie, că poți rezolva toate problemele acestui sistem. De aceea, am căutat acele segmente în care putem interveni. Și ne am uitat la două lucruri: pe de o parte, la clienții noștri și la nevoile lor, pe de alta, la forța de muncă slab pregătită, care este, în prezent, un mare pericol pentru business-urile din România. Există, de asemenea, multe studii care subliniază faptul că în România există o discrepanță între șomajul mare din rîndul tinerilor și antreprenorii care găsesc foarte greu oameni pentru a-i angaja. Iar de aici s-a născut întrebarea: cum putem interveni? Am început așadar să contactăm antreprenori, studenți și oameni din mediul academic, dorind să realizăm acea conexiune necesară pentru a explica acest fenomen. Una dintre concluzii ne-a condus spre lipsa de soft skills, una dintre problemele majore pe care le au studenții care vor să se angajeze. Pornind de la faptul că nu știu cum să scrie un CV și ajungînd în aria de competențe pe care mulți nu știu să și le valorifice, pentru că nu își cunosc potențialul real sau direcțiile spre care ar putea merge ca să își transforme profesia într-o vocație.

Vorbim cumva despre meteahna încă existentă de a alege o facultate la modă sau una unde este ușor de intrat, doar ca să faci o facultate?

Cumva, generația tînără își dorește foarte mult să își înțeleagă propria valoare. Din păcate, cred că societatea nu transmite, indiferent de mediu, fie cel familial, fie școală sau mass-media, valoarea muncii. Aș dori foarte mult să se înțeleagă aici un aspect, și anume că muncind, într-un mod profesionist, poți face bine unei societăți și că, prin implicarea și dedicarea pe care le depui, reușești să creezi o societate mai bună, la care toți visăm, tocmai pentru că, de fapt, creezi ideea de valoare. Vorbim despre faptul că nu există repere sau elite, dar în același timp mentalitatea generală e că mergi la lucru ca la o corvoadă, fără să căutăm însă acel job care ni se po­tri­veș­te cu adevărat, acel job care ne adu­ce sa­tis­facții dincolo de cele materiale – pentru că, azi, singura valoare pe care mulți tineri o caută cînd se prezintă la in­terviuri este salariul – de aceea vezi ce­reri nejustificate la interviuri. Și, mai mult, cred că la noi există un soi de inflexibilitate după ce începi primul job. Dacă nu îți place, rămîi totuși în acel job dintr-un soi de comoditate, dar asta, de fapt, te plafonează.

În acest context, acum cîteva luni, ați lansat platforma online Laboratorul de cariere. Despre ce este vorba?

În primul rînd, trebuie să vă spun că această idee a pornit acum doi ani. Nu am vrut însă să ne grăbim, tocmai pentru că am dorit lansarea unui program bine structurat. Am început prin a invita la discuții, pe aceste teme, diverși antreprenori, ca să aflăm care sînt problemele lor, apoi reprezentanți ai mediului academic, ca să vedem ce putem oferi și cum putem face programe care să fie cumva complementare cu ceea ce se întîmplă în universități. Pilotul programului l-am desfășurat anul trecut la Cluj, la Universitatea „Babeș-Bolyai“, cu un seminar la care au participat 80 de studenți. A fost un curs intensiv, care a durat două săptămîni, din care studenții aflau tot felul de lucruri, de la cum să se înțeleagă pe ei înșiși, să învețe cum să își descopere și să își valorifice potențialul, la cum să se pună efectiv pe harta forței de muncă, care sînt zonele pe care trebuie să le dezvolte pentru un anumit job, cum să se prezinte la un interviu sau cum să-și construiască un CV. În afara părții teoretice am organizat, alături de partenerii noștri de la Școala de valori, și partea practică, în care am înlesnit întîlniri cu oamenii care lucrează în departamente de Resurse umane și în marile companii din Cluj. Din păcate, nu am avut rezultatele așteptate, din cauza numărului redus de participanți. Am avut, ce e drept, o bază critică cu care să putem desfășura proiectul, dar ne așteptam la un interes mai mare. După cîteva luni am reluat seminarul la Iași. Am ales altă perioadă, care să nu se suprapună peste sesiune, am împărțit cursul pe module. Au venit mai mulți, dar simțeam că tot nu s-a atins nivelul de participare la care ne așteptam. Însă ceea ce ne-a încurajat a fost faptul că studenții care au venit s-au dovedit a fi extrem de implicați în proiect. Voiau să fie acolo. Iar acesta a fost, de fapt, feedback-ul de care aveam nevoie: nu trebuie să targetezi pe toată lumea, ci să faci un program pentru cei care vor și care sînt chiar interesați. Așa că, după ce am făcut cei doi pași cu seminarele, am lansat platforma online Laboratorul de cariere, o platformă pe care în acest moment se găsesc cursuri online exact pe zona de dezvoltare de soft skills, fără să ignorăm însă și interacțiunea la nivelul ierbii – partenerii noștri de la Școala de valori fiind în prezent în universitățile mari din țară, vorbind studenților despre această platformă, adunînd în continuare feedback-uri care să ne ajute să vedem ce alte module trebuie să dezvoltăm în continuare. În plus, ceea ce ne-a bucurat este faptul că în acest parteneriat am reușit să atragem și Guvernul, avem în prezent un parteneriat încheiat cu Secretariatul General al Guvernului și cu Ministerul Tineretului, care ne vor ajuta în promovarea platformei și care îi vor primi în internship pe cei care participă la cursurile de pe platformă.

Ce poți învăța, concret, urmînd cursurile Laboratorului de cariere?

De exemplu, cum să lucrezi în echipă. La noi, nici un sistem nu încurajează acest lucru. Înveți cum să te adaptezi la un context, să știi să asculți, să ții cont de părerea celuilalt, să-ți cunoști punctele forte, dar și pe cele slabe, să fii capabil să accepți că, lucrînd alături de colegi, lucrurile merg mai bine decît separat. Să știi cum să interacționezi cu alți oameni, cum să îți dezvolți și cum să exprimi inteligența emoțională, atît de necesară în relațiile de business. Există și module care te învață cum să te prezinți la un interviu sau cum să scrii un CV care să te pună pe tine în valoare și nu ceea ce crezi că vrea să audă angajatorul. Platforma se află în plină dezvoltare și există multe idei pe care vrem să le punem în practică. De exemplu, cineva spunea că ar trebui să facem un curs de limba germană pentru că asta se cere. Altcineva propunea un curs de project management. Avem multe idei, și vom folosi această perioadă în care colegii noștri de la Școala de valori se vor întîlni cu sute de studenți pentru a aduna ideile din rîndul lor. Între timp, vorbim și cu clienții noștri, antreprenori, pentru a lua pulsul și din partea angajatorului. În funcție de toate acestea, vom dezvolta cursurile pentru platformă. Încercăm să fim flexibili și adaptabili, pentru că ideea de bază este totuși corelarea nevoilor pieței muncii.

Cum se desfășoară și care este formatul acestor cursuri?

Sînt cursuri online, după modelul Cursera – un portal care adună cursuri de la cele mai mari universități din lume pe toate tematicile, și idei. Practic, este vorba despre acces liber la educație. Sînt cursuri adaptate mediului online. Studentul trebuie să își facă un cont, ca să aibă acces la aceste module. Există și o parte de joc, pe măsură ce termină cursurile studenții primesc puncte, cu care pot merge mai departe, pot accesa mai multe resurse și informații din partea companiilor, pot primi astfel informații referitoare la internship-urile organizate de acestea. Avem în minte și posibilitatea de a lăsa companiile să își creeze propriile cursuri. Acest lucru ar fi util de ambele părți: studenții vor ști ce li se cere, angajatorii vor angaja candidați care cunosc deja anumite lucruri. Sînt cursuri video care durează pînă într-o oră, interactive și cu multe materiale grafice. Important de știut este și faptul că toate cursurile pe care le găsiți pe această platformă sînt pregătite de profesioniști în domeniile pe care le propunem.

Există o certificare la finele absolvirii acestor cursuri?

Ne dorim asta foarte mult, credem că este foarte important ca fiecare student să primească la finele cursurilor o certificare care să însemne ceva într-un viitor CV. Ca un plus la o carte de vizită. Pe de altă parte, ne dorim și ca toate companiile care vor intra partenere în acest proiect să aibă acces la baza de date cu studenții care au absolvit aceste cursuri, care să fie ca o recomandare pe care noi să o putem gira.

Nicoleta Deliu este șeful Departamentului de Comunicare Corporativă și Afaceri Comunitare, BCR.

a consemnat Stela GIURGEANU

index jpeg 2 webp
Pantofii lui Van Gogh
Este înțelegerea pașnică, în febrila încrîncenare de a nu mai vrea să înțelegi nimic.
p 10 jpg
Boema ca o operă
În opera lui Puccini, marile încercări ale vieții (iubirea și moartea, boala, prietenia) sînt livrate în forma lor epurată, căci personajele le trăiesc boem.
p 11 desen de J  J  Grandville jpg
Paris, ultimii boemi
Cum recunoști azi un boem, la Paris?
image png
În stație la Boema
Pentru Ozun, „stația” boemei trece, așadar, fără să lase urme nici măcar în amintire.
image png
Îndreptar boem
Să reținem amprenta lăsată de acești grozavi pictori asupra istoriei artei, asupra dumneavoastră, asupra mea.
p 13 jpg
Trei roluri ale boemei în cultura română
Fără îndoială, boema e una dintre puterile literaturii și artei asupra societății.
p 14 jpg
Boemul, un desuet?
De aceea, viața boemă a fost și fericit asociată cu aristocrația interioară și eleganța profunzimii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet

Adevarul.ro

image
Răzbunarea unui patron disperat că îl abandonează angajații. „Sunt sigur că o să-mi săriți în cap cu treaba asta”
Tot mai mulți antreprenori se plâng nu doar de faptul că își găsesc cu greu angajați, dar și că mulți dintre ei pleacă după doar câteva săptămâni și îi lasă baltă, fără preaviz și fără să suporte niciun fel de consecințe. Un patron crede că a găsit soluția la această problemă
image
Mircea Badea: „De ce să stea Simona Halep în România?! O viață ai, cu toată dragostea pentru țară”
Prezentatorul de la Antena 3 comentează decizia sportivei de se muta la Dubai.
image
Româncă gravidă în nouă luni, înjunghiată în Țara Galilor. Motivul pentru care agresorul, tot român, o urmărea de o lună
Andreea Pintili, o româncă de 29 de ani care locuiește în Țara Galilor, a fost înjunghiată de mai multe ori de un conațional care o urmărea și posta pe TikTok clipuri cu ea și cu copiii săi.

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.