Multă teorie, puţină practică

27 iulie 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Unul dintre cele mai frumoase albume de artă pe care le-am văzut în ultimul timp este Priviri asupra trecutului României (Wort+Welt+ Bild, München), "o vedere de ansamblu - spun autorii - asupra principalelor monumente de pe teritoriul României, dintr-o perspectivă inedită, cea a fotografiei aeriene". Am trecut repede peste imagini (poate prea repede! - fotografiile, realizate de Georg Gerster, sînt, într-adevăr, spectaculoase, şi merită un răgaz...) pentru că, recunosc, m-au intrigat un pic cuvintele "principalele monumente". Nu vă propun un exerciţiu de imaginaţie pentru că sînt convinsă că majoritatea intuiţi deja despre ce monumente este vorba. Centrul istoric al Sighişoarei, mănăstirea Hurez, bisericile pictate din Nordul Moldovei, bisericile de lemn din Maramureş, satele cu biserici fortificate din sud-estul Transilvaniei, cetăţile dacice din munţii Orăştiei sau Delta Dunării sînt cîteva dintre "contribuţiile semnificative ale României la acest cor de diversitate a valorilor, semnificaţiilor şi mesajelor"... M-am întrebat imediat cîte dintre aceste obiective aş omite dacă cineva, în speţă un turist străin, m-ar ruga să îi recomand cîteva locuri din România care merită vizitate. Probabil că nici unul, răspuns care m-a intrigat şi mai mult... Departe de mine gîndul de a pune la îndoială valoarea acestor obiective - indiferent că vorbim de criterii istorice, culturale sau artistice - sau a instituţiilor îndreptăţite prin statutul lor să le confime această valoare. Nu mă pot abţine însă să nu întreb: este oare nevoie de un "număr" pe lista patrimoniului mondial ca să prezinţi interes? Doar dacă faci parte din patrimoniul UNESCO meriţi atenţie? În România există foarte multe locuri - din păcate, prea puţin cunoscute, mai deloc promovate - pe care "cineva" care încă mai crede în potenţialul turistic al României şi care este în stare să treacă de obsesia cîştigului material imediat ar putea să le transforme în obiective de interes. Nimic de zis, de vină sînt şi turiştii care nu mai concep un alt fel de turism decît cel cu multe stele, neapărat "all inclusive", dar asta este o altă discuţie. Nici măcar "patalamaua" UNESCO nu este un semn că lucrurile ar putea să intre pe un făgaş normal. Am plecat acum doi ani într-un circuit pentru a vizita - aţi ghicit! - bisericile de lemn din Maramureş. În satul Breb - un loc fabulos, despre care însă am aflat absolut întîmplător -, am întîlnit un grup de turişti francezi cu care am plecat într-o excursie spre o biserică pe care ne-o recomandaseră gazdele. Cei care au reuşit să ne conducă la destinaţie, după două ore de "orbecăit" printr-un peisaj altfel pitoresc, au fost doi nemţi care făceau turul Europei. Cum nu aveam nici o altă informaţie în afară de "ghidajul" stîngaci al gazdelor, nici un indicator, nici o localizare a bisericii respective pe vreo hartă, salvarea a venit din partea celor doi turişti care, urmărind un ghid de călătorii cu care veniseră de acasă, ne-au dus, ţintit, la "destinaţie". În România, turism cultural înseamnă multă teorie (de idei, proiecte, strategii, hîrtii, slavă Domnului, nu ducem lipsă!), dar puţină practică. Ca turist care încă mai vede în România o ţară cu locuri de care te poţi îndrăgosti, de nenumărate ori am suferit din cauza indiferenţei care planează peste locurile datorită cărora, altminteri, nu contenim să ne umflăm în pene: drumuri proaste, indicatoare lipsă, informaţii inexistente. Presupunînd utopic că toate acestea ar funcţiona, s-ar dezvolta turismul cultural? Doar cu indicatoare, drumuri, informaţii, plăci memoriale, programe de vizitare, ghizi? Probabil că nu! ( R. T. )

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.