Motivul maicii bătrîne în colinda mioritică

Radu R─éUTU
Publicat în Dilema Veche nr. 408 din 8-14 decembrie 2011
Motivul maicii bătrîne în colinda mioritică jpeg

Colindele de Cr─âciun reprezint─â un obicei foarte vechi, practicat la ├«nceputul anului. C├«nd Anul Nou a fost separat ca dat─â de s─ârb─âtoarea Cr─âciunului, acesta a prezervat multe dintre practicile ├«nceputului de an, precum ┼či urme de cult al mor┼úilor. O. B├órlea presupune c─â ÔÇ×┬źMiori┼úa┬╗ a fost tot o colind─â de doliu dup─â cioban mortÔÇť.

Dar ├«n crea┼úia oral─â m─ârturia este trunchiat─â, par┼úial─â, adev─ârul integral nu poate fi reconstituit. Sensurile profunde s├«nt ┼či r─âm├«n ocultate. Discursul oralit─â┼úii ne instruie┼čte deopotriv─â prin date plauzibile, ca ┼či prin hiatus. Recuperarea, reiterarea real─â a unui illo tempore nu apare doar ca aspira┼úie ┼či idealizare a unei epoci revolute. Performarea unui fapt, varianta folcloric─â este o adev─ârat─â ÔÇ×├«ntreprindere magic─âÔÇť, asumare a unei epistemologii active, mereu ├«n curs de elaborare, ale c─ârei componente s├«nt propuse ├«n structuri flexibile, coerente, menite s─â asigure identitatea cultural─â a individului, a comunit─â┼úii.

Factura motivelor c─âl─âtoare nu este independent─â de un context cultural-istoric, dar are o proprietate special─â: tranziteaz─â nuclee ideatice. Acestea pot produce implozii de sensuri ┼či atitudini. Motivele c─âl─âtoare nu evolueaz─â numai ├«ntr-un registru de luciditate, exprimat ca atare. Crea┼úiile orale, la a c─âror alc─âtuire particip─â din plin, solicit─â integral omul. Nucleul ideatic este concept, imagine, suscitare de ac┼úiune, emo┼úie, inspira┼úie, blocaj etc.

ÔÇ×Miori┼úaÔÇť-colind propune, pe de o parte, contemplarea activ─â, ritual─â ┼či elegiac─â, pe de alta ÔÇô ├«nstr─âinarea existen┼úial─â, de spa┼úiu, de timp, de situa┼úie. Nara┼úiunea se anun┼ú─â sub semn de ├«ndoial─â, de interogare. Apoi, povestea se leag─â ├«n modul obi┼čnuit, omorul, ce ar putea urma la apus de soare, ascult├«nd de un ritm al fiindului care r─âsare ┼či el ┼či apune. Canonul mioritic este acum perturbat. Ciobanul se teme, nu este gata s─â se sacrifice, ├«l vedem c─âz├«nd sub un p─âr, unde zace o lun─â ├«ncheiat─â.

Intervine aici motivul c─âl─âtor al mamei care ├«┼či caut─â fiul. Lucrurile se petrec ini┼úiatic, dar ┼či firesc, o desf─â┼čurare suprapus─â, tocmai pentru a sugera o profunzime, o l─ârgire de interpretare. ├Äntr-un sens ini┼úiatic, ciobanul este temporar scos din lume, din eveniment, men┼úinut ├«ns─â ├«n a┼čteptare prin dor, aspira┼úie, nevoie de re├«nscriere ├«n normal, o alternativ─â pe care motivul c─âl─âtor o va amplifica, o va justifica. Prin incursiuni reciproce ├«ntre lumea colindelor, a desc├«ntecului, a ciclului funerar, a c├«ntecului epic sau a celui liber, aproape liric. O gradual─â explorare de subiectivitate, p├«n─â la epuizarea acesteia ├«n tr─âirea simpl─â, omeneasc─â, a emo┼úiilor devenite instantanee de creativitate. Ca ├«n desc├«ntec, nimeni ├«n lume nu aude jelania ciobanului, afar─â de maic─â-sa. Incanta┼úiile a┼čaz─â aici de obicei pe Maica Domnului, dar unele variante aduc ├«n scen─â personaje majore din panteonul popular: Z├«nele destinului, Ursitoarele.

Maica ├«ns─â ├«l caut─â, ├«l ┼čtie parc─â viu. B─âtr├«na o apuc─â pe-o gur─â de vale... Este sugerat─â ideea de ├«nceput, dar nu prin vreme, ci a┼ča cum de multe ori se procedeaz─â ├«n metafizica folclorului nostru, prin loc. Ca ├«n desc├«ntec, interven┼úia are loc pentru readucere ├«n via┼ú─â. Maica nu coboar─â din cer, nu vine, aparent, dintr-alte meleaguri, pare s─â fie femeie obi┼čnuit─â, ├«mbr─âcat─â de obicei cu haine de l├«n─â, ┼či... toarce. Ea merge din m├«n─â-ndrug├«nd.

Maica este legat─â de imaginea ursitoarelor, este ┼či ea torc─âtoare, are de ├«mplinit ceva aproape peste fire. Vine din gur─â de vale ┼či ├«ndrug─â la l├«n─â. Firul nu pare s─â fie rupt, iar b─âtr├«na l─âcrimeaz─â din ochi. Soarta celui absent nu-i este indiferent─â.

Credin┼úele populare vorbesc mult despre ursitoare, le prefac ba ├«n femei, ba ├«n abur, ori pentru a nu ne u┼čura ├«n┼úelegerea, tot semnal├«ndu-ne necuprinsul lumii ┼či al nostru ├«n┼čine, le preschimb─â ├«n elemente naturale. Apa din ÔÇ×Miori┼úaÔÇť-colind este ┼či curg─âtoare, este ┼či vorbitoare.

┼×tie apa unde se afl─â ciobanul care zace c├«t de boal─â, c├«t de dor. Este firesc, ├«n textele funerare apa desparte lumile, ├«n ea se afl─â h─âul, peste ea se va culca bradul care trece omul-suflet dincolo. Rug─âciunea pe care o roste┼čte b─âtr├«na vizeaz─â tot o modificare de stare, de regn. De unde vine luntrea versul nu ┼čtie, putem presupune c─â mama se face luntre. Ceea ce ┼čtim cu certitudine este c─â ea v├«sle┼čte cu furca. Furca o ajut─â pe b─âtr├«n─â s─â treac─â apa, curg─âtoare ca vremea, vorbitoare ca ursitoarele.

Metamorfoza are loc, odat─â apa trecut─â. Dinspre care mal spre care? Corboaica este mesager al mor┼úii, neagr─â, cum o vede ┼či ciobanul, clonc─ânind ├«n v├«rf de pom. Vrea chiar s─â o alunge, iar ea, pas─ârea mor┼úii, ├«┼či dezv─âluie identitatea: Mama. T├«n─ârul ├«i cere s─â coboare, s─â-l adape.

Corboaica se d─â peste cap ┼či, redevenit─â femeie, le┼čin─â. S─â fie o aluzie la o condi┼úie de moarte ini┼úiatic─â, de trecere ├«ntr-un dincolo din care ea va reveni pentru a garanta fiului via┼úa ├«n lumea de aici? Ciobanul se vindec─â, este luat de m├«n─â ┼či dus acas─â. De ce nevoia acestei preciz─âri? Care a fost drumul ce-l luase t├«n─ârul? S─â-l fi uitat, ori s─â fi avut el ├«nc─â nevoie de ├«ndrumare din partea unei mame care trece prin at├«tea st─âri ┼či ├«ncerc─âri?

Motivul c─âl─âtor prezent ├«n versurile acestea este loc de confluen┼ú─â ├«ntre balad─â, colind, basm, desc├«ntec, text funerar; simpla lui narare devine alt─â sau alte c─âl─âtorii, pe care ascult─âtorul le ├«ntreprinde fie cu mintea, fie cu sim┼úirea, ├«n t─âcerea ce vegheaz─â cuv├«ntul ori ├«n imaginea ce une┼čte ├«n tot lumea. ├Än c─âl─âtoria ei, cu ajutorul aceluia┼či motiv, mama care ├«┼či caut─â fiul trece ├«n c├«ntec epic eroic, colinda, ori ├«ntr-unul mai modest. Din z├«n─â ce era, cunosc─âtoare a marilor taine, put├«nd trece prin ele, liber─â ca motivul imaginat pentru a o imortaliza, mama care ├«┼či caut─â fiul ├«l pl├«nge ├«n eveniment istoric, ori ├«n vers liric de numai durere. Se face femeie, se face mam─â, basmele nu ignor─â aceste ├«ncheieri de destin, ├«n care virtualul se supune nou─â, muritori eterni ai vie┼úii lume┼čti. 

Radu R─âutu este antropolog.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Chantal jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.