Motivul maicii bătrîne în colinda mioritică

Radu RĂUTU
Publicat în Dilema Veche nr. 408 din 8-14 decembrie 2011
Motivul maicii bătrîne în colinda mioritică jpeg

Colindele de Crăciun reprezintă un obicei foarte vechi, practicat la începutul anului. Cînd Anul Nou a fost separat ca dată de sărbătoarea Crăciunului, acesta a prezervat multe dintre practicile începutului de an, precum şi urme de cult al morţilor. O. Bârlea presupune că „«Mioriţa» a fost tot o colindă de doliu după cioban mort“.

Dar în creaţia orală mărturia este trunchiată, parţială, adevărul integral nu poate fi reconstituit. Sensurile profunde sînt şi rămîn ocultate. Discursul oralităţii ne instruieşte deopotrivă prin date plauzibile, ca şi prin hiatus. Recuperarea, reiterarea reală a unui illo tempore nu apare doar ca aspiraţie şi idealizare a unei epoci revolute. Performarea unui fapt, varianta folclorică este o adevărată „întreprindere magică“, asumare a unei epistemologii active, mereu în curs de elaborare, ale cărei componente sînt propuse în structuri flexibile, coerente, menite să asigure identitatea culturală a individului, a comunităţii.

Factura motivelor călătoare nu este independentă de un context cultural-istoric, dar are o proprietate specială: tranzitează nuclee ideatice. Acestea pot produce implozii de sensuri şi atitudini. Motivele călătoare nu evoluează numai într-un registru de luciditate, exprimat ca atare. Creaţiile orale, la a căror alcătuire participă din plin, solicită integral omul. Nucleul ideatic este concept, imagine, suscitare de acţiune, emoţie, inspiraţie, blocaj etc.

„Mioriţa“-colind propune, pe de o parte, contemplarea activă, rituală şi elegiacă, pe de alta – înstrăinarea existenţială, de spaţiu, de timp, de situaţie. Naraţiunea se anunţă sub semn de îndoială, de interogare. Apoi, povestea se leagă în modul obişnuit, omorul, ce ar putea urma la apus de soare, ascultînd de un ritm al fiindului care răsare şi el şi apune. Canonul mioritic este acum perturbat. Ciobanul se teme, nu este gata să se sacrifice, îl vedem căzînd sub un păr, unde zace o lună încheiată.

Intervine aici motivul călător al mamei care îşi caută fiul. Lucrurile se petrec iniţiatic, dar şi firesc, o desfăşurare suprapusă, tocmai pentru a sugera o profunzime, o lărgire de interpretare. Într-un sens iniţiatic, ciobanul este temporar scos din lume, din eveniment, menţinut însă în aşteptare prin dor, aspiraţie, nevoie de reînscriere în normal, o alternativă pe care motivul călător o va amplifica, o va justifica. Prin incursiuni reciproce între lumea colindelor, a descîntecului, a ciclului funerar, a cîntecului epic sau a celui liber, aproape liric. O graduală explorare de subiectivitate, pînă la epuizarea acesteia în trăirea simplă, omenească, a emoţiilor devenite instantanee de creativitate. Ca în descîntec, nimeni în lume nu aude jelania ciobanului, afară de maică-sa. Incantaţiile aşază aici de obicei pe Maica Domnului, dar unele variante aduc în scenă personaje majore din panteonul popular: Zînele destinului, Ursitoarele.

Maica însă îl caută, îl ştie parcă viu. Bătrîna o apucă pe-o gură de vale... Este sugerată ideea de început, dar nu prin vreme, ci aşa cum de multe ori se procedează în metafizica folclorului nostru, prin loc. Ca în descîntec, intervenţia are loc pentru readucere în viaţă. Maica nu coboară din cer, nu vine, aparent, dintr-alte meleaguri, pare să fie femeie obişnuită, îmbrăcată de obicei cu haine de lînă, şi... toarce. Ea merge din mînă-ndrugînd.

Maica este legată de imaginea ursitoarelor, este şi ea torcătoare, are de împlinit ceva aproape peste fire. Vine din gură de vale şi îndrugă la lînă. Firul nu pare să fie rupt, iar bătrîna lăcrimează din ochi. Soarta celui absent nu-i este indiferentă.

Credinţele populare vorbesc mult despre ursitoare, le prefac ba în femei, ba în abur, ori pentru a nu ne uşura înţelegerea, tot semnalîndu-ne necuprinsul lumii şi al nostru înşine, le preschimbă în elemente naturale. Apa din „Mioriţa“-colind este şi curgătoare, este şi vorbitoare.

Ştie apa unde se află ciobanul care zace cît de boală, cît de dor. Este firesc, în textele funerare apa desparte lumile, în ea se află hăul, peste ea se va culca bradul care trece omul-suflet dincolo. Rugăciunea pe care o rosteşte bătrîna vizează tot o modificare de stare, de regn. De unde vine luntrea versul nu ştie, putem presupune că mama se face luntre. Ceea ce ştim cu certitudine este că ea vîsleşte cu furca. Furca o ajută pe bătrînă să treacă apa, curgătoare ca vremea, vorbitoare ca ursitoarele.

Metamorfoza are loc, odată apa trecută. Dinspre care mal spre care? Corboaica este mesager al morţii, neagră, cum o vede şi ciobanul, cloncănind în vîrf de pom. Vrea chiar să o alunge, iar ea, pasărea morţii, îşi dezvăluie identitatea: Mama. Tînărul îi cere să coboare, să-l adape.

Corboaica se dă peste cap şi, redevenită femeie, leşină. Să fie o aluzie la o condiţie de moarte iniţiatică, de trecere într-un dincolo din care ea va reveni pentru a garanta fiului viaţa în lumea de aici? Ciobanul se vindecă, este luat de mînă şi dus acasă. De ce nevoia acestei precizări? Care a fost drumul ce-l luase tînărul? Să-l fi uitat, ori să fi avut el încă nevoie de îndrumare din partea unei mame care trece prin atîtea stări şi încercări?

Motivul călător prezent în versurile acestea este loc de confluenţă între baladă, colind, basm, descîntec, text funerar; simpla lui narare devine altă sau alte călătorii, pe care ascultătorul le întreprinde fie cu mintea, fie cu simţirea, în tăcerea ce veghează cuvîntul ori în imaginea ce uneşte în tot lumea. În călătoria ei, cu ajutorul aceluiaşi motiv, mama care îşi caută fiul trece în cîntec epic eroic, colinda, ori într-unul mai modest. Din zînă ce era, cunoscătoare a marilor taine, putînd trece prin ele, liberă ca motivul imaginat pentru a o imortaliza, mama care îşi caută fiul îl plînge în eveniment istoric, ori în vers liric de numai durere. Se face femeie, se face mamă, basmele nu ignoră aceste încheieri de destin, în care virtualul se supune nouă, muritori eterni ai vieţii lumeşti. 

Radu Răutu este antropolog.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Astrologul Minerva FOTO Captură video
Dezastru în 2025 pentru această zodie! Minerva a făcut previziuni devastatoare: „Trebuie să aleagă atent...”
Astrologul Minerva vine cu vești importante pentru un nativ al horoscopului european. Anul care abia a început o să fie unul plin de peripeții, dar și lucruri frumoase.
Grăniceri pe Dunăre FOTO Azopan jpeg
Cei care au împărțit apa în două pentru libertate. Povestea celor cinci ingineri care au fugit cu o barcă pescărească, iar autoritățile au aflat de la Europa Liberă
Cele mai multe cazuri de tentativă sau de trecere frauduloasă au avut loc la frontiera cu Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, însă și orașele Constanța și Tulcea au fost alte porți spre libertate ale celor care cutezau să spere.
banner dan capatos png
Dan Capatos, în doliu. Mama prezentatorului TV s-a stins din viață
Femeia care i-a dat viață lui Dan Capatos s-a stins din viață. Dramele continuă să curgă în viața prezentatorului de televizune, deoarece în urmă cu aproximativ un an și-a pierdut tatăl. Acesta a dat vestea tristă prin intermediul rețelelor de socializare.
novak djokovici australian open foto x wolfy jpg
ostatici jpg
Cine este tânăra cu origini românești care va fi eliberată astăzi de Hamas
Astăzi, gruparea Hamas va elibera trei ostatici israelieni, printre care se află și Doron Steinbrecher, o tânără cu origini românești.
Nave NATO in Marea Baltica - Baltops 2015 FOTO navylive.dodlive.mil
Concluzii surprinzătoare privind actele de sabotaj din Marea Baltică. Un raport comun al serviciilor de informaţii dă peste cap supoziţiile iniţiale
Serviciile de informaţii americane şi europene au ajuns la un consens după luni de anchete privind incidentele din Marea Baltică.
rosii negre jpg
Puterea alimentelor negre: beneficii extraordinare din roșii, porumb, varză și altele toate negre
Alimentele negre naturale sunt mai numeroase decât s-ar putea crede. De la legume și fructe până la cereale și semințe, acestea se remarcă prin culoarea lor aparte, dată de antioxidanți puternici și alți compuși benefici.
album Vob Dylan png
Suma fabuloasă la care au fost vândute câteva ciorne îngălbenite ale hitului „Mr Tambourine Man”, scris de Bob Dylan
Două ciorne dactilografiate ale piesei lui Bob Dylan „Mr Tambourine Man" s-au vândut pentru mai bine de o jumătate de milion de dolari, în cadrul unei licitaţii organizate în Statele Unite.
theo zeciu si cesima webp
Ce au descoperit Theo Zeciu și iubita lui, Cesima, la Power Couple? „Eu nu știam despre ea că este atât de războinică”
Theo Zeciu, unul dintre influencerii preferați ai adolescenților, și iubita lui, Cristina Cesima, fac parte dintre concurenții de la Power Couple.