Moşi şi babe

Publicat în Dilema Veche nr. 621 din 14-20 ianuarie 2016
Oameni pe stradă jpeg

„Domnule, erau două babe în tramvai… nu se mai auzea nimeni de ele.“ Treaba asta o spune maică-mea, care, tehnic, e şi ea o babă. Drept e că o spunea cu amuzamentul şi cu lejeritatea unui gras care face glume cu graşi, a unui evreu care face glume cu evrei sau a unei babe care rîde de babe. La fel de drept e că societatea asta a noastră n-are deloc răbdare cu bătrînii ei. Aşa cum n-are răbdare şi nici prea multă înţelegere pentru ăştilalţi, pe care îi vede a fi altfel; străini, ciudaţi, prea mici, prea mari, prea galbeni, prea roz, prea negri, prea bolnavi, prea necredincioşi, prea drept-credincioşi sau prea artişti. 

Mă surprind deseori vorbind ireverenţios şi pomenind, aşa, de moşi şi babe. N-am destulă răbdare cu ei şi mai fac uneori şi ceva glume proaste cu seniori şi treburi din astea. Sigur că le fac cu drag, dar tot glume proaste se cheamă că sînt. Sindromul, în cazul meu, nu e foarte grav, mă irită nespus ştirile în care „o bătrînă de 51 de ani“ nu ştiu ce a făcut şi la fel de mult mă exasperează ăia care n-au loc de bătrîni prin autobuze. („Te caută moartea p-acasă şi tu…“, genul ăsta, ştiţi dumneavoastră.) Dar, la fel de bine, mă mai trezesc zîmbind ca proasta, a amuzament nevolnic, cînd văd o doamnă de 60 de ani la yoga. Pentru că societatea asta nu m-a învăţat că moşii şi babele sînt cetăţeni perfect egali cu restul, că sînt oameni care se bucură normal de viaţă şi că nu trebuie trataţi ca nişte persoane trase deja pe dreapta, ca nişte ciulini care ţi s-au agăţat de şosete şi nici ca nişte persoane invalide şi cu mintea slabă. Nu m-a învăţat societatea chestia asta pentru că nici nu face nimic să-i trateze pe bătrîni firesc, cu reverenţa neostentativă pe care o merită oricine. (Mi se spune că nici cu ăilalţi nu se poartă mai bine, aşa că ce să mai ceri, că totul ar trebui să înceapă de la pensiile de rahat şi apoi să ne educăm, dar asta e altă discuţie lungă.)

E gerontofobie pe aici, oameni. Ai sărit de 50, eşti pa. Las’ că nu se mai uită nimeni la tine şi pare că treci ca o umbră neobservată peste tot. Dar nu te mai angajează nimeni la 50 de ani – cînd totuşi omul e în deplinătatea tuturor forţelor sale. Ăştia de 20 de ani vorbesc de improbabila vîrstă de 40 ca despre alieni – ceva extrem de îndepărtat, neguros, indefinit şi în general nasol. Auzi fete de liceu prin metrou care-şi zic amuzate una alteia: „Nu-i tînăr, fatăăh, are 40 de ani!“ I-auzi de vezi, cum zice nea Costică, de iese cu ciurda de pisici leneşe după el pe stradă, la mine. Şi el, moş, desigur. 

La 40 eşti deja copt şi fezandat, la 50 nu exişti, la 60 începe lumea să-ţi mai dea locul prin tramvaie, la 70 te caută moartea pe acasă şi ar cam trebui să-ţi închei socotelile, la 80 începi să devii o ciudăţenie, iar la 90… la 90 faci piese de teatru, nu ştiu. Pe afară, unde pensiile nu-s o bătaie de joc, îşi începe lumea viaţa abia după ce scapă definitiv de slujbă. N-ai loc de moşi şi babe occidentale prin muzeele lumii. Şi e foarte bine. Sper din tot sufletul să mă găsească bătrîneţea în liga lor. Ceea ce vă doresc şi dumneavoastră. 

Drept e acum că mai găseşti şi multă lume în vîrstă care se victimizează cu mare plăcere. Cum era bunică-mea, de pildă. Cînd îi convenea era verde şi în putere, cînd nu, avea nevoie de toată asistenţa şi ajutorul ălora mai tineri. Nu vă spun cîtă ruşine am îndurat cînd plecam cu ea, cu troleul, într-una din nesfîrşitele ei vizite la una din babele din gaşcă. Dacă vreun puşti nu-i ceda scaunul încă de cînd punea Măria Sa piciorul în mijlocul de transport, se ducea ea ţintă la nefericit şi-i zicea (în tătară) că ar fi tare frumos dacă ar vrea să se ridice ca să stea ea. Ăla făcea ochii mari, înţelegea, nu înţelegea, se ridica totuşi, iar eu intram în pămînt de ruşine. După asta, bunică-mea se mai şi conversa public cu mine în aceeaşi limbă a noastră – tătara. Ruşinea copilului neterminat care eram era dublă: vorbeam altceva decît româna şi însoţeam o babă.  

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Aeroportul Internațional Sibiu Foto Sibiu International Airport
Accident grav produs în zona aeroportului din Sibiu. Doi copii și un bărbat au fost răniți
Doi copii și un bărbat au fost răniți în urma unui accident rutier produs în zona aeroportului din Sibiu
angela similea
Angela Similea a scăpat de problemele financiare cu care s-a confruntat după moartea soțului ei. Ce achiziție importantă a făcut: „Solista e bucuroasă”
Angela Similea (78 de ani) a făcut schimbări importante pe plan personal. Celebra artistă și-a achiziționat o casă la marginea Capitalei și este fericită că a scăpat, în sfârșit, de problemele financiare pe care le-a avut după moartea soțului ei, Victor Surdu.
Captură de ecran 2024 11 08 163635 png
Forțele ucrainene au atacat în premieră baza flotei ruse de la Marea Caspică
Forțele ucrainene au atacat cu drone portul Kaspisk, în republica Daghestan, unde se află baza flotei ruse de la Marea Caspică.
aer conditionat pixabay jpeg
De ce ar trebui să folosim și iarna aerul condiționat în mașină. Majoritatea șoferilor nu știu motivul
Șoferii au impresia că dacă folosesc aerul condiționat, consumul de combustibil crește.
Spion rus FOTO Shutterstock
Bruxelles a devenit capitala spionajului. Avertismentul Comisiei Europeane către angajaţii săi
Printr-un e-mail intern, Comisia Europeană şi-a avertiziat angajaţii cu privire la faptul că ameninţarea spionajului este una reală, de care trebuie să ţină seama, întrucât în ultimii anii Bruxelles a devenit unul dintre cele mai mari centre de spionaj din lume.
clase smart
Județul în catre 11 unități de învățământ neîncălzite au trecut la program redus. Primarul a propus trecerea în sistem online
Mai multe unităţi de învăţâmânt îşi vor reduce programul şcolar ca urmare a întreruperii furnizării agentului termic.
10 lei jpg
Bancnota de 10 lei devine comoară națională pentru colecționari. Detaliul care o transformă într-un obiect de mare valoare
Colecționarii de monede și bancnote sunt pe punctul de a adăuga un nou trofeu în colecțiile lor, datorită unui detaliu inedit care aparține bancnotei de 10 lei. Recent, Banca Națională a României a anunțat lansarea unei serii speciale de coli care includ patru exemplare din această bancnotă.
razvan lucescu paok fb5 jpg
Tipuri de energie foto Shutterstock jpg
Deciziile populiste din trecut cresc preţul la electricitate şi gaze. Avertismentul unui expert în energie
Deciziile populiste luate de oameni numiți politic în instituții din sectorul energetic și nu numai, urmează să ne coste foarte mult în viitor, susţine preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă.