Moş Crăciun, agent de vînzări

Dan SUCIU
Publicat în Dilema Veche nr. 101 din 22 Dec 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dintre toate personajele posibile ale tradiţiei, Moş Crăciun este cu siguranţă cel mai modern. Sigur, beneficiază de la bun început de un statut privilegiat şi faptul că e moş - singurul dezavantaj într-o epocă fascinată de tinereţe - este surmontat uşor prin transformarea bărbii într-un accesoriu de culoare. Sau într-un fetiş spiritual. În rest, Moş Crăciun şi-ar găsi fără probleme, în orice firmă care se respectă, un post de vicepreşedinte care ar avea ca sarcină coordonarea departamentelor marketing, vînzări şi promovare. E o poziţie extrem de pretenţioasă într-o companie. Presupune multă imaginaţie şi determinare, două calităţi care se găsesc rareori la aceeaşi persoană. Dar dacă este să vedem rezultatele, trebuie să recunoaştem că Moş Crăciun are aceste calităţi. Imaginaţie, pentru că în fiecare an firmele care împodobesc oraşele euro-atlantice, sud-americane sau australiene, dau probe după probe în ceea ce priveşte iluminatul public şi privat. Mai mult, rondolele, ghirlandele, brăduţii, paietele, globurile sau ce-or mai fi ele au devenit reperul a ceea ce înseamnă lumini şi sărbătoare în oraşele noastre. Imaginaţie, şi pentru că darurile lui Moş Crăciun înseamnă oferte de shopping tot mai variate, mai colorate, iar agentul în sine, adică "moşul", are metamorfoze tot atît de variate ca şi păpuşa Barbie. E ba un Moş sportiv, ba unul elevat, ba e Crăciuniţă Playboy, ba un Moş tradiţional, ba pe bicicletă, ba pe placa de serf... Toate aceste avataruri presupun imaginaţie, alegerea unui public-ţintă, stabilirea de obiective strategice şi, în final, vînzări conform cifrei de afaceri prestabilite. Problema este dacă, pentru o companie modernă, eficientă şi cu un departament de resurse umane bine dezvoltat, care analizează la sînge performanţele celor ce lucreză pentru binele corporatist, un angajat care lucrează doar cu ocazia acestui eveniment merită ţinut. Răspunsul este că merită. Din mai multe motive. În primul rînd, pentru că de la an la an Crăciunul începe tot mai devreme. Şi aici intervine determinarea. Adică perioada în care se promovează produsele de Crăciun - apar reducerile sau ofertele speciale, iar oraşele capătă luminiţele iernii fie că e sau nu zăpadă - începe să fie tot mai lungă. Şi nu e puţin lucru să tragi de timp în asemenea hal. În ultimii ani, Bucureştiul a decis că sărbătoarea Crăciunului începe pe 1 Decembrie, de Ziua naţională. Un semn? Este precedat de un subordonat al lui Moş Crăciun, Moş Nicolae, care lucrează în acelaşi departament şi este urmat de rivalul pentru funcţia de şef de departament, cîndva denumit Gerilă, azi fără nume, dar care are un rol destul de important în strategia de marketing în jurul datei de 1 ianuarie. Asta la Bucureşti. La New York de exemplu, bradul uriaş din Rockfeller Center a început să fie împodobit anul acesta de la 20 noiembrie. Şi pentru că afară strategiile manageriale prevăd că doar figura cea mai importantă a companiei face declaraţii publice, există doar acest Santa Claus, un moş care preia funcţiile reprezentative ale tuturor celorlalţi şi stimulează vînzările cu o eficienţă demnă de reflexe condiţionate. Cum apare bradul, apar luminile. Cum apar luminile, apar ofertele. Cum apar ofertele, apar vînzările. Şi chiar dacă departamentul românesc lucrează cu trei agenţi şi cel american - doar cu unul, vînzările sînt cu adevărat uriaşe în America şi "doar" mari în România. Politicile de discount de sărbători au ajuns atît de agresive încît e imposibil să nu cumperi, şi dacă aceasta e concluzia, atunci premisa înseamnă ieftinire. Pe scurt, strategia de marketing a Crăciunului american este "tot mai devreme şi cît mai ieftin", iar agentul de marketing este moşul în ipostaze multiple. Pentru asemenea rezultate şi strategii nu mai ajunge să lucrezi doar o lună. Aşa că orice companie care îl are pe Moş Crăciun agent de marketing şi vînzări începe pregătirea devreme, imediat după concediul de vară. Un full time job, aşadar. Românii se apropie cu paşi repezi de globalizarea comercială a Crăciunului, chiar dacă politicile de discount-uri nu sînt atît de curajoase. Acest lucru poate crea suficiente frustrări consumatorului interesat. În fond, marile lanţuri de magazine, supermarket-uri, hipermarket-uri, anunţă în decembrie că vînzările cresc în medie cu 20%. Un calcul simplu, pe care orice analist de preţuri l-ar putea face, arată că discount-urile bine aplicate pot duce la creşteri ale vînzărilor şi, prin volum, creşteri şi ale cifrelor de afaceri. Companiile de telefonie par a fi deschizătorii de piaţă. Apoi aglomeraţia frenetică din perioada de sărbători arată că, de fapt, de prea mari discount-uri nici nu ar fi nevoie. Românul cumpără oricum în perioada asta pentru că agentul de vînzări 001, pe numele lui Moş Crăciun, a ştiut să-şi facă bine treaba. Ce cumpără însă românii de sărbători? Nu au prea multă imaginaţie. Cele mai bine vîndute produse sînt carnea de porc, bananele, decoraţiunile de Crăciun, zahărul, televizoarele, apa minerală, sucurile, computerele, cartofii, făina, detergenţii şi berea. Dacă departamentul de Crăciun mai are ceva de lucrat în această perioadă este la capitolul cadouri. Bunurile enumerate mai sus, cu puţine excepţii, fac parte din categoria celor care ar trebui achiziţionate în tot timpul anului şi care nu au nimic "sărbătoresc". Dacă în alte zone, unde agenţii de vînzări ai Crăciunului lucrează mai eficient, perioada asta nu este una a produselor din coşul zilnic, ci a produselor care se pretează la cadouri, la noi este una unde festinul, mîncarea, alimentul sînt de bază. Crăciunul înseamnă, pe scurt, un lung şir de mese festive. Aşadar, dacă agenţii români ai Crăciunului ar vrea să-şi ia munca în serios, ar trebui să reorienteze această campanie spre cadouri, nu spre mîncare. Spre cumpărături sofisticate, împachetate frumos, de ocazie, şi nu spre salam şi cartofi luaţi la un preţ mai mic din supermaket-uri aglomerate. De aceea, ca să aibă succes deplin în România, Moş Crăciun va trebui să fie agent de vînzări al unei multinaţionale din industria produselor de larg consum. Din această poziţie îşi va face treaba bine. Şi va avea şi o primă mare. Oare cum arată prima de obiectiv pentru Moş Crăciun?

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Alina Parnescu face carieră în muzica populară FOTO Arhivă personală A.P.
Studenta romă de la Conservator îndrăgostită de folclor: „Drept să vă spun, acasă n-am ascultat Bach!“
Studentă la Conservatorul din București, în anul III, o tânără de etnie romă vrea să ducă mai departe folclorul românesc. Alina Parnescu s-a născut la Rovinari și recunoaște că acasă nu a ascultat Bach.
Coronavirus covid virus FOTO Shutterstock
Bilanț COVID. Peste 900 de cazuri noi în ultimele 24 de ore. Câte decese au fost raportate
Un număr de 935 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore.
Ministrul german al Apărării Lambrecht a vizitat Odesa FOTO Profimedia
Ministrul german al Apărării a vizitat Odesa și a promis livrarea unui sistem de apărare aeriană. Ce va primi Moldova
Ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a efectuat o vizită neanunțată în orașul portuar ucrainean Odesa, întâlnindu-se cu omologul său Oleksi Reznikov și, la un moment dat, fiind obligat să intre într-un adăpost antiaerian după declanșarea alarmei de raid aerian.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.