Monstrul, un portret-robot

Ana-Aurelia HUŢANU
Publicat în Dilema Veche nr. 886 din 1 - 7 aprilie 2021
Monstrul, un portret robot jpeg

Latinescul monstrum desemna ├«n trecut ceva nenatural, nepl─âcut ÔÇô o defec╚Ťiune a naturii. Ast─âzi, semnifica╚Ťia termenului s-a ├«ndep─ârtat din ce ├«n ce mai mult de natura fizic─â ╚Öi ├«nclin─â puternic ├«nspre psihopatologie, semnal├«nd prezen╚Ťa unor tulbur─âri severe de personalitate. ├Än limbaj comun, monstrul este un om cu mari defecte morale, crud, degenerat, denaturat. Monstrul este lipsit de empatie, de acea form─â de intuire a realit─â╚Ťii prin identificare afectiv─â care ne ajut─â s─â ne transpunem ├«n locul celorlal╚Ťi ╚Öi s─â sim╚Ťim bucurii ╚Öi triste╚Ťi al─âturi de ace╚Ötia. Anna Freud men╚Ťiona, ├«n Normal ╚Öi patologic la copil (1965), ÔÇ×trecerea de la viziunea egocentric─â asupra lumii ╚Öi asupra celor din jur a copilului mic, p├«n─â la empatie, reciprocitate ╚Öi asociere cu cei de-o v├«rst─âÔÇŁ care ├«n unele situa╚Ťii, din diverse motive, nu se mai produce, astfel ├«nc├«t adultul p─âstreaz─â ├«n continuare o perspectiv─â centrat─â pe sine ╚Öi pe trebuin╚Ťele sale.

├Än evolu╚Ťia fireasc─â a lucrurilor, normele morale ale vie╚Ťii de familie s├«nt acceptate de copil datorit─â figurilor parentale ├«nvestite afectiv cu care acesta se identific─â. Reciproc, ╚Öi p─ârin╚Ťii se identific─â la r├«ndul lor cu copilul ├«ntr-un mod narcisic, manifest├«nd ÔÇ×simpatie pentru ciud─â╚Ťeniile sale ╚Öi empatie instinctiv─â fa╚Ť─â de dificult─â╚Ťile ╚Öi particularit─â╚Ťile sale. Propria lor implicare emo╚Ťional─â al─âturi de copil ├«i opre╚Öte s─â ├«i impun─â cerin╚Ťe care s├«nt peste orizontul de ├«n╚Ťelegere al copilului sau, ├«n mod evident, dincolo de capacitatea sa de a li se supune. ├Än acest fel, acas─â, i se acord─â fiec─ârui copil nu doar beneficiul v├«rstei, ci ╚Öi beneficiile datorate personalit─â╚Ťii sale specifice ╚Öi ale pozi╚Ťiei sale specifice ├«n cadrul familieiÔÇŁ. Evident, cu timpul, ÔÇ×aceast─â stare de fapt se poate transforma ├«ntr-un handicap, ├«n m─âsura ├«n care conduce copilul la a a╚Ötepta ca pe un drept al s─âu faptul de a-i fi ar─âtat─â o toleran╚Ť─â similar─â ╚Öi ├«n via╚Ťa de mai t├«rziuÔÇŁ. Cu toate acestea, ÔÇ×instan╚Ťele Eului imatur au nevoie de aceast─â indulgen╚Ť─â pentru a ini╚Ťia ╚Öi cre╚Öte atitudinea lor pozitiv─â, receptiv─â la mediuÔÇŁ.

├Än mediile ├«n care aceast─â indulgen╚Ť─â nu este echilibrat─â realist sau lipse╚Öte cu des─âv├«r╚Öire, iar individul nu dispune de resurse compensatorii proprii, dezvoltarea empatiei devine problematic─â. Ea coreleaz─â invers propor╚Ťional cu sadismul, cu acea ÔÇ×perversiune sexual─â ├«n care satisfac╚Ťia e legat─â de suferin╚Ťa sau umilirea produse unei alte persoaneÔÇŁ ╚Öi care transcende domeniul sexualit─â╚Ťii pentru a se exprima pulsional ├«n via╚Ťa de zi cu zi prin ÔÇ×numeroase manifest─âri latente, ├«n special infantileÔÇŁ care uneori se perpetueaz─â ╚Öi ├«n ac╚Ťiunile ├«ntreprinse mai t├«rziu de adult recunoscute ├«n DSM-5 ca tulbur─âri parafilice de sadism sexual chiar ╚Öi atunci c├«nd este negat─â prezen╚Ťa impulsurilor, fanteziilor sau a interesului sexual semnificativ ╚Öi sus╚Ťinut pentru suferin╚Ťa fizic─â ╚Öi psihologic─â a altor persoane. Speciali╚Ötii ├«n domeniul s─ân─ât─â╚Ťii mintale abilita╚Ťi pot diagnostica ace╚Öti indivizi cu tulburare de sadism sexual ├«n ciuda neg─ârii intereselor sexuale deoarece comportamentul cu motiva╚Ťie parafilic─â ce provoac─â altora suferin╚Ť─â, v─ât─âmare sau risc de v─ât─âmare semnificative, manifestat ├«n mod repetat, este considerat a constitui o dovad─â a prezen╚Ťei sadismului sexual.

Persoanele lipsite de empatie sau deficitare la acest capitol nu s├«nt capabile s─â perceap─â intern suferin╚Ťa unei alte fiin╚Ťe, put├«nd produce la r├«ndul lor durere altora f─âr─â re╚Ťineri ╚Öi f─âr─â remu╚Öc─âri dac─â estimeaz─â c─â nu exist─â alte costuri ÔÇô la nivel de imagine, de exemplu, care constituie un punct nevralgic fiindc─â adeseori monstrul este ╚Öi narcisist. Cu totul altceva dec├«t ceea ce numim stim─â de sine ridicat─â, tulburarea de personalitate narcisist─â este descris─â ├«n DSM-5 ca fiind ÔÇ×un tipar pervaziv caracterizat prin sentimente de grandoare (├«n fanteziile proprii sau ├«n comportamentul real), nevoie de admira╚Ťie ╚Öi lips─â de empatie fa╚Ť─â de ceilal╚ŤiÔÇŁ. Debuteaz─â la v├«rsta de adult t├«n─âr ╚Öi se manifest─â ├«n diverse situa╚Ťii ├«n unul sau mai multe feluri. De exemplu, narcisistul are un sentiment exagerat al importan╚Ťei de sine, este preocupat de fantezii de succes, putere, str─âlucire, frumuse╚Ťe sau dragoste ideal─â, crede c─â este special ╚Öi unic, put├«nd fi ├«n╚Ťeles doar de cei asemeni lui sau cu statut ├«nalt, afiliindu-se doar persoanelor sau institu╚Ťiilor importante, are nevoie constant─â de admira╚Ťie excesiv─â, are sentimentul c─â este ├«ndrept─â╚Ťit s─â ob╚Ťin─â anumite favoruri, profit─â de rela╚Ťiile interpersonale, exploat├«ndu-le cu neru╚Öinare ├«n func╚Ťie de interesul s─âu, este lipsit de empatie, incapabil s─â recunoasc─â sau s─â identifice sentimentele ╚Öi nevoile celorlal╚Ťi, adesea ├«i invidiaz─â pe ceilal╚Ťi sau crede c─â este invidiat de ei ╚Öi are o atitudine arogant─â, de superioritate.

Triada neagr─â a personalit─â╚Ťii, a╚Öa cum este descris─â de Minna Lyons, cuprinde narcisismul, machiavelianismul ╚Öi psihopatia, cu accent pe reaua voin╚Ť─â din partea celui ce le manifest─â. Narcisismul, dup─â cum bine ╚Ötim, este caracterizat prin grandiozitate, m├«ndrie, egoism ╚Öi lips─â de empatie. Machiavelianismul, dup─â numele celebrului autor ╚Öi politician renascentist Niccolo Machiavelli, a devenit sinonim cu manipularea ╚Öi exploatarea celorlal╚Ťi, cu absen╚Ťa moralit─â╚Ťii, cu r─âutatea ╚Öi interesul oportunist. Al treilea unghi al triadei, psihopatia, este aici descris─â succint ca un comportament antisocial continuu, impulsivitate, egoism, r─âutate, lips─â de remu╚Öc─âri ╚Öi de tr─âs─âturi afective pozitive.

Dac─â narcisismul ╚Öi machiavelianismul s├«nt, din p─âcate, destul de des ├«nt├«lnite, tolerate ╚Öi chiar ├«ncurajate ├«n spa╚Ťiul politic ╚Öi mediatic unde ├«╚Öi au admiratorii lor, psihopatia este de departe cea mai periculoas─â ╚Öi mai de evitat component─â a triadei mai sus amintite. Psihopa╚Ťii, pe l├«ng─â empatie sc─âzut─â, prezint─â niveluri elevate de impulsivitate, fiind, ├«n plus, mari amatori de senza╚Ťii tari. ├Än combina╚Ťie cu absen╚Ťa cenzurilor morale, avem de-a face cu persoane care nu se dau ├«napoi de la a comite fapte extrem de reprobabile ├«n baza unor justific─âri centrate pe viziunea lor distorsionat─â despre sine ╚Öi despre via╚Ť─â ├«n raport cu ceilal╚Ťi. Monstrul, a╚Öadar, ├«nclin─â cel mai mult balan╚Ťa ├«n aceast─â direc╚Ťie.

╚śi pentru c─â am pomenit de spa╚Ťiul public ╚Öi mediatic, nu putem omite din portretul-robot al monstrului tocmai pe dictator. ├Än jurul acestuia se creeaz─â un sistem deosebit de intruziv prin care se preia ÔÇô sau ├«ncearc─â s─â se preia ÔÇô controlul total asupra modului de g├«ndire al individului, asupra comportamentului s─âu ╚Öi asupra sentimentelor sale (Ficeac, 2001). Aparatul construit ├«n acest scop este preocupat mai mult de conformismul public denumit ╚Öi supunere dec├«t de complezen╚Ťa f─âr─â presiune, dar t├«nje╚Öte dup─â adora╚Ťie ╚Öi acceptare total─â. Secolul al XX-lea a permis manifestarea a dou─â regimuri totalitare de o atrocitate greu de conceput, unul de extrem─â dreapt─â (nazismul) ╚Öi unul de extrem─â st├«ng─â (comunismul) care, ├«n ciuda diferen╚Ťelor declarate propagandistic ╚Öi a rivalit─â╚Ťii lor ├«n lupta pentru putere ╚Öi influen╚Ť─â, s├«nt mult mai asem─ân─âtoare ├«ntre ele dec├«t cu orice alt regim echilibrat.

Dictaturile ╚Öi ambi╚Ťiile dictatoriale nu au disp─ârut, din p─âcate, odat─â cu secolul trecut ╚Öi nici ideile care le-au alimentat. Le ╚Ötim ca atare, dar ├«ndep─ârtate, ├«n Africa, ├«n Asia ╚Öi ├«n America de Sud, ╚Öi privim cu ├«ngrijorare cum ├«ncearc─â s─â se insereze din nou pe b─âtr├«nul nostru continent care ar fi trebuit s─â fie mult mai ├«n╚Ťelept ╚Öi cu lec╚Ťiile istorice ├«nv─â╚Ťate. Spa╚Ťiul public, devenit implicit mediatic, este ├«n continuare inundat de nostalgii socialiste sau legionare ├«n care se pream─âre╚Öte un trecut glorios puternic roman╚Ťat cu inten╚Ťia deconect─ârii individului de poten╚Ťialul realist al prezentului care este rescris pe m─âsur─â ce se manifest─â. ├Än acest context dezorganizat ╚Öi dezinvestit, un monstru lipsit de empatie, sadic, narcisist, machiavelic p├«n─â la limita psihopatiei ╚Öi dincolo de ea poate prospera peste haosul produs. ÔÇ×Chaos is a ladder.ÔÇŁ Pe treptele ticsite de trep─âdu╚Öi, postaci ╚Öi idio╚Ťi utili se ca╚Ť─âr─â un urs fl─âm├«nd de putere care, ├«n urcu╚Öul s─âu f─âr─â oprire, tr├«nte╚Öte, distruge, dezbin─â sau cel pu╚Ťin denigreaz─â pe oricine ╚Öi orice ├«i st─â ├«n cale, fie el oponent politic, stat autonom sau un vaccin concurent.

Monstrul g─âse╚Öte ├«ntotdeauna justific─âri pentru comportamentele prin care ├«i pune ├«n pericol pe ceilal╚Ťi. Nu ia ├«n considerare beneficii sociale ├«ndep─ârtate dac─â interesul s─âu momentan nu este servit. Nu tolereaz─â ideea de disconfort, nici m─âcar temporar, pentru a-i proteja pe cei vulnerabili cu care ├«n grandomania sa nu poate empatiza ╚Öi care ├«i provoac─â ru╚Öine, consider├«ndu-i o pat─â pe propria imagine. Necazul altuia nu ├«l prive╚Öte, nici chiar atunci c├«nd ├«l provoac─â. ÔÇ×Cu siguran╚Ť─â au f─âcut ei ceva ca s─â merite ce li se ├«nt├«mpl─â!ÔÇŁ este g├«ndul din spatele ochilor s─âi reci. Pentru monstru, nu exist─â reguli, acestea s├«nt create doar pentru ceilal╚Ťi. Sustr─âg├«ndu-se de la ele, el caut─â s─â se ÔÇ×descurceÔÇŁ mai u╚Öor, dispre╚Ťuindu-i pe ÔÇ×fraieriiÔÇŁ ╚Öi pe ÔÇ×oileÔÇŁ care le respect─â.

Privind schi╚Ťa realizat─â dup─â tr─âs─âturile descrise, constat cu uimire c─â recunosc ├«n ea ╚Öi pe autocratul nemilos, ╚Öi pe abuzator, dar ╚Öi pe anti-masker. Pentru cei care nu cunosc semnifica╚Ťia acestui ultim termen, el se refer─â la cel care se opune declarat purt─ârii m─â╚Ötii ├«n contextul pandemic actual ╚Öi fie nu o poart─â deloc, fie o poart─â sporadic, necorespunz─âtor (f─âr─â s─â acopere simultan ╚Öi nasul, ╚Öi gura), fie poart─â o masc─â decorativ─â, din material sub╚Ťire, neconform, care nu limiteaz─â transmiterea stropilor poten╚Ťial virali ╚Öi care protesteaz─â ├«mpotriva acesteia de c├«te ori i se ofer─â ocazia.

Prin ce s-ar deosebi ei c├«nd nici unul nu poate empatiza cu cei ├«n suferin╚Ť─â? To╚Ťi trei produc r─âu f─âr─â mustr─âri de con╚Ötiin╚Ť─â, savur├«nd senza╚Ťia de putere ╚Öi superioritate pe care comportamentele lor antisociale ÔÇô con╚Ötientizate sau nu ÔÇô o stimuleaz─â. Se simt speciali, mai presus de lege ╚Öi de conduita moral─â, ├«n baza unui ego flambat ╚Öi distorsionat. R─âst─âlm─âcesc lucrurile ├«n avantajul propriu ╚Öi se pozi╚Ťioneaz─â ca victime ├«ndrept─â╚Ťite atunci c├«nd nu li se d─â satisfac╚Ťie interesului lor individual deoarece contravine flagrant celui social. Deosebit de vocali ╚Öi de inten╚Öi, ace╚Ötia discrediteaz─â cu tot felul de sofisme ╚Öi fracturi logice eforturile celorlal╚Ťi de a se proteja de efectele nocive produse de ei. ╚śi autocratul, ╚Öi abuzatorul, ╚Öi anti-masker-ul pot explica ├«n detaliu de ce procedeaz─â ├«n acest mod ╚Öi de ce modul lor de a proceda este, din punctul lor de vedere, cel mai bun ╚Öi singurul valid, ignor├«nd complet efectele comportamentelor lor pe care nu ╚Öi le asum─â. ╚śi unii, ╚Öi al╚Ťii se ghideaz─â dup─â reguli proprii, sustr─âg├«ndu-se de la cele ├«n beneficiul societ─â╚Ťii ├«n ansamblu dac─â nu-i servesc personal ╚Öi pe moment. De reflectat.

Ana-Aurelia Hu╚Ťanu, doctor ├«n psihologie, este psiholog clinician ╚Öi psiholog la Direc╚Ťia General─â de Asisten╚Ť─â Social─â ╚Öi Protec╚Ťia Copilului Neam╚Ť.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?