Monopolis: de la democraţia opţională la tehnodemocraţia automată

Bogdan GHIU
Publicat în Dilema Veche nr. 131 din 27 Iul 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dac─â p├«n─â ┼či azi, sau mai ales azi, azi mai mult ca oric├«nd, la cap─âtul prezumat al unei ├«ntregi istorii tele-ghidat democratice, a┼ča cum ne este ea predat─â, "grupurile mari, dac─â sunt alc─âtuite din indivizi ra┼úionali, nu vor ac┼úiona ├«n interesul lor", iar "cet─â┼úeanul tipic va da ├«ndeob┼čte seam─â de o ┼Ąnep─âsare lucid─â├é┬╗ ├«n privin┼úa treburilor publice" (Mancur Olson, Cre┼čterea ┼či declinul na┼úiunilor, Editura Humanitas, 1999), dac─â, deci, luminile Ra┼úiunii constau ├«n mod explicit, asumat, ├«ntr-o necunoa┼čtere, ├«nseamn─â c─â a┼ča-numita teledemocra┼úie, ├«n┼úeleas─â ca o criz─â, nu reprezint─â o ├«nt├«mplare, un accident survenit din afar─â, o "deriv─â", ci ├«ns─â┼či ra┼úionalitatea ascuns─â, ie┼čit─â ├«n sf├«r┼čit la lumin─â, a procesului democratic. O fug─â ├«n abstract. De oroare, totu┼či, de oroare ┼či din lene am ajuns aici, deci ├«n chip necesar, ca "trebuin┼ú─â". Pentru c─â, s─â ne aducem aminte: "C├«┼úiva b─ârba┼úi ale┼či de cetate trebuiau s─â m─ân├«nce ├«mpreun─â. (...) Asocierea uman─â era o religie; simbolul ei era o mas─â luat─â ├«n comun. (...) Fiecare cetate pretindea ca to┼úi membrii s─âi s─â ia parte la s─ârb─âtorile legate de cultul s─âu. (...) Nimic ├«n om nu era independent. (...) Statul nu admitea ca vreun b─ârbat s─â r─âm├«n─â indiferent fa┼ú─â de interesele sale. (...) Ei erau obliga┼úi s─â voteze ├«n adunarea poporului ┼či s─â fie magistra┼úi. (...) Cel mai simplu ┼či mai sigur mod de a afla ce reclam─â interesul public a p─ârut a fi acela de a aduna oamenii ┼či de a-i consulta. Acest procedeu a fost considerat necesar ┼či a fost utilizat aproape zilnic. (...) S-a votat pentru orice lucru. (...) Dup─â ce-┼či luase (...) precau┼úiuni ├«mpotriva elocin┼úei, poporul se l─âsa cu totul ├«n seama ei. (...) Sim┼úeau nevoia s─â fie convin┼či. (...) Discu┼úiile erau necesare. (...) Era o guvernare foarte laborioas─â. Iat─â cum ├«┼či petrecea via┼úa un atenian. ├Äntr-o zi, este chemat la adunarea demei sale, unde trebuia s─â delibereze asupra intereselor religioase sau financiare ale acestei mici asocia┼úii. ├Äntr-o alt─â zi, el este convocat la adunarea tribului s─âu. (...) De trei ori pe lun─â, cu regularitate, trebuia s─â ia parte la adunarea general─â a poporului, de unde nu are dreptul s─â lipseasc─â. Or, ┼čedin┼úa este lung─â. (...) Votul este pentru el unul dintre cele mai serioase lucruri. (...) Omul nu poate fi indiferent ┼či nici u┼čuratic. Dac─â se ├«n┼čal─â, ┼čtie c─â tot el va trage ponoasele ┼či c─â ├«n fiecare vot ├«┼či angajeaz─â averea ┼či via┼úa. (...) Datoria cet─â┼úeanului nu se limita la a vota. C├«nd ├«i venea r├«ndul, el trebuia s─â fie magistrat, ├«n dema sau tribul s─âu. ├Än medie, un an din doi era heliast. (...) Nu exista cet─â┼úean care s─â nu fi fost chemat de dou─â ori ├«n via┼ú─â s─â fac─â parte din senatul celor cinci sute; atunci, timp de un an, lucra aici ├«n fiecare zi, de diminea┼úa p├«n─â seara. (...) Pentru treburile personale ┼či pentru via┼úa casnic─â ├«i r─âm├«nea foarte pu┼úin timp. (...) Omul care trebuia s─â munceasc─â pentru a avea din ce tr─âi nu putea fi cet─â┼úean. (...) Cet─â┼úeanul, ├«ntocmai ca func┼úionarul din vremea noastr─â, apar┼úinea cu totul statului" (Fustel de Coulanges, Cetatea antic─â). Dac─â Reagan a fost actor ┼či s-a dovedit un excelent pre┼čedinte, la noi lucrurile stau "americ─âne┼čte", dar pe dos: cu un pre┼čedinte care se dovede┼čte un excelent actor, ├«ntre┼úin├«nd ├«ns─â confuzia dintre forum ┼či scen─â, avem toate ┼čansele s─â refacem istoria democra┼úiei, dar ├«n sens invers, din prezent spre origini. Sub semnul unificat tragicomic al circului. Ce obositor! C├«t de stresant! La ├«nceputuri, a┼čadar, sau ├«n evolu┼úia originilor democra┼úiei, oamenii erau "mereu ├«n alert─â". Dar pentru a fi ┼úinute ├«n via┼ú─â, men┼úinute ├«n actualitate, ├«n act, adev─ârurile cet─â┼úii trebuie totu┼či ne├«ncetat dezb─âtute public, controversa trebuie inventat─â ┼či trebuia s─â fie continu─â, iar aceast─â datorie le va reveni elitelor discursiv-explicitant-combative, "dasc─âlilor" ┼či "magistra┼úilor omenirii": "Dac─â exist─â oameni care contest─â opiniile unanim admise (...) s─â le mul┼úumim pentru aceasta, s─â ne deschidem spiritul pentru a-i asculta ┼či s─â ne bucur─âm c─â exist─â cineva care s─â fac─â pentru noi ceea ce altfel ar trebui, dac─â avem vreo considera┼úie fie pentru certitudinea, fie pentru vitalitatea convingerilor noastre, s─â facem noi ├«n┼čine cu mare trud─â" (John Stuart Mill, Despre libertate). Sic ┼či s├«c! Ca nostalgie utopic─â, ca religie, "democra┼úia participativ─â" este o munc─â ├«n sine de care am fugit imediat dup─â ├«nceputuri. O oroare sacrificial─â, un osp─â┼ú public bestial-antropofagic, o religie extrem de ritualizat─â (deci un cotidian confiscat) sus┼úinut─â de ni┼čte ale┼či "parazi┼úi" care, vom vedea mult mai t├«rziu, se ├«nfrupt─â de fapt din noi ├«n┼čine. Particip─ârii obligatorii ini┼úiale la treburile cet─â┼úii era inerent s─â-i ia locul delegarea, suplinirea, acel "periculos subterfugiu" despre care vorbea Rousseau ├«n Confesiuni pentru a descrie deopotriv─â masturbarea ┼či scrisul, proteza semiotic─â. La ├«nceputuri, democra┼úia era obligatorie tocmai pentru c─â presupunea alegerea. Bazat─â pe op┼úiune, a devenit ├«ncet-├«ncet facultativ─â, op┼úional─â ea ├«ns─â┼či: democra┼úia alegerii, la alegere. ┼×i astfel s-au deta┼čat caracterul, "spa┼úiul" ┼či "sfera" publice consemnate deopotriv─â ca loc de dezbatere ┼či ca spectacol: necesitatea liberal─â a men┼úinerii heraclitean-aristotelice a logosului ├«n act prin controvers─â a promovat indistinc┼úia fundamental─â dintre reprezentan┼úi-delega┼úi ┼či actori, dintre reprezentare ┼či reprezenta┼úie, dintre forum ┼či scen─â, iar adev─âra┼úii, ini┼úial, deciden┼úi - "poporul" - s-au trezit pe margine, la galerie, tocmai pentru c─â trebuiau s─â-┼či c├«┼čtige democratic via┼úa ┼či pentru c─â s-au retras ├«n postura de spectatori pasivi, beneficiari ai unor lupte purtate de al┼úii, chiar dac─â pentru ei ┼či ├«n numele lor. Guvernarea a fost aproape de la ├«nceput una mediatic─â. Logica televiziunii, a mijloacelor masificante de comunicare, a "marketingului politic" n-a ap─ârut dec├«t ca o dezvoltare (tot mai reificat─â tehnologic) fireasc─â, ca un adaus artificial natural, cerut de ├«ns─â┼či definirea "selfdeconstructiv─â" a democra┼úiei. Democra┼úia a fost dintotdeauna tele-, produs─â tocmai de fuga noastr─â de sacrificialitatea ei, publicul cre├«ndu-se prin retragere ┼či prin ocuparea locului gol astfel creat. Azi, programele politice se confund─â tot mai mult cu programele de televiziune, iar a avea doctrin─â politic─â ├«nseamn─â a respecta un "format". Devenirea-marf─â a politicului a dus cu necesitate la dispari┼úia ideologiilor "clare ┼či distincte". Democra┼úiei participativ-(auto)sacrificiale nu avea cum s─â nu-i ia locul, ├«n chip ra┼úional, democra┼úia spectacular─â, altfel spus democra┼úia ea ├«ns─â┼či, c─âci ├«n sine, op┼úional─â. Foarte cur├«nd ├«ns─â (ne) vom reveni. Tehnologiile se somatizeaz─â galopant, devenim pe zi ce trece tot mai insensibil echipa┼úi tehnologic, astfel ├«nc├«t vom ajunge s─â vot─âm, ca la ├«nceputuri, tot timpul, dar ├«n mod automatizat, f─âr─â s─â ┼čtim: democra┼úie sintetic─â, prin impulsuri. Abstractizarea democra┼úiei, a vie┼úii ├«n comun, adic─â apari┼úia ┼či dezvoltarea simbolului ┼či a limbajelor tot mai formalizate trebuie citite ├«mpreun─â ca o criz─â semiotic─â de "cre┼čtere": reprezentarea politic─â, sistemul reprezentativ-delegant nu se afl─â ├«n contradic┼úie, ci ├«n "omologie structural─â" cu domina┼úia imaginii. Democratic fugim de democra┼úie! Dar dac─â Reagan a fost actor ┼či s-a dovedit un excelent pre┼čedinte, la noi lucrurile stau "americ─âne┼čte", dar pe dos: cu un pre┼čedinte care se dovede┼čte un excelent actor, ├«ntre┼úin├«nd ├«ns─â confuzia dintre forum ┼či scen─â, avem toate ┼čansele s─â refacem istoria democra┼úiei, dar ├«n sens invers, din prezent spre origini. Sub semnul unificat tragicomic al circului.

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.