Monedele zornăitoare ale compasiunii şi nebunii ei mucenici

28 august 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ocupăm primul loc în Europa în privinţa cerşetoriei. Avem atît de mulţi că mai dăm şi vecinilor. Denotă aceasta o fire milostivă sau un gest necugetat? De asemenea, ne grăbim să apărăm drepturile animalelor. Ale cîinilor vagabonzi, în special. Altfel nu ne prea implicăm. Şi nici măcar nu le apărăm drepturile pînă la capăt, adică le dăm cîteva resturi de mîncare şi ne simţim mai umani dacă insistăm ca ei să rămînă pe străzi. Mai departe filmul se rupe, nu mai ţine de noi, nu-i luăm în casă, nu-i îngrijim. Îi iubim doar cîteva secunde cît trecem pe lîngă ei. Dar românii sînt generoşi cu victimele inundaţiilor. Majoritatea se mobilizează să aducă tot felul de lucruri la corturile pentru ajutoare. Din păcate, organizarea e atît de proastă, încît an de an se ajunge cam la acelaşi rezultat. Cum mulţi donează cam ce le e de prisos prin casă (săptămînile trecute am văzut un reportaj despre un bătrînel care a venit 2 km pe jos, prin soare, ca să doneze trei perechi de pantaloni), majoritatea lucrurilor donate ajung să fie arse, fiind prea multe şi prea de pomană. Pe de altă parte, dacă tot există acest spirit comunitar de donator, de ce nu se înghesuie nimeni să doneze sînge (la noi existînd o acută şi severă criză de sînge)? Mai mult decît atît, de ce oare cei care fac lobby pentru donarea de sînge sînt priviţi ciudat? La fel cum sînt priviţi şi cei care îşi închină viaţa persoanelor cu nevoi. Bătrîni, orfani, persoane cu handicap. Aceştia sînt însă rari, complicaţi, mucenici nebuni. Dar trecem de ei, sînt parte neglijabilă, şi dacă tot ne luăm după sunetul monezilor zornăitoare strînse în urma teledonurilor organizate cu mare tam-tam de diverse televiziuni în cazul inundaţiilor, ajungem la ideea indubitabilă că românului chiar îi pasă de cei aflaţi în suferinţă. De ce atunci, de multe ori, locatarii blocurilor se împotrivesc cu străşnicie construirii unei rampe de acces pentru vecinii lor cu handicap? Desigur, românul are o fire caritabilă. Însă nu prea ştie ce să facă cu ea. Şi nici nu prea are cine să-l înveţe. Biserica? Televiziunea? Statul? Toate îi cer în primul rînd bani, implicare, iar compasiune reală şi concretă, mai puţin. Iar scoţînd doar bani din buzunar nu compromitem chiar sentimentul de compasiune? Iar falsa compasiune, care de multe ori ia sfîrşit înainte să înceapă responsabilitatea, nu transformă intenţia de ajutor într-un act, dacă nu chiar nociv, cel puţin inutil, deci nul? ( S. G. )

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
„Iuda“ care i-a trădat pe luptătorii anticomuniști, plătit regește. Povestea legendarului Ogoranu care nu a putut fi prins de Securitate timp de aproape trei decenii
Banda lui Ion Gavrilă Ogoranu, din care făceau parte unii din cei mai vestiți luptători anticomuniști, a fost anihilată după au fost infiltrați trădători. Informatorii Miliției și ai Securității primeau bani grei pentru informații despre partizani.
image
Joburile de rutină cresc riscul de declin cognitiv cu 66% și de demență cu 37%, potrivit unui studiu
Conform unui nou studiu, activitatea intensă a creierului la locul de muncă ar putea da roade nu numai în ceea ce privește avansarea în carieră, ci ar putea, de asemenea, să protejeze cogniția și să contribuie la prevenirea demenței pe măsură ce înaintezi în vârstă.
image
Rujeola a început să-i ucidă și pe părinții nevaccinați. Număr record de cazuri
În România avem epidemie de rujeolă, iar situația devine din ce în ce mai gravă: săptămâna trecută s-a înregistrat un record de îmbolnăviri.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.