Moft sau necesitate?

Ioana NANU
1 decembrie 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Multe dintre normele bunelor maniere, inventate într-o vreme care a apus de mult, par nişte mofturi inutile astăzi, cînd trăim la viteză maximă şi sub imperiul eficienţei. Unii văd în ele ceva ridicol, asemeni perucilor pe care le purtau conţii sau baronii. Pe de altă parte, cine mai are timp astăzi să ţină cont de aceste norme? Sau cine le mai cunoaşte? Mai spune ceva, de exemplu, o regulă cum e cea invocată de Mateiu I. Caragiale în Craii de Curtea Veche, conform căreia brînza nu se mănîncă niciodată cu furculiţa? Ce rost mai au toate aceste fineţuri, cînd noi înfulecăm rapid, uneori chiar pe stradă? Se spune că politeţea normează traiul în societate şi face ca interacţiunile dintre indivizi să nu fie neplăcute. Se pune un semn de egalitate între politeţe şi civilizaţie. Politeţea înseamnă în ultimă instanţă respect şi o bună convieţuire. Ce te faci însă, cînd cea care trebuia să aducă armonie în relaţiile interumane este tocmai cea care le aruncă în aer? Unii tineri refuză politeţea şi se comportă exact pe dos faţă de normele ei, pentru a-şi sublinia astfel diferenţa faţă de "lumea babalîcilor". În schimb, destui oameni în vîrstă folosesc invocarea politeţii ca pe o armă îndreptată împotriva tinerilor; spun că tinerii de astăzi nu mai au pic de respect şi nu mai ştiu ce e buna-cuviinţă şi-i apostrofează cu aplomb pe cei care încalcă regulile. Cei apostrofaţi le încalcă, atunci, şi mai apăsat. În paranteză fie spus, bătrînii au fost şi ei gălăgioşi şi expansivi în tinereţe, iar lupii tineri se vor transforma şi ei în lupi moralişti, odată cu înaintarea în vîrstă. Armă în lupta dintre generaţii, politeţea a ajuns de ceva vreme şi teren de bătălie în răboiul dintre sexe. Gesturile galante ale bărbaţilor, adresate femeilor, sînt percepute de feministele militante ca ţinînd de mentalităţile învechite, care pun femeia pe o treaptă inferioară, şi sînt repudiate în mod violent. Sărutarea mîinii a devenit astăzi aproape un obicei urît. Odată cu anii ’68, politeţea a primit o grea lovitură. Sloganul "este interzis să interzici" şi refuzul ideii de autoritate au aruncat politeţea în maldărul de lucruri vechi, de care nu mai are nimeni nevoie. Apoi, ca orice sistem normativ, politeţea presupune şi practicarea unei doze de ipocrizie - şi de aici un alt motiv de a fi respinsă, într-o vreme cînd firescul şi naturalul cîştigă tot mai mult teren. Numai că, pentru bunul mers al vieţii sociale, sinceritatea sau pornirile naturale nu pot fi lăsate să zburde în voie. Nu putem spune sau face întotdeauna exact ce ne vine, pentru că asta ne-ar întoarce în junglă şi viaţa ar risca să devină, pentru oamenii civilizaţi care sîntem, un coşmar. Deşi pare că politeţea este antidemocratică, stabilind ierarhii, ea nu face altceva decît să asigure o funcţionare suportabilă a democraţiei. ( C. P.-B. )

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Patroni de restaurant, șantajați cu recenzii false pe internet. Cum au reacționat
O rețea mică de restaurante independente se confruntă cu un atac cibernetic de tip șantaj. Criminalii informatici îi amenință pe proprietari cu recenzii negative pe platformele online, forțându-i să plătească sume mari de bani pentru a le evita.
image
Șoșoacă nu se dezminte: a lăudat Rusia în primul discurs din Parlamentul European VIDEO
Eurodeputata SOS Diana Șoșoacă a spus, în primul discurs din Parlamentul European, că Federația Rusă este singura care își dorește pacea în războiul din Ucraina.
image
Reacția unui medic legist după ultimul festival de la mare: „Nu reprezintă nimic altceva decât deschiderea către o viață de consumator”
Medicul legist Cristian Paparau a transmis că, deși organizatorii festivalului de muzică hip-hop „Beach, Please!” se laudă cu rezultatele evenimentului, situația este cu totul alta. „Nu faci nimic altceva decât să încurajezi consumul de droguri”, arată el.

HIstoria.ro

image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne
image
Încălzirea politică globală
Poate că 2024 va depăși recordul lui 2023 și va fi cel mai călduros din istorie, record pe care nu și-l dorește nimeni.
image
Pe vremea când nu exista cod roșu și aer condiționat: în 1911 canicula a făcut prăpad în Europa și SUA
Chiar dacă valurile de căldură devin din ce în ce mai intense și mai frecvente ca urmare a încălzirii globale, acestea nu reprezintă un fenomen nou în istorie. Un exemplu tragic este vara anului 1911, când Franța a fost lovită de un val de căldură devastator. În acea perioadă, peste 40.000 de oameni