Modestie și bunătate

Cristina HURDUBAIA
Publicat în Dilema Veche nr. 794 din 9-15 mai 2019
Modestie și bunătate jpeg

Ce e modestia și de cîte feluri este ea? Nu am un răspuns, dar măcar pot încerca să găsesc unul, pentru că despre modestie și bunătate pot vorbi eu, adică la asta zic că mă pricep cît de cît.

Modestia (pentru mine) e, în primul rînd, atunci cînd faci fapte bune și nu faci din asta mare tam-tam. Donezi ceva, fie că sînt bani, fie că sînt lucruri noi, fie că faci voluntariat (da, da, donezi energie, timp, valoare), dar nu vrei să știe nimeni. Pentru că tu nu faci asta pentru a te da mare. Pentru că faci asta, de fapt, pentru tine. Cînd te gîndești că faci pentru altcineva, deja nu se mai cheamă că donezi ceva, nici măcar valoarea, timpul și energia ta.

Modestia este, însă, și atunci cînd faci fapte bune și ții să se afle, pentru că știi cît de mare e puterea exemplului. Pentru că noi nu putem funcționa altfel. Noi, ca popor, nu știu de alții. Știu doar că eu, de exemplu, fac parte din categoria asta de multe ori, dar nu neapărat, mă regăsesc și în prima categorie. Eu cînd fac o faptă bună, deși nu de fiecare dată o spun în gura mare, o fac pentru simplul motiv că pentru mine a devenit deja un stil de viață. Adică a face o faptă bună, pentru mine, nu e nimic extraordinar, pe cuvînt vă zic. Dar cînd o zic în gura mare, pe rețelele sociale, o zic în speranța că poate îi molipsesc și pe alții. Și să știți că merge. Pentru că mereu am un feedback pozitiv și asta mă face să merg mai departe.

De exemplu, îmi scrie un amic acum vreo două săptămîni: Băi, Hurdubaio, tu mă faci să-mi stea mîncarea-n gît de vinovăție cînd văd ce tot postezi, că eu nu sînt în stare să fac nimic. O să mai comand un prînz și-l dau de pomană. Și o să încerc să îmi amintesc să mai fac asta. Deși o să ai tu grijă să ne mai dai cu capul de pereți, n-am nici un dubiu.

Da, nu sînt mereu un om modest și de multe ori dau pe toată lumea cu capul de pereții de pe FB. Păi, să vă spun și de ce. De exemplu, la „Copacul cu fapte bune“, acțiunea umanitară ce se întîmplă de trei-patru ori pe an, cînd se strîng alimente, produse de igienă, rechizite, jucării etc., pentru copiii nevoiași în special, dar și pentru oamenii fără adăpost, am de fiecare dată surprize negative, cum ar fi saci de haine purtate, murdare, rupte, deși eu strig de fiecare dată că nu mai strîngem haine purtate. De ce? Din prea multă modestie, cu ghilimelele de rigoare. A mea, fiindcă mă apucă toate spumele din univers și uit de modestie, așa că îi cert pe oamenii fără bun-simț și îi cert fără nici un pic de jenă. Și atunci apar reacțiile: vai, dar după ce că omul face o faptă bună, îl mai și dai cu capul de pereți? Măi, oameni buni, a debarasa dulapul de haine pe care nu le mai purtați nu e nici o faptă bună, credeți-mă pe cuvînt. Fapta bună e atunci cînd scoți bani din portofel, bani munciți de tine, pe care îi sacrifici pentru cei care sînt mai puțini norocoși decît tine. Asta e fapta bună. Restul e minciună. Ne mințim noi pe noi și atît.

Recent am demarat o campanie pentru „Ana și copiii“, un ONG care are grijă de peste 150 de copii zi de zi, în centrele sale sociale. Adică ei vin zilnic la centru, mănîncă, își fac temele, fac tot felul de alte activități, merg în tabere, la teatru, învață tot felul de lucruri. Campania a constat într-un apel către oamenii de bine care să doneze, timp de un an, cîte 200 de lei pentru un copil. Suma nu e mare, pentru că nu poți avea grijă de un copil cu 200 de lei, dar adunată la un loc înseamnă hrana zilnică pentru toți, la un loc. Vă spun drept, mie mi-a fost teamă că n-o să aibă succes. Așa că am început cu un pilot. Am stat de vorbă cu 50 de copii în primă fază, le-am scris poveștile, apoi cu tot cu fotografii le-am urcat pe site și am făcut apelul. În nici cinci ore, s-au înscris 50 de oameni buni care au înțeles scopul campaniei și în alte cinci zile aveam lista completă pentru toți copiii. Știți unde este modestia aici? În faptul că 90% din oameni mi-au cerut să nu le scriu numele pe site sau m-au rugat să le scriu doar prenumele. Modestie supremă aș putea spune că e. Ceilalți mi-au explicat că vor să le fie expuse numele tocmai pentru a-i determina și pe alții din jurul lor să le urmeze exemplul. Și să știți că a funcționat în unele cazuri, primeam mail-uri de la oameni care îmi spuneau că au auzit de campanie de la frați, prieteni etc., care au luat în „adopție“ un copil și că vor și ei.

Pe la „Copacul cu fapte bune“ trec, de fiecare dată, sute, ba chiar, uneori, și mii de oameni. Pe 99% din ei nici măcar nu îi cunosc, nu le știu numele, pe unii nici nu apuc să îi văd. Oamenii vin încărcați de donații, le lasă cuminți și apoi pleacă. Unii își fac fotografii pe care le postează pe rețelele de socializare și vă zic din nou: nu e o dovadă de „nemodestie“. E o dovadă că, uite, se poate, hai că poți și tu. E o dovadă că ușor-ușor ieșim din starea aia de amorțeală în care ne-am afundat cu toții de prea multă vreme ori dintotdeauna, nici nu mai știu ce să cred. Din cauza comunismului, din cauza educației, nici măcar nu mai contează din cauza cui. Important e că atunci cînd cineva vede pe altcineva că face o faptă bună există mari șanse să facă și el. Important e că, odată ce încearcă să facă o faptă bună, o va face și a doua oară. Pentru că bunătatea se înmulțește, am să spun asta cît oi trăi.

Modestia și bunătatea fac casă bună, dar uneori e bine să fim mai puțin modești. Pentru că modestia e ascunsă, e timidă, e… modestă și crede că nu e bine să fie expusă. Greșit, modestia moderată are și ea rolul ei. Pentru că modestia moderată se înmulțește, o spun acum pentru prima dată, dacă tot am avut ocazia de a o analiza. 

Cristina Hurdubaia este jurnalistă, fondatoare a acțiunii sociale „Copacul cu fapte bune“.

Foto: Dorel Gnatiuc

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

vagner jpg
Zi neagră în sportul românesc. A murit fotbalistul Alexandru Vagner, la doar 33 de ani
Fostul jucător al Petrolului sau Concordiei Chiajna a decedat vineri dimineață, după ce suferise un infarct în urmă cu câteva zile.
Vladimir Putin FOTO SHUTTERSTOCK
Scenariul în care regimul lui Putin ar cădea: ce ar putea urma pentru Rusia
Decretarea mobilizării parțiale a slăbit susținerea regimului lui Putin, iar dacă armata Rusiei va suferi o altă înfrângere majoră cel mai probabil soarta lui este pecetluită, scrie Anatol Lieven.
Declaraţii Nicolae Ciucă - reducere cost combustibili - 23 iun 2022 / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Ciucă, vizită la Sofia pentru inaugurarea interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria
Premierul va efectua sâmbătă, 1 octombrie, o vizită la Sofia, pentru a participa la inaugurarea interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.