Modestia normalităţii

Publicat în Dilema Veche nr. 280 din 28 Iun 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Conservatorismul nu s-a n─âscut ca o ideologie sau dintr-un calcul politic, ci reprezint─â un stil de via┼ú─â. Adep┼úii s─âi practic─â realismul epistemic, apelul la memorie ┼či onestitatea moral─â, sub titlu de exerci┼úiu matinal. Conservatorul autentic nu se las─â definit de negativitatea adversarului; ├«n locul revoltei obositoare ┼či al ├«mpotrivirii fanatice, care cer demascarea "cu timp ┼či f─âr─â timp" a neor├«nduielilor veacului, sensibilitatea conservatoare vrea s─â aduc─â lumin─â prin efecte secundare. C─âci ce altceva este respectul pentru tradi┼úie dec├«t sim┼ú─âm├«ntul natural al evlaviei pentru cei care, ├«nainte ca tu s─â fi biruit capriciile adolescen┼úei sau angoasele tinere┼úii, au zidit ceva temeinic ┼či st─âruitor peste at├«tea genera┼úii? Un atribut mai potrivit al acestei partide, a┼čadar, mi se pare "purtarea de grij─â" ┼či refuzul insomniac al uit─ârii. Con┼čtiin┼úa conservatoare se teme s─â piard─â, a┼ča cum se ├«nt├«mpl─â ┼či ast─âzi, chiar f─âr─â regrete sau doliul cuvenit, patrimoniul decen┼úei ┼či capitalul bunului-sim┼ú, p─âstrate de-a lungul secolelor prin vigilen┼úa unor paznici de far. Pentru a ilustra acest adev─âr, a┼č oferi trei exemple. ├Än plan economic, vocea situat─â la centru-dreapta va da glas ra┼úiunii care spune: omul ├«ntreprinz─âtor " de la v├«nz─âtorul de cire┼če p├«n─â la ┼čeful de corpora┼úie high-tech " nu trebuie ├«mpov─ârat cu zeciuieli, ci stimulat pentru mai mult─â creativitate, inova┼úie ┼či munc─â. E┼čti liber ┼či demn, apoi, atunci c├«nd ├«┼úi asumi riscul de-a pierde, respec┼úi cultura legii, ├«┼úi onorezi partenerii de afaceri ┼či respec┼úi clauzele contractuale, aleg├«nd singur, f─âr─â intruziunea statului, viitorul propriilor tale investi┼úii financiare. Cunosc├«nd regulile pie┼úei libere, conservatorul este avertizat asupra corela┼úiei naturale ├«ntre venituri ┼či cheltuieli. C├«nd tr─âie┼čti excesiv pe datorie, trebuie s─â-┼úi schimbi stilul de via┼ú─â " iar nu s─â implori taxarea populist─â a boga┼úilor, socotindu-┼úi propria meserie o menire indispensabil─â pentru ├«ntreaga umanitate. Evident, ata┼čamentul fa┼ú─â de lucrurile materiale este corectat printr-o conectare la ordinea transcendent─â, unde legea spiritului ├«nfr├«nge boldul c─ârnii. Pe scurt: confruntarea lucid─â ┼či neresemnat─â a limitelor proprii face parte din re┼úeta ├«n┼úelepciunii practice, anticip├«nd elogiul luminos al carit─â┼úii ┼či al modera┼úiei. ├Än sfera educa┼úiei, apoi, conservatorul va depl├«nge monopolul pedagogiei etatiste, deconectarea fa┼ú─â de specificul culturii locale ┼či descurajarea ministerial─â a oric─ârei ini┼úiative private. La v├«rsta form─ârii caracterelor nu po┼úi reteza zborul spre virtu┼úile ├«nalte, submin├«nd apoi ideea de cultur─â general─â printr-o fals─â ┼či oportunist─â "specializare", de tipul termitei. Acumularea haotic─â de informa┼úii disparate nu se compar─â cu achizi┼úia temeinic─â ┼či r─âbd─âtoare a instrumentelor de cunoa┼čtere a lumii: gramatica limbii materne, ┼čtiin┼úele naturii, logica, retorica, dreptul, istoria na┼úional─â, literatura comparat─â, limbile str─âine, filozofia. Este absurd ca "orele op┼úionale" cu oferte derizorii s─â sufoce "viziunea elitist─â" despre canonul ┼čtiin┼úei sau un minim cursus honorum. ├Än sf├«r┼čit, oamenii s-au iubit ┼či au legat prietenii, chiar ┼či f─âr─â orele obligatorii de educa┼úie sexual─â " o ini┼úiativ─â menit─â s─â compenseze ├«n cheie biologist─â ┼či ├«ntr-o stilistic─â gregar─â dispari┼úia frumuse┼úii pudice, a memoriei poetice, a imagina┼úiei literare sau, pe scurt, a misterului persoanei. ├Ändep─ârta┼úi de arta conversa┼úiei elevate ori de pelerinajul prin marile biblioteci, dar intoxica┼úi prin televizor ┼či limita┼úi la un vocabular cu trac┼úiune de asin, studen┼úii no┼čtri vor distinge mai greu ├«ntre nesim┼úire ┼či candoare, ├«ntre impostur─â ┼či cinste, ├«ntre erudi┼úia substan┼úial─â ┼či savantl├«cul de pomad─â. A┼ča se na┼čte dictatura "exper┼úilor" guvernamentali, supersti┼úia consilierilor de imagine ┼či alte mituri urbane ori dogme monden-seculare. ├Än sf├«r┼čit, pe plan social, conservatorul pre┼úuie┼čte familia. Nu vorbim aici despre un ritual l─âcr─âmos-fotografic ori despre ni┼čte sloganuri de mobilizare ├«mpotriva unei alarmante natalit─â┼úi negative. Vorbind despre familie, conservatorii p─âstreaz─â ├«n primul r├«nd reflexul gratitudinii fa┼ú─â de cei prin care ┼či noi, ┼či ei am ajuns cu to┼úii oameni. P─âzind ordinea firii, f─âr─â s─â accepte perversitatea dorin┼úei f─âr─â st─âp├«n ┼či recuz├«nd faustismul tehnologiei reproductive, apologetul monogamiei tradi┼úionale dispre┼úuie┼čte reinventarea omului de c─âtre om. S├«nt mult mai multe lucruri de c├«┼čtigat din dragostea pentru geometria indicibil─â a rela┼úiilor afective care, deopotriv─â spontan ┼či miraculos, comunic─â ├«ntre copil, mam─â, tat─â ┼či bunici. A fi conservator ├«nseamn─â s─â accep┼úi lec┼úia acestei experien┼úe inepuizabile a continuit─â┼úii ├«ntre genera┼úii, pe care inteligen┼úa noastr─â nu obose┼čte s-o contemple ├«ntre leag─ân, anii maturit─â┼úii, prima pensie ┼či ultimul parastas. Ap─ârarea familiei revine la protejarea unei incomparabile experien┼úe umane, ├«n absen┼úa c─âreia ne condamn─âm la suicidul demografic, lent ┼či sigur. Refuz├«nd cosmopolitanismul unei "diferen┼úe" sterpe, f─âr─â direc┼úie sau identitate precis─â, conservatorii propun op┼úiunea fidelit─â┼úii. ┼×.a.m.d. Rezum├«nd, a┼čadar: conservatorismul este un m─ânunchi de op┼úiuni plurale care, de┼či intersecteaz─â c├«mpul reflec┼úiei teologice, refuz─â s─â devin─â o religie politic─â, pres─ârat─â cu decizii infailibile ori ambi┼úii imperiale. Oricare ┼úi-ar fi setul de principii doctrinare, ├«n fond, o agend─â devine conving─âtoare numai prin stilul persoanei ┼či onestitatea unei prezen┼úe nemijlocite. Da: respectul pentru valorile perene, libertatea individual─â, proprietatea privat─â ┼či integritatea moral─â s├«nt opusul progresismului isteric, al colectivismului sindicalist, al interven┼úionismului guvernamental ┼či al omniscien┼úei birocratice. Dar chiar dac─â ventileaz─â prin agora "valorile tradi┼úei", nu poate fi conservator insul care se r─âste┼čte ├«ntruna, vocifereaz─â idiosincratic ori trop─âie pe mormintele aproapelui s─âu. Intransigen┼úa unor convingeri religioase nu exclude suple┼úea expresiei libere. Ata┼čamentul sincer fa┼ú─â de familie poate evita sacralizarea unui "noi" exclusivist-tribal ori feti┼čizarea idolatr─â a s─âcule┼úului cu p─âm├«nt natal. Emo┼úiile patriotice r─âm├«n genuine atunci c├«nd s├«nt controlate de autoironie, respectul pentru vecini ┼či ra┼úiune critic─â. Conservatorii, pe scurt, vor c├«┼čtiga aderen┼úi ├«n spa┼úiul public doar redescoperind min┼úi ┼či inimi capabile de g├«ndire clar─â, bun─âtate inteligent─â, civilitate ┼člefuit─â, r─âbdare neobosit─â, tonul calm al rostirii ┼či punctua┼úie riguroas─â ├«ntr-un mesaj al speran┼úei. Mihail Neam┼úu este cercet─âtor la Woodrow Wilson Center, Washington DC ┼či autor al volumului Elegii conservatoare (2009).

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?