Modestia normalităţii

Publicat în Dilema Veche nr. 280 din 28 Iun 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Conservatorismul nu s-a n─âscut ca o ideologie sau dintr-un calcul politic, ci reprezint─â un stil de via┼ú─â. Adep┼úii s─âi practic─â realismul epistemic, apelul la memorie ┼či onestitatea moral─â, sub titlu de exerci┼úiu matinal. Conservatorul autentic nu se las─â definit de negativitatea adversarului; ├«n locul revoltei obositoare ┼či al ├«mpotrivirii fanatice, care cer demascarea "cu timp ┼či f─âr─â timp" a neor├«nduielilor veacului, sensibilitatea conservatoare vrea s─â aduc─â lumin─â prin efecte secundare. C─âci ce altceva este respectul pentru tradi┼úie dec├«t sim┼ú─âm├«ntul natural al evlaviei pentru cei care, ├«nainte ca tu s─â fi biruit capriciile adolescen┼úei sau angoasele tinere┼úii, au zidit ceva temeinic ┼či st─âruitor peste at├«tea genera┼úii? Un atribut mai potrivit al acestei partide, a┼čadar, mi se pare "purtarea de grij─â" ┼či refuzul insomniac al uit─ârii. Con┼čtiin┼úa conservatoare se teme s─â piard─â, a┼ča cum se ├«nt├«mpl─â ┼či ast─âzi, chiar f─âr─â regrete sau doliul cuvenit, patrimoniul decen┼úei ┼či capitalul bunului-sim┼ú, p─âstrate de-a lungul secolelor prin vigilen┼úa unor paznici de far. Pentru a ilustra acest adev─âr, a┼č oferi trei exemple. ├Än plan economic, vocea situat─â la centru-dreapta va da glas ra┼úiunii care spune: omul ├«ntreprinz─âtor " de la v├«nz─âtorul de cire┼če p├«n─â la ┼čeful de corpora┼úie high-tech " nu trebuie ├«mpov─ârat cu zeciuieli, ci stimulat pentru mai mult─â creativitate, inova┼úie ┼či munc─â. E┼čti liber ┼či demn, apoi, atunci c├«nd ├«┼úi asumi riscul de-a pierde, respec┼úi cultura legii, ├«┼úi onorezi partenerii de afaceri ┼či respec┼úi clauzele contractuale, aleg├«nd singur, f─âr─â intruziunea statului, viitorul propriilor tale investi┼úii financiare. Cunosc├«nd regulile pie┼úei libere, conservatorul este avertizat asupra corela┼úiei naturale ├«ntre venituri ┼či cheltuieli. C├«nd tr─âie┼čti excesiv pe datorie, trebuie s─â-┼úi schimbi stilul de via┼ú─â " iar nu s─â implori taxarea populist─â a boga┼úilor, socotindu-┼úi propria meserie o menire indispensabil─â pentru ├«ntreaga umanitate. Evident, ata┼čamentul fa┼ú─â de lucrurile materiale este corectat printr-o conectare la ordinea transcendent─â, unde legea spiritului ├«nfr├«nge boldul c─ârnii. Pe scurt: confruntarea lucid─â ┼či neresemnat─â a limitelor proprii face parte din re┼úeta ├«n┼úelepciunii practice, anticip├«nd elogiul luminos al carit─â┼úii ┼či al modera┼úiei. ├Än sfera educa┼úiei, apoi, conservatorul va depl├«nge monopolul pedagogiei etatiste, deconectarea fa┼ú─â de specificul culturii locale ┼či descurajarea ministerial─â a oric─ârei ini┼úiative private. La v├«rsta form─ârii caracterelor nu po┼úi reteza zborul spre virtu┼úile ├«nalte, submin├«nd apoi ideea de cultur─â general─â printr-o fals─â ┼či oportunist─â "specializare", de tipul termitei. Acumularea haotic─â de informa┼úii disparate nu se compar─â cu achizi┼úia temeinic─â ┼či r─âbd─âtoare a instrumentelor de cunoa┼čtere a lumii: gramatica limbii materne, ┼čtiin┼úele naturii, logica, retorica, dreptul, istoria na┼úional─â, literatura comparat─â, limbile str─âine, filozofia. Este absurd ca "orele op┼úionale" cu oferte derizorii s─â sufoce "viziunea elitist─â" despre canonul ┼čtiin┼úei sau un minim cursus honorum. ├Än sf├«r┼čit, oamenii s-au iubit ┼či au legat prietenii, chiar ┼či f─âr─â orele obligatorii de educa┼úie sexual─â " o ini┼úiativ─â menit─â s─â compenseze ├«n cheie biologist─â ┼či ├«ntr-o stilistic─â gregar─â dispari┼úia frumuse┼úii pudice, a memoriei poetice, a imagina┼úiei literare sau, pe scurt, a misterului persoanei. ├Ändep─ârta┼úi de arta conversa┼úiei elevate ori de pelerinajul prin marile biblioteci, dar intoxica┼úi prin televizor ┼či limita┼úi la un vocabular cu trac┼úiune de asin, studen┼úii no┼čtri vor distinge mai greu ├«ntre nesim┼úire ┼či candoare, ├«ntre impostur─â ┼či cinste, ├«ntre erudi┼úia substan┼úial─â ┼či savantl├«cul de pomad─â. A┼ča se na┼čte dictatura "exper┼úilor" guvernamentali, supersti┼úia consilierilor de imagine ┼či alte mituri urbane ori dogme monden-seculare. ├Än sf├«r┼čit, pe plan social, conservatorul pre┼úuie┼čte familia. Nu vorbim aici despre un ritual l─âcr─âmos-fotografic ori despre ni┼čte sloganuri de mobilizare ├«mpotriva unei alarmante natalit─â┼úi negative. Vorbind despre familie, conservatorii p─âstreaz─â ├«n primul r├«nd reflexul gratitudinii fa┼ú─â de cei prin care ┼či noi, ┼či ei am ajuns cu to┼úii oameni. P─âzind ordinea firii, f─âr─â s─â accepte perversitatea dorin┼úei f─âr─â st─âp├«n ┼či recuz├«nd faustismul tehnologiei reproductive, apologetul monogamiei tradi┼úionale dispre┼úuie┼čte reinventarea omului de c─âtre om. S├«nt mult mai multe lucruri de c├«┼čtigat din dragostea pentru geometria indicibil─â a rela┼úiilor afective care, deopotriv─â spontan ┼či miraculos, comunic─â ├«ntre copil, mam─â, tat─â ┼či bunici. A fi conservator ├«nseamn─â s─â accep┼úi lec┼úia acestei experien┼úe inepuizabile a continuit─â┼úii ├«ntre genera┼úii, pe care inteligen┼úa noastr─â nu obose┼čte s-o contemple ├«ntre leag─ân, anii maturit─â┼úii, prima pensie ┼či ultimul parastas. Ap─ârarea familiei revine la protejarea unei incomparabile experien┼úe umane, ├«n absen┼úa c─âreia ne condamn─âm la suicidul demografic, lent ┼či sigur. Refuz├«nd cosmopolitanismul unei "diferen┼úe" sterpe, f─âr─â direc┼úie sau identitate precis─â, conservatorii propun op┼úiunea fidelit─â┼úii. ┼×.a.m.d. Rezum├«nd, a┼čadar: conservatorismul este un m─ânunchi de op┼úiuni plurale care, de┼či intersecteaz─â c├«mpul reflec┼úiei teologice, refuz─â s─â devin─â o religie politic─â, pres─ârat─â cu decizii infailibile ori ambi┼úii imperiale. Oricare ┼úi-ar fi setul de principii doctrinare, ├«n fond, o agend─â devine conving─âtoare numai prin stilul persoanei ┼či onestitatea unei prezen┼úe nemijlocite. Da: respectul pentru valorile perene, libertatea individual─â, proprietatea privat─â ┼či integritatea moral─â s├«nt opusul progresismului isteric, al colectivismului sindicalist, al interven┼úionismului guvernamental ┼či al omniscien┼úei birocratice. Dar chiar dac─â ventileaz─â prin agora "valorile tradi┼úei", nu poate fi conservator insul care se r─âste┼čte ├«ntruna, vocifereaz─â idiosincratic ori trop─âie pe mormintele aproapelui s─âu. Intransigen┼úa unor convingeri religioase nu exclude suple┼úea expresiei libere. Ata┼čamentul sincer fa┼ú─â de familie poate evita sacralizarea unui "noi" exclusivist-tribal ori feti┼čizarea idolatr─â a s─âcule┼úului cu p─âm├«nt natal. Emo┼úiile patriotice r─âm├«n genuine atunci c├«nd s├«nt controlate de autoironie, respectul pentru vecini ┼či ra┼úiune critic─â. Conservatorii, pe scurt, vor c├«┼čtiga aderen┼úi ├«n spa┼úiul public doar redescoperind min┼úi ┼či inimi capabile de g├«ndire clar─â, bun─âtate inteligent─â, civilitate ┼člefuit─â, r─âbdare neobosit─â, tonul calm al rostirii ┼či punctua┼úie riguroas─â ├«ntr-un mesaj al speran┼úei. Mihail Neam┼úu este cercet─âtor la Woodrow Wilson Center, Washington DC ┼či autor al volumului Elegii conservatoare (2009).

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.
Irina jpg
O strad─â doar a lor
Blocurile noi, plombe inestetice inserate ├«n aceast─â alveol─â cu aspect periurban, la r├«ndul ei ├«nglobat─â ├«ntr-un mare cartier de blocuri, ar fi contribuit la ÔÇ×cur─â╚ŤireaÔÇŁ zonei.
1024px Bruxelles   Commission Europ├ęenne Berlaymont (23191436909) jpg
Rom├ónia, la periferia UE? Da, dar al╚Ťii dau buzna afar─â
Faptul c─â euroscepticismul e (deocamdat─â?...) o afacere politic─â f─âr─â urm─âri, ├«n Rom├ónia, e confirmat de ultimele formule de guvernare din ╚Ťar─â.
p 14 sus Piazza del Popolo WC jpg1 jpg
Marginea lumii
E o senza╚Ťie greu de g─âsit ├«n alt─â parte, aceea c─â nimeni, niciodat─â, n-are ochii a╚Ťinti╚Ťi spre tine, ceea ce ├«╚Ťi las─â loc s─â faci ce vrei ╚Öi s─â fii cum e╚Öti.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ap─âr─ârii
Ne-am gîndit să abordăm chestiuni precum soarta, scopul și responsabilitatea artei în vreme de război.
p 10 C  Alba jpg
Art─â f─âr─â ad─âpost
Muzeele de art─â s-au obi╚Önuit cu dr├┤le de guerre care a ╚Öters din min╚Ťile tuturor iminen╚Ťa sau m─âcar posibilitatea unui r─âzboi real.
p 11 youtube jpg
Patru tablouri
Au fost furate peste 170.000 de mii piese de art─â f─âr─â ca trupele ÔÇ×eliberatoareÔÇť s─â intervin─â.
d15 Dan Perjovschi Anti War Drawings ┬ęNicolas Wefers 5 jpg
Make art, not war ÔÇô anchet─â
Dată fiind natura explicit grafică a unui conflict armat, am adresat trei întrebări cîtorva artiști care se ocupă cu imaginea: pictori, artiști vizuali, regizori de film, desenatori.
p 1 Carlos Alba jpg
Fragilitatea indestructibil─â a literei
Asta e proprietatea esen╚Ťial─â a c─âr╚Ťilor: opresc ├«n corpul lor corpurile mor╚Ťii.

Adevarul.ro

image
Rom├ónii au votat Destina┼úia Turistic─â a anului 2022. Ora┼čul care a c├ó┼čtigat marele titlu
Capitala Moldovei a c├ó┼čtigat premiul publicului, rom├ónii fiind cei care au votat online, pe www.destinatiaanului.ro. Premiul Juriului a fost acordat Bra┼čovului.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.