Modelul francez

Didier MONTAGNÉ
Publicat în Dilema Veche nr. 281 din 5 Iul 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Modelul francez de politici culturale, cu un puternic angajament al statului în susţinerea, incitarea, coordonarea şi dezvoltarea creaţiei culturale, valorificarea patrimoniului şi a industriilor culturale are o îndelungată tradiţie în Franţa. În secolul al XX-lea, cel care a generat această tradiţie a fost André Malraux, ministru al Culturii sub De Gaulle. Malraux trece drept părinte al descentralizării culturale, al politicilor fiscale inovatoare în materie de renovare a patrimoniului. Ministrul a urmărit, cu zel, ca afacerile culturale să se bucure de o susţinere consecventă de la buget. În Franţa, cu toţii ne amintim cum pleda în faţa deputaţilor pentru primul buget cultural: în joc era o sumă care corespundea, după cum spunea el, costurilor de construcţie pentru un kilometru de autostradă... Acest sistem, încă actual, extins la mai multe domenii artistice şi întărit, în 1981, de ministrul Jack Lang, care a cerut implicarea colectivităţilor locale în politicile culturale, a trebuit, încetul cu încetul, să se predea evidenţelor şi să apeleze tot mai des şi la banii privaţi, prin mecenat şi sponsorizare. Criza economică şi nevoia urgentă de a restrînge cheltuielile statului au impus această mutaţie; însă mutaţia a fost generată mai ales de caracterul mondial al schimburilor " bunurile culturale intrînd şi ele în acest joc " şi de dimensiunea economică şi socială a culturii, care e capabilă să creeze locuri de muncă, bogăţie, identitate, o legătură socială etc. În anii ’80-’90, cinematografia a făcut obiectul unei panoplii de măsuri fiscale care au fost apoi ameliorate şi extinse în numeroase rînduri. Oricine recunoaşte acum efectul acestor măsuri: ele au permis cinematografiei franceze să se plaseze pe locul doi în lume şi să se dezvolte într-o perioadă în care alte mari cinematografii europene (Marea Britanie, Italia, Germania) se prăbuşeau. Astăzi, aceste ajutoare privesc toate domeniile: scenariu, producţie, distribuţie, exploatare. Cinematografia este finanţată în cea mai mare parte prin credite specifice, dar şi prin Societăţile de Finanţare pentru Cinema şi Audiovizual (SOFICA), care strîng laolaltă investitorii privaţi. O altă lege, din august 2003, elaborată de ministrul Culturii, Jean-Jacques Aillagon, a contribuit în mod decisiv la liberalizarea aportului din mecenat şi sponsorizare la politicile publice în domeniul culturii. Această lege, care priveşte cultura, sportul, dar şi mediul şi domeniul umanitar, instaurează o fiscalitate foarte avantajoasă pentru donatori. Ea permite firmelor, dar şi persoanelor fizice să deducă pînă la 66% din impozit într-o limită de pînă la 20% din veniturile impozabile şi chiar pînă la 90% în cazul achiziţionării unui tezaur naţional. Această lege organizează şi încurajează pentru toate companiile crearea de fundaţii: e vorba de fundaţii de utilitate publică şi de fundaţii de întreprindere. Impactul acestei legi e considerabil: în 2002, întreprinderile franceze au oferit, cu titlul de mecenat, 343 de milioane de euro; în 2008, cifra se ridică la 3,7 miliarde. Avînd în vedere aceste rezultate, se fac eforturi pentru a omogeniza la nivel european legislaţia în ceea ce priveşte mecenatul; mai ales că acum, mai mult ca oricînd, companiile lucrează la nivel continental şi chiar internaţional. O asemenea perspectivă, care ar include bineînţeles şi România, nu ar putea decît să întărească rolul decisiv, ba chiar indispensabil, pe care îl joacă banii privaţi în completarea şi dinamizarea politicilor publice din domeniul culturii. Didier Montagné este consilier cultural, director adjunct al Institutului Francez din Bucureşti.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

citit carte barbat istock jpg
Cuvântul ușor pe care mulți îl greșesc. Cum e corect, atunci sau atuncea?
În limba română există multe cuvinte care ne pun în dificultate și care se pronunță, de fapt, cu totul altfel de cum credeam. Iar, în mod surprinzător, unele dintre aceste cuvinte nu sunt arhaisme sau regionalisme rare, ci termeni pe care îi vom folosi aproape în fiecare zi!
foto1 moastele jpg
Pelerinaj-eveniment de Sfinţii Constantin şi Elena
21 mai este o zi importantă pentru credincioşii români, este sărbătoarea „Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”. În Bucureşti însă, totul devine un eveniment religios etalon, pentru că este hramul Catedralei Patriarhale, de unde se dă „ora exactă” în Biserica Ortodoxă Română. Părticele din moaştel
g7 shutterstock
Canada a invitat Ucraina la reuniunea miniştrilor de finanţe din G7 pentru a transmite un „mesaj puternic”
Canada a transmis marți, 21 mai, un „mesaj puternic” lumii și a invitat un ministru ucrainean la reuniunea miniştrilor de finanţe din G7.
criptomonede adevarul jpeg
Noi obligații pentru afacerile cu criptoactive din România
Companiile care tranzacționează criptomonede sunt supravegheate mai strict de către stat și au noi obligații, prin modificarea legislației de prevenire a spălării banilor (AML), prin Ordonanța de Urgență nr. 10/2025.
Sinner jpg
Fostul iubit al Ralucăi Sandu, în echipa lui Jannik Sinner? I-ar lua locul lui Darren Cahill
Jannik Sinner, 23 de ani, va rămâne fără antrenor din 2026.
Ju Ae, fiica liderului nord coreean jpg
Kim Ju Ae, fiica liderului de la Phenian, tot mai vizibilă. Este începutul unei noi succesiuni în dinastia Kim?
Prezența tot mai frecventă a fiicei liderului nord-coreean Kim Jong-un la evenimente oficiale, alături de tatăl său, precum și utilizarea unor apelative onorifice rezervate elitelor conducătoare, alimentează ipoteza că Ju Ae ar fi deja pregătită pentru a deveni succesoarea sa.
dacia sandero jpeg
Ce crede un mecanic auto din Spania despre modelele ieftine Dacia: „Au defecte, ca toate celelalte, dar merg perfect”
În această categorie, modelele Dacia s-au impus puternic pe piața auto europeană, iar în Spania, Dacia Sandero a fost chiar cel mai vândut model în anul 2024
Sarmizegetusa Regia   Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (8) jpg
Fenomenul de neoprit care macină Sarmizegetusa Regia. Templele capitalei dacilor, clădite pe „pământ mișcător”
Alunecările de teren au produs pagube însemnate la Sarmizegetusa Regia, fiind favorizate de solul moale, arborii seculari, precipitațiile abundente și clima umedă. Mai multe dintre vestigiile sitului UNESCO sunt în pericol constant.
Comuna Bătrâna, loc splendid din Munții Poiana Ruscă mp4 thumbnail png
Bătrâna, comuna cu cei mai puțini alegători: „Poate că mai sunt vreo 40 – 50 de oameni aici”
Turul al doilea al alegerilor prezidențiale a înregistrat o prezență redusă la urne a românilor din sate, față de orașe, dar a evidențiat totodată cât de depopulate au ajuns numeroase comune din România. Recordul negativ îl deține comuna Bătrâna din județul Hunedoara.