Mobilizare pentru învăţare

Publicat în Dilema Veche nr. 607 din 1-7 octombrie 2015
Mobilizare pentru învăţare jpeg

În luna iunie 2015, „Programul strategic de investiţie în mediul rural“, iniţiat cu puţin timp în urmă de către Fundaţia Vodafone România, a fost extins la nivelul întregii ţări. Ideea de bază a întregului proiect stă, de fapt, în pilonii activităţii Fundaţiei: accesul categoriilor defavorizate la sănătate, educaţie şi servicii sociale, beneficiarii fiind în acest caz oamenii din satele şi oraşele mici din România. Angela Galeţa, directorul Fundaţiei Vodafone România, declara atunci că este pentru prima oară cînd o fundaţie din România dezvoltă un proiect naţional de o asemenea anvergură. „Am identificat nevoile de bază în zona rurală, cum ar fi: susţinerea centrelor de zi, renovarea de şcoli şi biblioteci, asigurarea hranei, ajutoare de urgenţă pentru copii, accesul la servicii medicale, combaterea abandonului şcolar şi a analfabetismului, şi ne-am dorit să răspundem acestor nevoi şi să contribuim astfel la dezvoltarea comunităţilor rurale din cît mai multe zone din ţară.“ 

Cei patru parteneri selectaţi de către Fundaţia Vodafone România pentru desfăşurarea proiectelor în fiecare judeţ din ţară sînt: Fundaţia PACT, cu proiectul „Implicat în comunitatea mea“, Asociaţia Mereu Aproape, cu proiectul „Ajută un sat, schimbă o ţară“, Fundaţia Principesa Margareta a României, cu proiectul „Fondul special pentru copii“, şi Fundaţia pentru Sprijin Comunitar, cu proiectul „Investiţii în comunităţi durabile“, investiţia totală fiind de 653.645 de euro. 

Unul dintre cele patru proiecte, cel în care partener al Fundaţiei Vodafone este Fundaţia Mereu Aproape, se numeşte „Ajută un sat. Schimbă o ţară“, un proiect care vizează 13 judeţe: Alba, Arad, Bihor, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Harghita, Hunedoara, Mureş, Timiş, Satu Mare, Sălaj şi Sibiu. 

Am aflat povestea renovării unei şcoli din Bihor, în comuna Chişlaz. Despre directoarea şcolii mi s-au povestit multe. Mi s-a spus că este un om cald şi dedicat, care ar merge pînă în pînzele albe pentru elevii ei şi pentru şcoala pe care o conduce. 

Îşi aminteşte primii ani de muncă aici. „Iarna era atît de frig în sălile de clasă încălzite cu sobe de teracotă încît toţi participam la ore îmbrăcaţi cu paltoane şi mănuşi.“

În şcoala din Chişlaz învaţă 127 de elevi şi preşcolari, care provin din medii sociale diferite. „Avem cîţiva copii care, deşi acasă au toate condiţiile pentru o dezvoltare armonioasă, cei mai mulţi încă au toaleta în fundul curţii. De aceea, prin proiectul «Mobilizare pentru învăţare», derulat în parteneriat cu Fundaţia Mereu Aproape şi Fundaţia Vodafone România, am încercat să le oferim măcar la şcoală condiţii de învăţare demne de secolul în care trăim.“ 

Cum a decurs proiectul? Mărturiseşte că a început cu oarecare neîncredere, „cînd am constatat la ce valoare se ridică proiectul, dar după vizita în teren a reprezentanţilor Fundaţiei Mereu Aproape încrederea noastră a fost deplină. Ţineam legătura în permanenţă cu doamna Gabriela Ştefan şi cu domnişoara Maria Ioniţă, două fete minunate“. 

Îşi aminteşte că uneori se „încălzeau“ telefoanele la cîte aveau să îşi spună şi că lucrul la acest proiect în care credea toată lumea a născut o frumoasă prietenie. „Am muncit la acest proiect cu toţii, constructori, voluntari din rîndul comunităţii, dar şi voluntari cadre didactice care şi-au dorit foarte tare ca această provocare să fie finalizată cu succes.“ 

Comunitatea s-a mobilizat, în ciuda temerilor sale. „Vă mărturisesc, cînd am aflat că proiectul include şi muncă de voluntariat, am sunat-o şi i-am spus că renunţ la proiect pentru că nu credeam că voi găsi oameni dispuşi să pună mîna să ne ajute. Încurajările doamnei Ştefan, sprijinul familiei mele şi implicarea Primăriei m-au făcut totuşi să pornesc la luptă. A ieşit mai bine decît am sperat.“ 

Cum a fost prima zi de şcoală nouă? Dacă vorbim doar despre uimirea şi bucuria din ochii piticilor atunci cînd au păşit pentru prima dată în noul sediu al grădiniţei, şi tot ar fi de-ajuns. Dar lucrurile de-abia de acum încolo încep să se schimbe.  

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ce sunt armele nucleare tactice și de ce a ordonat Rusia efectuarea de exerciții
Ministerul rus al Apărării a anunțat luni că armata va efectua exerciții cu arme nucleare tactice - fiind pentru prima dată când un astfel de exercițiu este anunțat public de Moscova, relatează Independent.
image
Generația Smartphone. A explodat numărul elevilor cu probleme de învățare. Creierul copiilor, otrăvit de timpul petrecut în fața ecranelor
Numărul copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) s-a triplat în ultimii 5 ani, ajungând la peste 70.000. Și vorbim despre datele oficiale. Neoficial însă, avem mult mai mulți elevi cu astfel de probleme, iar una dintre cauze este timpul exagerat petrecut de aceștia în fața ecranelor.
image
Ce mâncăm după Paște. De ce să ne ferim de ciorbă, preferata românilor
După abuzurile culinare de Paște, trebuie să revenim la un stil de viață echilibrat. De câte ori mâncăm pe zi? Câtă carne consumăm? Ținem post intermitent? Cum ar trebui să arate micul dejun, prânzul și cina? - sunt întrebări la care a răspuns nutriționistul Nicolae Hâncu

HIstoria.ro

image
Au reușit sovieticii să decripteze mesajele Enigma înainte de Bătălia de la Stalingrad?
Dacă despre succesele occidentalilor pe frontul invizibil se cunosc destul de multe aspecte, nu același lucru se poate spune despre reușitele sovieticilor. Au reușit sovieticii să decripteze comunicațiile Enigma?
image
Răscoala de la 1907 - Ieșirea de pe scena politică a Nababului
De-abia se stinseseră ecourile laudative ale Serbărilor din 1906, prilejuite de aniversarea a 40 de ani de domnie ai Regelui Carol I, privite ca o manifestare națională a românilor de pretutindeni, că România se va vedea confruntată cu o mișcare extrem de violentă, proprie Evului Mediu.
image
La un pahar de vin cu Dej. Când comuniștii români vorbeau, pe șleau, despre crimele lui Stalin
Congresul Congresul al XXII-lea al PCUS consfinţeşte oficial victoria lui Nichita Hurşciov asupra concurenţilor stalinişti. După reculul provocat de Rebeliunea din Ungaria, destalinizarea din 1956 capătă un nou avînt.