Mitic─â ┼či Mitru┼ú: fluiditatea unor etichete

Eleonora SAVA
Publicat în Dilema Veche nr. 287 din 13 Aug 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

" E┼čti din Bucure┼čti? " Da, s├«nt un Mitic─â. Nu e numele lui, dar pentru c─â tr─âie┼čte de ani buni ├«n Cluj, el ┼čtie " ┼či accept─â, cu umor " c─â poart─â aceast─â etichet─â; ├«mi anticipeaz─â replica (pe care nu inten┼úionasem s-o rostesc). R─âspunsul e scurt ┼či conving─âtor. Ai fi zis c─â-l avea pe v├«rful limbii, gata s─â ┼ú├«┼čneasc─â. Iute, pentru o conversa┼úie ardeleneasc─â. Se a┼čtepta la o anumit─â atitudine fa┼ú─â de el. Care? Cea pe care o are un provincial (de oriunde) c├«nd merge ├«n Capital─â (oricare din lume) sau c├«nd st─â de vorb─â cu un locuitor al acesteia. Un soi de disconfort, o tensiune, legat─â de centralitate, ┼či totodat─â o frustrare ├«ntoars─â pe dos. Pentru c─â " spune el " un provincial nu va socoti nicic├«nd provincia inferioar─â, dar va presupune c─â bucure┼čtenii se simt superiori, prin simplul fapt c─â tr─âiesc ├«n centru. Pentru a para acest tip de reac┼úie, provincialul va recurge la strategii de minimalizare a preopinentului, utiliz├«nd forme de distan┼úare ironic─â, precum diminutivele. Mitic─â ├«i serve┼čte de minune " mai ales c─â are ┼či iz regional. ├Än Ardeal, hipocoristicul de la Dumitru e Mitru┼ú. ┼×i totu┼či nu e un personaj " e un om ├«n carne ┼či oase. Prietenul meu ├«i antepune articolul nehot─âr├«t, mut├«nd substantivul propriu ├«n clasa celor comune. Echivaleaz─â cuv├«ntul bucure┼čtean cu un mitic─â, d├«ndu-i o conota┼úie peiorativ─â, marcat─â de sur├«sul zeflemitor. Consider─â de la sine ├«n┼úeles c─â eu, clujeanc─â, am aceast─â imagine depreciativ─â " ┼či o pre├«nt├«mpin─â, printr-o u┼čoar─â ironie, ambivalent direc┼úionat─â. Caragiale a creat un tip literar, pornind de la o tipologie uman─â existent─â. Personajul a ie┼čit din text ├«n strad─â, devenind un cli┼čeu contemporan: un hetero-stereotip, un calificativ utilizat ├«n nord-vestul ┼ú─ârii pentru a-i desemna pe cei din sud ├«n general, pe bucure┼čteni ├«n special. Saltul din fic┼úional ├«n real e ├«nregistrat pentru prima oar─â ├«n DEX-ul din 1996 astfel: mitic─â, pl. mitici " s.m. " persoan─â superficial─â ┼či neserioas─â. Din n. pr. Mitic─â. Aceea┼či edi┼úie explic─â derivatele: miticism, pl. miticisme " s.n. (Fam.) " atitudine, comportare, fapt─â, vorb─â etc. proprie persoanelor care se comport─â ca tipul Mitic─â din opera lui I. L. Caragiale. " Mitic─â (n. pr.) + suf. -ism. ┼či miticesc, -easc─â, mitice┼čti: (Rar; despre comport─ârile, faptele, vorbele etc. oamenilor) Care este caracteristic miticismului; superficial, neserios. " Mitic─â (n. pr.) + suf. -esc. Se pare c─â substantivul comun ┼či derivatele sale au ap─ârut ├«n ultimele decenii: ├«n nici unul dintre DEX-urile anterioare nu am g─âsit termenii ├«n discu┼úie. Instrumentul citat confirm─â at├«t originea livresc─â a cuvintelor, c├«t ┼či coloratura defavorabil─â, conform─â, ├«n bun─â m─âsur─â, privirii caragialiene. M─â ├«ntreb dac─â indexarea lor dup─â 1990 nu sugereaz─â cumva na┼čterea unei categorii umane recente " a noului bucure┼čtean, descins de pu┼úin timp ├«n zon─â, dar lipsit de cultura ┼či civiliza┼úia pe care o metropol─â european─â le presupune. La fel cum dispre┼úuitorul ┼ú─ârane nume┼čte nu ruralul autentic, ci un or─â┼čean lipsit de urbanitate. O fi un nou Mitic─â, produs al industrializ─ârii, un posibil fiu al naveti┼čtilor de dup─â 1960? Un alt prieten, de ast─â dat─â clujean, tr─âitor o vreme ├«n Capital─â, ├«mi poveste┼čte c─â a resim┼úit acea experien┼ú─â ca pe o imersiune ├«ntr-un mediu agresiv. De ce? Acolo lumea ┼úip─â, ├«n loc s─â vorbeasc─â, d─â din m├«ini, se agit─â, cumva dezordonat, aproape n─âucitor. Miticismul e, ├«n opinia lui, o atmosfer─â sau o stare de spirit, definit─â prin locvacitate, motricitate, fluiditate excesiv─â. ├Äns─â, cei mai redutabili mitici s├«nt... transilv─ânenii ajun┼či la putere, m─â dumire┼čte el. Pentru c─â duc miticismul foarte departe ┼či foarte profund, cumva... riguros-ardelene┼čte! Iat─â acum o etichet─â nu local─â sau regional─â, ci comportamental─â. ┼×i ├«nc─â ceva: nu o dat─â, ├«n Bucure┼čti, am fost bozgor (termen depreciativ pentru maghiar) " completeaz─â clujeanul, rom├ón de altminteri. Nu putem generaliza: nu to┼úi bucure┼čtenii s├«nt mitici " ├«mi spun cei doi amici. Exist─â grade de miticism, ├«n func┼úie de mediile socio-profesionale prin care te mi┼čti " afirm─â clujeanul. Iar clivajul seriozitate/neseriozitate e tran┼čat de cel─âlalt prin exemplul punctualit─â┼úii: e de a┼čteptat ca, ├«n Capital─â, mul┼úi s─â ├«nt├«rzie la ├«nt├«lnire, apoi s─â g─âseasc─â felurite pretexte " metroul, traficul etc. Dar mai ├«nt├«rzie ┼či provincialii " oameni s├«ntem, la urma urmei! ├Än┼úelep┼úi, ace┼čti prieteni " unul mai ponderat ca altul. Dar c├«nd trec de la replicile lor a┼čezate... pe net, atitudinile s├«nt chiar inflamate! Cu un click " personajul se coloreaz─â politic, devenind adversar al nord-vesticilor ├«n discursul vreunui politician despre autonomia teritorial─â a unei p─âr┼úi din Ardeal. Una dintre cele mai ferme atitudini de acest tip e a lui Sabin Gherman, adept al regionaliz─ârii, pornind de la dihotomia dintre civiliza┼úii: cea transilvan─â " "a elegan┼úei, seriozit─â┼úii ┼či rafinamentului" " ┼či cea a lui Mitic─â " plin─â de "balcanisme ordinare, civiliza┼úia semin┼úelor de bostan". De unde superioritatea Ardealului? Am ├«n minte cuvintele unei rom├ónce dintr-un sat de pe T├«rnave: "Noi aici s├«ntem pe p─âm├«ntul sasului. Eu tot ce ┼čtiu " de la sa┼či am ├«nv─â┼úat." ┼×i, pe alt versant, un pasaj din ┼óara Miticilor, cartea Ioanei P├órvulescu: "Geografia literar─â ├«┼či are propriile teritorii, propriile h─âr┼úi ┼či propriul glob. Lewis Carroll a ├«mbog─â┼úit-o cu ┼óara Minunilor, Jonathan Swift cu ┼óara Piticilor, iar Caragiale cu ┼óara Miticilor. O ┼úar─â care n-ar trebui ├«ntru totul confundat─â " oric├«t de ispititor ar p─ârea " cu Rom├ónia". ┼×i iar click " ├«l afli ca emblem─â a unei echipe de fotbal ├«n preajma unor meciuri fierbin┼úi, st├«rnind virulen┼úa taberei adverse. La alt click " explodeaz─â umorile unor bloggeri din regiuni istorice diferite. S-ar distra Nenea Iancu pe Internet?! P├«n─â unde interfereaz─â noua figur─â cu vechiul personaj? ┼×i de unde ├«ncepe contemporanul nostru? ├Än textul generic, de la 1900, "Mitic─â este bucure┼čteanul par excellence". Dup─â 100 de ani, pare a fi o imagine a bucure┼čteanului recent ┼či neserios " superficial, locvace, eminamente oral " ca ├«n schi┼úele lui Caragiale, dar ├«n plus aproape de Centru, apropiere care-i confer─â implicit Putere " economic─â, politic─â (a┼čadar prestigiu!) etc. ┼×i pe care o gestioneaz─â ├«n stilul s─âu. Ce l-a metamorfozat ├«n acest veac? Oare Marea Unire ┼či deceniile de comunism au schimbat numele ├«ntr-un renume " apt s─â alimenteze eterne dispute, precum: Centru/Periferie; Orient/Occident, seriozitate/superficialitate? Dincolo de diferen┼úe culturale/temperamentale, r─âm├«n anumite suspiciuni " construite, mo┼čtenite. Este Cel─âlalt un Om? Alter e mereu obiect al circumspec┼úiei " e diferit, deci de ne├«n┼úeles, un posibil du┼čman... din orice unghi ar porni privirea. Dialogul cu prietenul bucure┼čtean a ajuns ├«n spa┼úiul nesf├«r┼čit al dezbaterilor pe tema identitate-alteritate. ├Äi m─ârturisesc c─â s├«nt animat─â de curiozit─â┼úi antropologice, nu neao┼č-ardelene┼čti. Finalmente, se relaxeaz─â: s├«nt din T├«rgu-Mure┼č, dar am tr─âit peste 25 de ani ├«n Bucure┼čti, se confeseaz─â el. Mitic─â al meu e, se pare, un Mitru┼ú...

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.