Miracolul comer╚Ťului

Publicat în Dilema Veche nr. 800 din 19-25 iunie 2019
Miracolul comer╚Ťului jpeg

├Än lumea ├«n care tr─âim, bog─â╚Ťia statelor se creeaz─â ├«n principal pe dou─â c─âi. Exist─â state care produc, manufactureaz─â m─ârfuri ╚Öi state care comercializeaz─â m─ârfuri. Exemplul clasic care poate fi invocat c├«nd vorbim despre prima categorie este Germania, iar pentru cea de-a doua categorie este Marea Britanie. Comer╚Ťul este o surs─â de avu╚Ťie, a╚Öa cum produc╚Ťia este o alt─â surs─â.

Atunci c├«nd vorbim despre comer╚Ť ne g├«ndim, ├«n primul r├«nd, la economie ╚Öi ac╚Ťiune economic─â. Este ├«ns─â un mod de a g├«ndi destul de simplist. Comer╚Ťul reprezint─â mai mult dec├«t un simplu act sau fapt con╚Ötient de schimb de m─ârfuri. Prin intermediul comer╚Ťului, oamenii se cunosc, se caut─â, se ├«mprietenesc, se amestec─â, leag─â leg─âturi durabile la cap─âtul c─ârora se afl─â sinteza, noul, drumul deschis pentru fiecare dintre ei. Dac─â lumea capitalist─â reprezint─â o sintez─â a mai multor culturi aflate ├«n spa╚Ťiul euro-asiatic, vehiculul, suportul acestei sinteze este comer╚Ťul sau cunoa╚Öterea prin intermediul afacerilor ╚Öi schimburilor. Sinteza economic─â provoac─â ╚Öi dezvolt─â sinteza cultural─â. Prin comer╚Ťul intern, european, dar ╚Öi prin cel interna╚Ťional, capitalismul va scrie istoria renun╚Ť─ârii la ├«mprejmuire, la ziduri, ╚Öi va pune la baza sa deschiderea, cunoa╚Öterea, cucerirea ╚Öi expansiunea, mai ales expansiunea spre lumi ╚Öi orizonturi care uneori puteau fi v─âzute, alteori puteau fi doar ghicite. Peter Saunders arat─â: ,,Capitalismul modern ├«╚Öi are r─âd─âcinile ├«n comer╚Ť, iar acestea s├«nt ad├«nc ├«nfipte ├«n solul istoriei Europei. ├Äncep├«nd cu secolul al XI-lea, c├«nd, dup─â invaziile ├«n Europa ale normanzilor, ale sarazinilor ╚Öi ale hunilor, s-a creat o perioad─â de pace relativ─â, negustorii au ├«nceput s─â dezvolte drumurile comerciale, s─â deschid─â noi frontiere ╚Öi s─â foloseasc─â un sistem rudimentar de pl─â╚Ťi ╚Öi credite interna╚Ťionale cu ajutorul poli╚Ťelor. Aceast─â expansiune a nego╚Ťului a condus ├«n cele din urm─â la na╚Öterea a noi centre comerciale ╚Öi manufacturiere ├«n ╚Ü─ârile de Jos ╚Öi ├«n ora╚Öe italiene precum Floren╚ŤaÔÇť. (Capitalismul, un bilan╚Ť social, Editura Du Style, Bucure╚Öti, 1998, pp. 21-22)

Comer╚Ťul ├«nseamn─â mai mult ╚Öi mai mult. El este sufletul capitalismului ╚Öi baza sa de existen╚Ť─â. Comer╚Ťul este creator de bog─â╚Ťie ╚Öi cultur─â. Oamenii care au mers ├«n Orient sau ├«n alte p─âr╚Ťi ale planetei s─â schimbe m─ârfuri au adus bani, dar au adus ╚Öi ╚Ötiin╚Ť─â, descoperiri tehnice, bune obiceiuri de organizare social─â ╚Öi politic─â. Prin comer╚Ť, oamenii au circulat ╚Öi ╚Öi-au permis ca prin cunoa╚Ötere s─â se poat─â compara. Comer╚Ťul este creator de valoare ╚Öi bog─â╚Ťie. Nu este o ├«nt├«mplare c─â na╚Ťiunile comerciale au fost ├«ntotdeauna ╚Öi cele bogate. Capitalismul, prin comer╚Ť, inventeaz─â no╚Ťiunea economic─â de dublu c├«╚Ötig ╚Öi nu de pierdere la un cap─ât al schimbului suprapus─â peste c├«╚Ötigul de la cel─âlalt cap─ât. Odat─â cu comer╚Ťul, oamenii valorific─â ├«n avantaj surplusul produc╚Ťiei ╚Öi se valorizeaz─â reciproc. Prin comer╚Ť ╚Öi schimb comercial se compar─â economii, randamente economice, dar ╚Öi culturi ╚Öi civiliza╚Ťii. Cunosc├«ndu-se, oamenii se compar─â ╚Öi se raporteaz─â unii la ceilal╚Ťi. Comer╚Ť ├«nseamn─â c─âl─âtorie ╚Öi conexiune, re╚Ťea care lucreaz─â ├«ntotdeauna ├«n favoarea membrilor s─âi. Competitivitatea economic─â ╚Öi randamentele superioare ob╚Ťinute de capitalism nu ar fi fost niciodat─â posibile dac─â industria ╚Öi ma╚Öinismul capitalist nu ar fi beneficiat de materii prime ╚Öi for╚Ť─â de munc─â din toate col╚Ťurile planetei. Omul occidental nu ar fi devenit niciodat─â o fiin╚Ť─â at├«t de sofisticat─â dac─â nu ╚Öi-ar fi dezvoltat gusturile ╚Öi dac─â nu ╚Öi-ar fi rafinat comportamentele ├«n raport cu ceilal╚Ťi oameni.

Dac─â exist─â o activitate care aplatizeaz─â o planet─â, aceasta este activitatea comercial─â. Prin comer╚Ť ╚Öi prin leg─âturile pe care acesta le-a creat, totul devine cunoscut ╚Öi la ├«ndem├«n─â. Prin aceast─â activitate, oamenii se ├«mbog─â╚Ťesc ╚Öi se emancipeaz─â. Nu este o ├«nt├«mplare c─â lumea capitalist─â va aduce cu sine bog─â╚Ťie, dar ╚Öi libertate politic─â. Democratizarea economiei duce la democratizarea politicii ╚Öi a exercit─ârii puterii. Noile clase sociale, ap─ârute odat─â cu dezvoltarea comer╚Ťului, ├«╚Öi vor cere cur├«nd dreptul la decizie ╚Öi participare politic─â. Prin comer╚Ť ╚Öi afaceri, lumea se cunoa╚Öte ╚Öi se contamineaz─â reciproc. Vecin─ât─â╚Ťile devin unele fecunde, active, provocatoare pentru civiliza╚Ťia uman─â. A╚Öa se face c─â valorile ╚Öi ideile, odat─â ajunse ├«ntr-un stat, pot fi reg─âsite ╚Öi ├«n alte state, de╚Öi, mai ales la ├«nceputurile comer╚Ťului mondial, epoca nu era una a comunica╚Ťiilor rapide.

Evul Mediu nu a fost o perioad─â de expansiune ╚Öi explozie economic─â. Lumea european─â st─âtut─â, ├«ncremenit─â de sute de ani, va fi trezit─â prin intermediul comer╚Ťului. Ora╚Öele se anim─â ╚Öi se dezvolt─â, popula╚Ťia se ├«nmul╚Ťe╚Öte ╚Öi migreaz─â c─âtre zonele de prosperitate. Comer╚Ťul este un miracol ╚Öi cei care beneficiaz─â de acest miracol se pot socoti avantaja╚Ťi ├«n lupta pentru resurse ╚Öi nivel de trai. Prin comer╚Ť se poate ad─âuga valoare sau se poate pierde valoare, a╚Öa cum se ├«nt├«mpl─â ├«n cazul oric─ârei alte activit─â╚Ťi economice. Aceast─â activitate economic─â ├«nseamn─â ╚Öi transferul puterii dinspre sat ├«nspre ora╚Ö ╚Öi recunoa╚Öterea rolului ora╚Öului ca miez al civiliza╚Ťiei. Odat─â cu acest transfer, agricultura ├«╚Öi pierde din importan╚Ť─â, cu toate c─â, ├«n toat─â istoria lor, oamenii au fost obliga╚Ťi de natur─â s─â stea la mas─â de c├«teva ori pe zi. ╚śi azi, marile na╚Ťiuni bogate ╚Öi comerciale de╚Ťin ponderi foarte mici ale popula╚Ťiei ocupate ├«n agricultur─â. Adam Smith subliniaz─â: ,,├Äntre timp, unul dintre principalele efecte ale acestor descoperiri (este vorba despre descoperirile geografice ÔÇô n.n.) a fost ridicarea sistemului mercantilist la un grad de splendoare ╚Öi str─âlucire pe care altminteri nu le-ar fi atins niciodat─â. ╚Üinta acestui sistem este de a ├«mbog─â╚Ťi na╚Ťiunile care prin comer╚Ť ╚Öi manufacturi, mai mult dec├«t prin culturi agricole ╚Öi ameliora╚Ťiuni agricole, mai mult dec├«t prin activitatea ora╚Öelor dec├«t a satelorÔÇť. (Avu╚Ťia Na╚Ťiunilor, Editura Universitas, Chi╚Öin─âu, 1992, vol. II, p. 99)

Ne ├«ntreb─âm adesea ╚Öi azi care este secretul dezvolt─ârii puternice de care beneficiaz─â unele na╚Ťiuni ╚Öi de ce alte na╚Ťiuni nu beneficiaz─â de o asemenea dezvoltare. R─âspunsul, iat─â, l-a oferit Adam Smith cu mai multe sute de ani ├«n urm─â. Este vorba despre deschidere, expansiune, v├«nzare ╚Öi valorificare superioar─â a produselor de care dispune o ╚Ťar─â ╚Öi pe care o ╚Ťar─â le poate fabrica. Comer╚Ťul este cel care alimenteaz─â produc╚Ťia, pentru c─â pia╚Ťa extins─â duce la dezvoltarea ├«ntreprinderii. Prin comer╚Ť se alimenteaz─â o tendin╚Ť─â de baz─â a capitalismului, care este deschiderea ╚Öi expansiunea. Vorbim aici despre expansiune geografic─â, dar ╚Öi despre expansiune economic─â ╚Öi civiliza╚Ťional─â. Dup─â apari╚Ťia comer╚Ťului global, ,,grandioasele ├«mprejmuiriÔÇť, a╚Öa cum nume╚Öte Le Goff imperiile din spatele zidurilor, nu-╚Öi vor mai avea locul. Tot ceea ce va fi imperiu ├«n lumea capitalist─â, sau statele care vor ├«ncerca s─â fie imperii, vor fi state deschise, comerciale ╚Öi competitive industrial.

Prin comer╚Ť, construc╚Ťia social─â capitalist─â ├«ncepe s─â-╚Öi afirme complexitatea. Apare domnia marilor negustori ╚Öi manufacturieri care vor furniza m─ârfuri ╚Öi materii prime ╚Öi care vor determina, prin angajarea de muncitori, apari╚Ťia unei noi clase sociale, muncitorimea ,,exploatat─âÔÇť. Comerciantul bogat ├«╚Öi va extinde influen╚Ťa dinspre zona economiei spre cea a politicii ╚Öi va influen╚Ťa mersul organiz─ârii sociale. Comer╚Ťul desfiin╚Ťeaz─â grani╚Ťe ╚Öi bariere, devenind un fenomen interna╚Ťional. Fernand Braudel pune ├«n eviden╚Ť─â rolul pe care-l are comer╚Ťul la distan╚Ť─â ├«n apari╚Ťia capitalismului: ,,├Än aceste centre privilegiate (Vene╚Ťia, Genova, Floren╚Ťa, Barcelona) un prim capitalism triumf─â prin comer╚Ťul la distan╚Ť─â. Este ├«nceputul domniei negustorilor-antreprenori care furnizeaz─â materii prime ╚Öi munc─â ╚Öi asigur─â v├«nzarea produselor industriale.ÔÇť (Fernand Braudel, Gramatica civiliza╚Ťiilor, Editura Meridiane, Bucure╚Öti, 1994, vol. II, p. 22) Modul ├«n care statele comerciale s├«nt provocate s─â produc─â, s─â schimbe ╚Öi s─â acumuleze bog─â╚Ťii va spulbera ideea cea veche conform c─âreia comer╚Ťul nu produce bog─â╚Ťii ╚Öi ca atare este o activitate care merit─â a fi condamnat─â. Dac─â p├«n─â atunci se credea c─â nimic nu poate fi produs prin schimb, odat─â cu dezvoltarea comer╚Ťului interna╚Ťional, na╚Ťiunile ╚Öi oamenii realizeaz─â importan╚Ťa schimbului. Pentru c─â schimbul nu este niciodat─â un schimb de valori egale, oamenii ├«n╚Ťeleg importan╚Ťa comer╚Ťului ╚Öi ├«ncep s─â foloseasc─â comer╚Ťul ca suport al dezvolt─ârii economice. ├Äncep├«nd cu bucata de oglind─â pe care au oferit-o indienilor din America de Sud ├«n schimbul unei cantit─â╚Ťi de aur, occidentalii realizeaz─â puterea uluitoare a schimbului de a produce ╚Öi a apropia valori.

Miracolul cunoa╚Öterii ├«ntre oameni diferi╚Ťi, de pe ├«ntinse zone diferite ale planetei, ├«nseamn─â miracolul dezvolt─ârii pie╚Ťei. Acum, comer╚Ťul liber este o valoare a ├«ntregii planete. Dup─â secole de protec╚Ťionism ╚Öi tarife vamale, statele par a fi c─âzut de acord asupra necesit─â╚Ťii existen╚Ťei libert─â╚Ťii comerciale. Discut─âm aici despre lumea democratic─â ╚Öi nu despre tiranii care mai cred ├«nc─â ├«n puterea de a-╚Öi ╚Ťine cet─â╚Ťenii ├«n afara accesului ╚Öi folosin╚Ťei tehnologiilor moderne sau care evit─â, prin restric╚Ťionarea comer╚Ťului, compara╚Ťiile economice ├«ntre state. Marile civiliza╚Ťii au fost create de c─âtre om la intersec╚Ťia marilor drumuri comerciale. Comer╚Ťul ├«nseamn─â comunicare, dar chiar ╚Öi schimb cultural ╚Öi sintez─â. Leg─âtura dintre civiliza╚Ťie ╚Öi drumul comercial este una clar─â. 

Dorel Dumitru Chiri╚Ťescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu Jiu. Cea mai recent─â carte a sa este Pe patul lui Procust ÔÇô Reflec╚Ťii despre construc╚Ťia social─â postdecembrist─â, Editura Institutul European, 2018.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.