Ministerul, banul şi bibliotecile - interviu cu Virgil NIŢULESCU

Legea bibliotecilor a apărut la insistenţa bibliotecarilor, care au dorit ca domeniul lor să fie reglementat, asigurîndu-le locuri de muncă şi condiţii de lucru decente. Legea a luat prin surprindere Ministerul Finanţelor, care a încercat, pe cît i-a stat în puteri, să elimine din textul său prevederile care ar fi obligat autorităţile publice să finanţeze, de la un anumit prag "în sus", activitatea bibliotecilor publice. Prin voinţa parlamentarilor din comisiile pentru cultură, prevederile în cauză au rămas, dar asta nu a dus la o îmbunătăţire simţitoare a situaţiei, pentru că bugetarea asigurată, anual, atît de bugetul de stat, cît şi de cele locale, este întotdeauna cu mult sub necesităţi. Astfel, am ajuns în postura în care autorităţile publice sînt primele care nu permit aplicarea legii, prin subfinanţarea bugetelor acestora. Legea a rămas, aşadar, un pios deziderat, iar bibliotecarii, care nu fac altceva decît să ceară respectarea legilor, nu au altă speranţă decît aceea ca statul să ajungă la nivelul de bunăstare care să îi permită să îşi respecte propriile angajamente. Ar fi de remarcat faptul că, în domeniul culturii, acesta nu este singurul caz în care presiunea pe care o exercită parlamentarii asupra Guvernului, prin adoptarea unor prevederi generoase, dar inaplicabile, se loveşte de revolta finanţiştilor, care consideră că resursele publice ale bugetului sînt insuficiente pentru acoperirea nevoilor publice. Trecînd de numeroasele scandaluri privind noul sediu al Bibliotecii Naţionale, de ce a trenat atît de mult darea în folosinţă şi care este stadiul actual al lucrărilor? După 1989, lucrările la noul sediu al bibliotecii au continuat cu intermitenţe, în funcţie de finanţările anuale, întotdeauna insuficiente. La această piedică s-au adăugat schimbările de opinii legate de validitatea proiectului originar al bibliotecii şi de modalitatea de administrare a şantierului (direct de către minister sau prin bibliotecă), precum şi gravele deficienţe produse de o administrare deficitară a şantierului, prin intermediul diverselor antreprize de construcţii. Nu în ultimul rînd, revendicările foştilor proprietari de terenuri din zona în care se ridică noul sediu al bibliotecii au dus la crearea unor suplimentare probleme de ordin juridic. Ideea mutării Guvernului în acelaşi sediu a condus la apariţia unei noi întîrzieri. Posibilitatea - apărută în 2006 - a obţinerii unui împrumut extern care să asigure o finanţare îndestulătoare şi continuă a lucrărilor, precum şi preluarea aulei bibliotecii de la Ministerul Educaţiei au determinat o reevaluare a proiectului de arhitectură şi obţinerea tuturor avizelor (obositor de multe!) necesare pentru orice investiţie publică de asemenea dimensiuni. Împrumutul a fost obţinut, practic, în 2007, făcînd posibilă trecerea diverselor faze de avizare (condiţionate de existenţa unei finanţări sigure). Proiectul va intra, în acest an, în faza de execuţie, care va dura aproximativ trei ani. La reluarea discuţiilor privind tema de proiectare, i s-a cerut arhitectului Radu Calotă, care coordonează colectivul de arhitecţi, să aibă în vedere posibilitatea ca biblioteca să găzduiască şi activităţi care nu sînt, tradiţional, specifice acestui tip de instituţie de cultură: spectacole, proiecţii de filme, conferinţe, expoziţii. Este greu de spus că Biblioteca Naţională va deveni un "mall cultural". Va deveni ceea ce sînt astăzi, peste tot, în lume, bibliotecile publice: centre culturale în care sursa de informaţie pe suport de hîrtie rămîne principalul obiect utilizabil cultural, dar nici pe departe singurul. Care sînt planurile ministerului pentru dezvoltarea bibliotecilor din România? Există această preocupare? Lăsînd la o parte proiectul pentru finalizarea (şi reconfigurarea) noului sediu al Bibliotecii Naţionale, ministerul mai este implicat în diverse programe, iniţiate sau nu de autorităţile române, între care ar merita o menţiune aparte Biblioteca Digitală a României (componenta românească a Europeana.eu - Biblioteca Digitală Europeană), pentru care s-a elaborat o politică publică ce prevede fonduri semnificative pe următorii 3-4 ani pentru digitalizarea masivă de resurse culturale şi pentru elaborarea bibliotecii digitale româneşti. Aceste resurse digitale vor fi cuprinse în viitoarea bibliotecă digitală paneuropeană "Europeana.eu". Deja Ministerul Culturii şi Cultelor a finanţat facsimilarea digitală a circa 150.000 de pagini de manuscrise medievale din colecţia Bibliotecii "Batthyaneum", din Alba Iulia, care este secţie a Bibliotecii Naţionale a României, şi a circa 50.000 de pagini de incunabul din colecţia Muzeului Naţional "Brukenthal". În context, nu trebuie uitat că ministerul a finanţat, cu 100.000 de dolari, încă din timpul mandatului lui Ion Caramitru, achiziţionarea scanner-ului special, utilizat de Biblioteca Academiei Române la facsimilarea manuscriselor eminesciene. Un alt program, iniţiat încă din 2004, Knowledge Economy, prevede instalarea de reţele comunitare cu acces broadband la Internet în comunităţi rurale defavorizate. Proiectul este implementat împreună cu Banca Mondială şi cu Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. Ca urmare a implementării acestui program, pentru bibliotecile publice din comunităţile incluse în respectivele reţele informatice, ministerul va sprijini crearea de conţinut digital, pentru ca utilizatorii bibliotecilor astfel conectate la Internet să beneficieze şi de conţinut semnificativ românesc. Nu poate fi trecut cu vederea faptul că ministerul finanţează, de cel puţin 10 ani, întreţinerea şi dezvoltarea Catalogului colectiv al cărţilor româneşti de pînă la 1830 şi a Catalogului colectiv al incunabulelor din colecţiile româneşti. În curînd va începe şi dezvoltarea Catalogului colectiv naţional al cărţii vechi străine, pînă la 1800. În sfîrşit, trebuie amintit că, în fiecare an, Ministerul Culturii şi Cultelor achiziţionează cantităţi semnificative de carte pentru bibliotecile publice, mai ales pentru cele rurale, care sînt finanţate de autorităţile locale şi pentru care achiziţionarea acestor volume ar reprezenta o povară suplimentară. Virgil Niţulescu este secretar general în Ministerul Culturii şi Cultelor a consemnat Stela GIURGEANU