Ministerul, banul şi bibliotecile - interviu cu Virgil NIŢULESCU

Publicat în Dilema Veche nr. 215 din 29 Mar 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Legea bibliotecilor a apărut la insistenţa bibliotecarilor, care au dorit ca domeniul lor să fie reglementat, asigurîndu-le locuri de muncă şi condiţii de lucru decente. Legea a luat prin surprindere Ministerul Finanţelor, care a încercat, pe cît i-a stat în puteri, să elimine din textul său prevederile care ar fi obligat autorităţile publice să finanţeze, de la un anumit prag "în sus", activitatea bibliotecilor publice. Prin voinţa parlamentarilor din comisiile pentru cultură, prevederile în cauză au rămas, dar asta nu a dus la o îmbunătăţire simţitoare a situaţiei, pentru că bugetarea asigurată, anual, atît de bugetul de stat, cît şi de cele locale, este întotdeauna cu mult sub necesităţi. Astfel, am ajuns în postura în care autorităţile publice sînt primele care nu permit aplicarea legii, prin subfinanţarea bugetelor acestora. Legea a rămas, aşadar, un pios deziderat, iar bibliotecarii, care nu fac altceva decît să ceară respectarea legilor, nu au altă speranţă decît aceea ca statul să ajungă la nivelul de bunăstare care să îi permită să îşi respecte propriile angajamente. Ar fi de remarcat faptul că, în domeniul culturii, acesta nu este singurul caz în care presiunea pe care o exercită parlamentarii asupra Guvernului, prin adoptarea unor prevederi generoase, dar inaplicabile, se loveşte de revolta finanţiştilor, care consideră că resursele publice ale bugetului sînt insuficiente pentru acoperirea nevoilor publice. Trecînd de numeroasele scandaluri privind noul sediu al Bibliotecii Naţionale, de ce a trenat atît de mult darea în folosinţă şi care este stadiul actual al lucrărilor? După 1989, lucrările la noul sediu al bibliotecii au continuat cu intermitenţe, în funcţie de finanţările anuale, întotdeauna insuficiente. La această piedică s-au adăugat schimbările de opinii legate de validitatea proiectului originar al bibliotecii şi de modalitatea de administrare a şantierului (direct de către minister sau prin bibliotecă), precum şi gravele deficienţe produse de o administrare deficitară a şantierului, prin intermediul diverselor antreprize de construcţii. Nu în ultimul rînd, revendicările foştilor proprietari de terenuri din zona în care se ridică noul sediu al bibliotecii au dus la crearea unor suplimentare probleme de ordin juridic. Ideea mutării Guvernului în acelaşi sediu a condus la apariţia unei noi întîrzieri. Posibilitatea - apărută în 2006 - a obţinerii unui împrumut extern care să asigure o finanţare îndestulătoare şi continuă a lucrărilor, precum şi preluarea aulei bibliotecii de la Ministerul Educaţiei au determinat o reevaluare a proiectului de arhitectură şi obţinerea tuturor avizelor (obositor de multe!) necesare pentru orice investiţie publică de asemenea dimensiuni. Împrumutul a fost obţinut, practic, în 2007, făcînd posibilă trecerea diverselor faze de avizare (condiţionate de existenţa unei finanţări sigure). Proiectul va intra, în acest an, în faza de execuţie, care va dura aproximativ trei ani. La reluarea discuţiilor privind tema de proiectare, i s-a cerut arhitectului Radu Calotă, care coordonează colectivul de arhitecţi, să aibă în vedere posibilitatea ca biblioteca să găzduiască şi activităţi care nu sînt, tradiţional, specifice acestui tip de instituţie de cultură: spectacole, proiecţii de filme, conferinţe, expoziţii. Este greu de spus că Biblioteca Naţională va deveni un "mall cultural". Va deveni ceea ce sînt astăzi, peste tot, în lume, bibliotecile publice: centre culturale în care sursa de informaţie pe suport de hîrtie rămîne principalul obiect utilizabil cultural, dar nici pe departe singurul. Care sînt planurile ministerului pentru dezvoltarea bibliotecilor din România? Există această preocupare? Lăsînd la o parte proiectul pentru finalizarea (şi reconfigurarea) noului sediu al Bibliotecii Naţionale, ministerul mai este implicat în diverse programe, iniţiate sau nu de autorităţile române, între care ar merita o menţiune aparte Biblioteca Digitală a României (componenta românească a Europeana.eu - Biblioteca Digitală Europeană), pentru care s-a elaborat o politică publică ce prevede fonduri semnificative pe următorii 3-4 ani pentru digitalizarea masivă de resurse culturale şi pentru elaborarea bibliotecii digitale româneşti. Aceste resurse digitale vor fi cuprinse în viitoarea bibliotecă digitală paneuropeană "Europeana.eu". Deja Ministerul Culturii şi Cultelor a finanţat facsimilarea digitală a circa 150.000 de pagini de manuscrise medievale din colecţia Bibliotecii "Batthyaneum", din Alba Iulia, care este secţie a Bibliotecii Naţionale a României, şi a circa 50.000 de pagini de incunabul din colecţia Muzeului Naţional "Brukenthal". În context, nu trebuie uitat că ministerul a finanţat, cu 100.000 de dolari, încă din timpul mandatului lui Ion Caramitru, achiziţionarea scanner-ului special, utilizat de Biblioteca Academiei Române la facsimilarea manuscriselor eminesciene. Un alt program, iniţiat încă din 2004, Knowledge Economy, prevede instalarea de reţele comunitare cu acces broadband la Internet în comunităţi rurale defavorizate. Proiectul este implementat împreună cu Banca Mondială şi cu Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. Ca urmare a implementării acestui program, pentru bibliotecile publice din comunităţile incluse în respectivele reţele informatice, ministerul va sprijini crearea de conţinut digital, pentru ca utilizatorii bibliotecilor astfel conectate la Internet să beneficieze şi de conţinut semnificativ românesc. Nu poate fi trecut cu vederea faptul că ministerul finanţează, de cel puţin 10 ani, întreţinerea şi dezvoltarea Catalogului colectiv al cărţilor româneşti de pînă la 1830 şi a Catalogului colectiv al incunabulelor din colecţiile româneşti. În curînd va începe şi dezvoltarea Catalogului colectiv naţional al cărţii vechi străine, pînă la 1800. În sfîrşit, trebuie amintit că, în fiecare an, Ministerul Culturii şi Cultelor achiziţionează cantităţi semnificative de carte pentru bibliotecile publice, mai ales pentru cele rurale, care sînt finanţate de autorităţile locale şi pentru care achiziţionarea acestor volume ar reprezenta o povară suplimentară. Virgil Niţulescu este secretar general în Ministerul Culturii şi Cultelor a consemnat Stela GIURGEANU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Rațele alergătoare indiene, folosite în România în loc de pesticide: „Au curățat, într-o săptămână, 1.200 mp”
O tânără din Sibiu, designer de permacultură, a implementat mai multe proiecte în care rațele indiene au fost folosite pentru „combaterea dăunătorilor, de către unele familii sau restaurante care au dorit să producă, ecologic, alimente pe proprietățile lor”.
image
O modificare facială ar putea fi un semn de cancer pulmonar, spun pneumologii
Potrivit unui studiu din 2022, cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer din România,12.122 de pacienții fiind diagnosticați în fiecare an. De asemenea, tot el cauzează şi cele mai multe decese - 10.779 pe an.
image
Coreea de Nord spune că declarația nucleară emisă de China, Japonia și Coreea de Sud îi încalcă grav suveranitatea. „Este o bătaie de joc și o înșelătorie...”
Luni, după ce la Seul, în cadrul unui summit tripartit, China, Japonia și Coreea de Sud au discutat despre programul de înarmare nucleară al Coreei de Nord, Phenianul a anunțat că intenționează să lanseze un alt satelit de spionaj în zilele următoare.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.