Mini-maraton de poezie

Poeţii sînt ca anticorpii, spunea un poet, poezia ar fi aşadar sistemul imunitar al unei culturi. Prin poezie – şi prin lectura cît mai multor poeţi vii – ne ţinem deoparte de anchilozele gîndirii: limba de lemn, prefabricatele, retorica goală. Iată sensul unui mini-maraton de poezie, marca Dilema veche, cu opt poeţi din mai multe generaţii: Andrei Bodiu, Dan Coman, Domnica Drumea, Adela Greceanu, Marin Mălaicu-Hondrari, Claudiu Komartin, Aurel Pantea şi Radu Vancu; invitaţi, sîmbătă 31 august, la Alba Iulia. (S. S.)

 

● Andrei BODIU

Omagiu lui Apollinaire

Plimbă bastonul alb prin
Expoziţie te întrebi de ce
Fixează Omagiu lui Apollinaire
Poartă ochelari are un ochi

Bandajat în celălalt
Culorile lui Chagall
Sfredelesc pînă
Ţîşneşte praful.

 

● Dan COMAN

poem

după o lungă amorţeală mă găsesc iar irezistibil.
pătrund în mintea mea cu viteza unui ghepard tînăr
şi cu de două ori viteza unui ghepard tînăr alerg prin odaie.
îmi dăruiesc o deosebită plăcere. pur şi simplu sorb aerul: sînt bucuros.
abia de-mi pot face faţă (mă recunosc pînă şi cînd dansez).
cu o şiretenie fără seamăn ajung lîngă inima mea.
îmi vorbesc dar trebuie să am grijă: numai lăudîndu-mă excesiv
trec dintr-o zi într-alta.
sînt cu adevărat o fiinţă uluitoare.
nu mai ştiu ce să fac: mă găsesc irezistibil.
deschid fereastra şi pămîntul năvăleşte ca o apă limpede în odaie.

 

● Domnica DRUMEA

Creatură hibridă

lucrurile frumoase mă distrug
sînt mult mai bătrînă decît tine
creatura hibridă căreia îi e mereu foame

am lăsat în urmă o casă sub asediu
nevoia mea de a mă crucifica
de a atinge orice mînă întinsă

îţi cerşesc mila
deşi între noi nu există milă
doar un glob fosforescent care ne luminează
pe dinăuntru

în lumina zilei mă dezintegrez
creatură hibridă fără inimă
şi fără sex

am o soră geamănă
ea rîde şi pentru mine

 

● Adela GRECEANU

Provinciala

Îmi lipseşte cu desăvîrşire talentul de a fi femeie.
Sînt o provincială vizavi de dragoste.
Folosesc mai mereu cuvintele altora
cînd trebuie să vorbesc,
din fericire destul de rar.
Sînt o provincială vizavi de limbaj.
De obicei prefer să stau în garsoniera mea de 18 mp şi
să mă uit pe geam de la etajul opt.
E bine că nu sînt nevoită să spun ce văd şi ce gîndesc.
Dacă m-ar privi cineva din spate,
ar vedea o spinare de femeie sau de fetiţă,
pe care atîrnă o coamă de păr brun.
Pe străduţa care desparte blocul de cimitir,
trec dintr-odată patru, cinci, şase oameni pe biciclete.
Viteză. Soare.
Şapte, opt.
În cimitir au înflorit castanii.
Provinciala de mine vede toate astea,
dar nu-i nimeni să o privească din spate,
cum stă acolo, cu spinarea ei de femeie sau de fetiţă,
nemişcată.

 

● Marin MĂLAICU-HONDRARI

Lămurire

tu ce ai?
am o mamă moartă.
am un tată mort.
sînt un îndrăgostit care are probleme
cu scrisul.

tot ce fac e umbră şi scrum.

beau un ceai cald
mă uit pe fereastră
telefonul mi-e mort
mi-e tare dor de tine.

orice altceva e o infecţie.

 

● Claudiu KOMARTIN

O femeie în vîrstă dansînd

      pantoum pentru Alexandru Muşina

Orice ţi-ar spune despre talent sau virtute,
Meseria asta nu se învaţă atît de uşor,
Repeta maestrul retezînd cu mînă sigură tija
Unei flori crescute din disperare, ghemuită-ntr-un colţ.

Meseria asta nu se învaţă atît de uşor,
Nu te mira, e ca dansul, şi cei ce nu aud muzica
Unei flori crescute din disperare, ghemuită-ntr-un colţ
Nu ştiu că cea mai mică mişcare poate schimba totul.

Nu te mira, e ca dansul, şi cei ce nu aud muzica
Nu ştiu dacă să-i creadă pînă la capăt pe cei ce dansează,
Nu ştiu că cea mai mică mişcare poate schimba totul
În fiecare din noi, iar legănarea asta nu se opreşte mult timp.

Nu ştiu dacă să-i creadă pînă la capăt pe cei ce dansează
Decît aceia care-au văzut o femeie în vîrstă dansînd
În fiecare din noi, iar legănarea asta nu se opreşte mult timp,
Pînă cînd îţi găseşti ritmul şi suflul şi mişcarea-ncordată

A mîinii, scriind insuportabil de greu şi de blînd.

 

● Aurel PANTEA

Fragmente cu nimicitorul

Azi m-a văzut cel cu totul altcineva,
mi s-a părut că aşa este el azi: îmbătrîneşte,
curînd nu se va opune, va fi o tristeţe să-l înving, nu mai poate fi vorba
de un război, s-a oprit o femeie lîngă mine, nu ştia că îl poartă,
cerea ceva de la o fată,
la un magazin, au fost momente din acelea de viaţă grăbită, viaţă
ce ucide fără să ştie, era grăbit şi el, a comandat repede şi s-a dus în
mulţime

 

● Radu VANCU

Frînghia înflorită

Ce-ţi spune unul dintre morţii tăi
cei mai dragi, cel mai iubit dintre morţi,
cînd te lasă inima să-l visezi:

„Dragule, aici a început deja.
Nu mai poate dura mult
pînă începe şi la voi.

Cubuleţele de pămînt sar zi şi noapte
ca dopurile de şampanie
de pe răposaţii pe care-i învelesc.

Cele acoperite de iarbă prea uscată
se aprind şi luminează ca trasoarele.
Al meu cel puţin aşa s-a aprins.

Noi, sinucigaşii, ne-am trezit fiecare
aşa cum ne-am făcut felul.
Unul cu un cuţit în inimă,

altul cu glonţul în creier,
altul cu venele deschise.
Însă se lucrează din greu la imagine.

Eu am primit acelaşi maiou flendurit
în care m-am spînzurat
şi te aştept tot cu ştreangul la gît,

dar rafiei i s-a poruncit să înflorească,
iar Dumnezeu pictează fluturi
pe fiecare petală din ştreangul de flori,

atent de parcă mi-ar fi
cel mai bun prieten
bărbierindu-mă pentru nuntă.“

Aici te trezeşti. Cami doarme liniştită,
pijamaua cu Tweety se ridică şi coboară lent,
din pătuţ se aude motoraşul cu muci

din năsucul lui Sebastian.
Ca de obicei, după dezastru
lumea e perfectă.

● Lecturi în case

La Alba Iulia nu există doar o cetate, ci şi nişte case foarte frumoase, în care ai vrea să intri tiptil într-o după-amiază de duminică şi să ceri nişte şerbet cu apă rece. Am găsit patru astfel de case cu patru proprietari generoşi şi am invitat patru scriitori care să citească duminică, 1 septembrie, de la ora 18 încolo. Lecturi prietenoase, în familie, cu un public alcătuit din oameni de diferite vîrste, de la copii pînă la bunici. Gazdele îşi invită apropiaţii, scriitorii aduc cu ei pasaje numai bune de citit în cerc restrîns şi amical, iar noi ne tratăm nostalgia saloanelor literare de altădată. Aşadar, vor citi în casele din Alba Iulia patru dintre cei mai importanţi scriitori români contemporani: Filip Florian, Matei Florian, Ioana Pârvulescu şi Florin Lăzărescu. Citim, discutăm, ne împrietenim, literatura e pentru toată lumea, mai ales în prima zi de toamnă.

● Mini-tîrg de carte

Kyralina Librairie Française şi Anthony Frost Bookshop (Premiul pentru „Cea mai bună librărie” a anului 2012 în cadrul Galei Industriei de Carte „Bun de tipar”), Librăriile Humanitas şi Jumătatea Plină (specializată în bandă desenată alternativă) - toate vor fi prezente cu standuri unde vor organiza diverse evenimente (lansări, discuţii, tombole) pe toată durata festivalului.