Mîndria de a fi român şi agonia monumentelor istorice

Ioana BOGDAN
Publicat în Dilema Veche nr. 228 din 25 Iun 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nu mi-au plăcut niciodată blocurile. Cu ferestrele lor croite la fel, cu oamenii croiţi la fel, chiar şi respiraţiile croite la fel. Naşterile şi morţile, copiii şi bătrînii croiţi la fel. Ar trebui pentru asta să-mi aduc aminte de clădirile de locuinţe din copilăria mea, de Cartierul Drumul Taberei, de Sandu care-şi bătea nevasta, cu fereastra larg deschisă, fix sub ochii mei, în apartamentul din blocul vecin. De canalele din spatele blocului, acoperite cu grilaje mari, din beton, pe unde alergau în voie şobolanii şi unde noi, copiii, ne mai prindeam din greşeală laba piciorului, ca să ţipăm, mai apoi, mai mult de oftică decît de durere. Sau poate că ar trebui să-mi amintesc de centrala din capătul blocului de unde ieşeau, în fiecare zi, la 4 după-amiază, muncitori beţi morţi, pe care noi îi făceam răspunzători de întreruperea curentului electric. Ei bine, pe vremea aceea, visam să locuiesc în centrul Bucureştiului. Văzusem eu odată, cînd mama mă dusese la teatru, că bătrînele din centrul Capitalei, care ieşeau la promenadă pe Magheru, nu semănau cu bunica mea. Că aveau buzele rujate, cercei lungi, fuste negre şi brăţări lucitoare. Că se plimbau şi gesticulau elegant, că îşi aruncau priviri pline de subînţelesuri. Şi am avut atunci certitudinea că acele doamne, căci numai despre doamne putea fi vorba, locuiau în centrul Bucureştiului. Cînd m-am întors în cartierul meu, am descoperit că nu sînt singura care-şi doreşte să locuiască în centru. Mai erau şi Cami, şi Lili, şi Cip, şi Lumi, şi Ciuti. Cristi vroia să plece în America, dar cu timpul s-a răzgîndit şi a intrat în politică. America putea fi, într-adevăr, în caz de forţă majoră, o soluţie. Dar disputa, adevărata dispută, se ducea aici, pe pămînt românesc, fiindcă mai exista încă în noi informaţia genetică a simţului proprietăţii. Comunismul şi colectivizarea turtiseră irevocabil mîndria de a fi român, în interiorul cîtorva generaţii de părinţi, dar pervertirea nu-i atinsese în totalitate şi pe copiii anilor ’70. Ca un făcut, Dumnezeu mi-a ascultat vrerea, am ajuns să locuiesc în centrul Bucureştiului, la Armenească, lîngă o clădire de birouri de optsprezece etaje. Zilnic, trecătorii se închină, dar nu ştiu dacă în faţa bisericii sau a clădirii de birouri. Sau poate a băncii, care are sediul la parter. Prin liceu aveam un manual de franceză cu copertă verde şi, pe copertă, un "F" de la "franceză", lung cît pagina. În el, era un text de Anatole France unde se spunea cam aşa: "Je me rappelle que dans mon enfance je regardais tourbillonner une poussi

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
INTERVIU EXCLUSIV Nuami Dinescu, despre complexul de a fi „mică și grasă“ și povara rolului Tanța GALERIE
Chiar dacă umbra Tanța a urmat-o ani de zile și i-a pus piedici, Nuami Dinescu a reușit să își pună numele în locul personajului.
image
Santorini „made in China”: Imagini surprinzătoare cu o copie perfectă a insulei grecești VIDEO
O tiktokeriță a dezvăluit că a vizitat cea mai emblematică insulă a Greciei la peste 7.000 de kilometri distanță - în China. Yasmin von Roon, în vârstă de 27 de ani, a rămas uluită când a descoperit stațiunea Dali’s Ideal State - o copie fidelă a insulei Santorini.
image
Instalația bizară care a supraviețuit din Primul Război Mondial. La ce folosea staţia de despăduchere „Larga” de la intrarea în Galați
Rămășițele unei stații de despăduchere pe linia ferată, din perioada Primului Război Mondial, pot fi văzute la marginea orașului Galați. Pe vreme aceea, călătorii care ajungeau din Rusia, dar şi vagoanele, erau supuse dezinfectării cu insecticidul acum interzis DDT.

HIstoria.ro

image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.
image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor.