Minciuna ┼či rubedeniile ei literare

Eugen NEGRICI
Publicat în Dilema Veche nr. 577 din 5-11 martie 2015
Minciuna ┼či rubedeniile ei literare jpeg

ÔÇ×Minciuna ┼či credulitateaÔÇť ÔÇô scria Val├ęry ├«n

ÔÇô ÔÇ×se ├«mperecheaz─â ┼či z─âmislesc opinia.ÔÇť Nu mi-a c─âzut ├«n m├«n─â, p├«n─â ast─âzi, un tratat sau un manual cu tehnici de manipulare (dup─â c├«te ┼čtiu, o specialitate rom├óneasc─â din vremea ÔÇ×Pactului de la Var┼čoviaÔÇť). Dar nu cred c─â ar putea lipsi de acolo acele ini┼úiative stilistice care izbutesc s─â fac─â plauzibile faptele ├«n literatur─â:

┼či

E drept c─â literatura, amatoare, cum e, de semitonuri, penumbre ┼či tenebre promi┼ú─âtoare, e un teren privilegiat al iluzion─ârilor. 

Adev─ârul, ca ┼či lumina, orbe┼čte. Minciuna, din contra, este, cum scria Camus ├«n

ÔÇ×un frumos crepuscul care pune fiecare obiect ├«n valoareÔÇť. ├Äntr-un anume fel, cititorul e preg─âtit ┼či predispus s─â fie ├«mbrobodit. Ca un nobil generos din epoca Regen┼úei, el are un soi de respect fa┼ú─â de faptul de a fi ├«n┼čelat cu stil, c─âci simte c─â i se face un compliment, c─â i se recunoa┼čte curtoazia, capacitatea de ├«n┼úelegere, maleabilitatea, ├«ng─âduin┼úa aristocratic─â, gentile┼úea, cutezan┼úa.

A┼čadar, mai ├«nt├«i, c├«teva adnot─âri despre ceea ce numesc, f─âr─â gentile┼úe,

C├«nd e vorba de consecven┼úa ├«ntru minciun─â ┼či de tolerarea ei, conteaz─â, enorm, micul istoric al persoanei ÔÇ×f─âptuitoruluiÔÇť, reputa┼úia, informa┼úiile despre el ┼či realiz─ârile lui. ┼×i, mai cu seam─â, contextul ├«nsu┼či al recept─ârii, ├«nv─âp─âiat de zvonuri ┼či de luminile faimei. El este, cum spuneam, mai totdeauna permisiv ├«n cazul special al literaturii, unde totul pare posibil ┼či consecven┼úa ├«ntru minciun─â are toate ┼čansele s─â nu fie sim┼úit─â ca necuviin┼ú─â sau depravare.

C├«nd lipse┼čte

-ul literaturii se poate ├«nt├«mpla ce i s-a ├«nt├«mplat ┼čcolarului Negrici. M-am l─âudat profesoarei de geografie (care preda ┼či c├«teva no┼úiuni elementare de geologie) c─â am, ├«n colec┼úia mea, roca de granit de care avea nevoie ca material didactic. Mi-a ├«ng─âduit s─â m─â reped p├«n─â acas─â. Aici, ia granitul de unde nu-i. Aveam, ├«ntr-adev─âr, o colec┼úie de roci ÔÇô cadoul unui inginer geolog cu care se ├«mprietenise tata, ├«n timp ce construia ceva pe Valea Lotrului. ├Äns─â acolo erau roci ar─âtoase, geme, pietre semipre┼úioase, numuli┼úi, malahit, tufuri vulcanice, piese spectaculoase, nu ┼či am─âr├«tul de granit. ├Än loc s─â m─â ├«ntorc ┼či s─â-mi cer scuze (┼či c├«t de u┼čor ar fi fost primite copilului de atunci!), presat de timp ┼či disperat, am scos o a┼čchie vine┼úie de piatr─â din pavajul cur┼úii ┼či am dus-o la clas─â, ┼úin├«nd-o sus ┼či tare c─â e granit. Profesoara a privit nedumerit─â piatra ┼či a pus-o pe catedr─â, sp─âlat─â, cum era, de mine, la robinet, de praf. N-a comentat, a continuat lec┼úia, trec├«nd la alt─â tem─â. Am hot─âr├«t c─â nu am gre┼čit prea mult: fie c─â am nimerit un fragment dintr-o piatr─â cubic─â de granit, fie c─â profesoara nu se pricepea ┼či m-a crezut. Nu mi-a trecut prin cap c─â profesoara, ca s─â-l scuteasc─â de ru┼čine pe premiantul clasei, a schimbat ÔÇô cum s-ar zice ÔÇô vorba. 

P─â┼úania e psihanalizabil─â. S-a v─âzut, de pe atunci, c─â elevul acela nu era capabil s─â-┼či asume o situa┼úie umilitoare ori un e┼čec ┼či c─â, din aceast─â pricin─â, nu va pregeta s─â-┼či protejeze ego-ul, s─â mistifice ┼či s─â se mistifice. Era, poate, primul semn vizibil de ├«nmugurire a vanit─â┼úii, vanitate care, spre deosebire de orgoliu, con┼úine speran┼úa secret─â de a te putea l─âsa, ├«n timp, convins tu ├«nsu┼úi de tine (mecanism psihologic analizat de Schopenhauer). 

Consecven┼úa neru┼činat─â ├«ntru minciun─â este, prin amploare ┼či tradi┼úie, o specialitate a diploma┼úiei ruse, care pare s─â respecte, ├«ntocmai, un re┼úetar ├«mbog─â┼úit ┼či nuan┼úat de-a lungul minunatului nostru secol XX: preg─âtirea, r─âbd─âtoare, a unui context lini┼čtitor (de pild─â, un deceniu de democratizare aparent─â a institu┼úiilor ┼či mimarea unei particip─âri oneste la via┼úa Europei); plantarea, la momentul oportun, a unei informa┼úii, chiar dezavantajoase, dar credibile, a unui detaliu realistic ÔÇô verificabil ÔÇô ├«ntruc├«t, dup─â Merim├ęe, ÔÇ×orice minciun─â groas─â are nevoie de un detaliu bine plasat ca s─â-i mijloceasc─â trecereaÔÇť. De detalii precise, ivite oportun, are nevoie ┼či literatura, dar ea e cu mult mai ├«ng─âduitoare dec├«t ar putea fi vreodat─â comunitatea democratic─â european─â. 

Minciuna poart─â, ├«n spa┼úiul vizibil al literaturii, denomin─âri ginga┼č m─âgulitoare: nu falsificare, ci pl─âsmuire, nici m─âcar n─âscocire, ci inven┼úie ┼či fic┼úiune. De astfel de no┼úiuni s-au servit ┼či interpre┼úii prozei lui M├írquez, de┼či n-am nici o ├«ndoial─â c─â au fost, ca ┼či mine, ┼čoca┼úi la prima ├«nt├«lnire cu scrisul lui. Reproduc aici pagina de jurnal ├«n care relatez primul meu contact cu singur─âtatea veacului lui M├írquez:

Mi-am luat cu mine M├írquez. Urm─âresc, cu uimire ├«n cre┼čtere, cum nesocote┼čte, f─âr─â a ne pune ├«n alert─â, fruntariile verosimilului ┼či c├«t de pu┼úin se sinchise┼čte de acestea c├«nd ├«mpinge peripe┼úia, fabula┼úia dincolo de locul unde noi ne-am fi oprit speria┼úi. 

Curajul de a completa, cu detalii realistice, o intui┼úie metaforic─â, tr─âit─â, ca realitate, prin consemnarea ÔÇô ca palpabile ÔÇô a consecin┼úelor vie┼úuirii ├«n interiorul metaforei (sau al hiperbolei). Care s├«nt acoperirile? Ironia? Sugestia ironic─â a prezen┼úei unei uria┼če scamatorii, a unui magnific spectacol de iluzionism executat ├«n fa┼úa unui cititor care e invitat s─â nu se mai sinchiseasc─â, s─â realizeze miracolul artei ┼či s─â nu se mai ├«ndoiasc─â de puterile ei vr─âjitore┼čti? 

ÔÇô Lec┼úia lui M├írquez:

1) Trebuie g─âsite panta c─âr┼úii ┼či sentimentul ei final: aici (ca ┼či ├«n Ghepardul) nostalgia indus─â de o lume care piere. 

2) Personajele s─â fie ├«n a┼ča fel ├«ntocmite ├«nc├«t s─â-┼úi ofere pricini de nostalgie:

- s─â fie c├«t de c├«t pitore┼čti (pitorescul sexual nu trebuie evitat);

- tr─âs─âturile lor obi┼čnuite, ac┼úiunile lor foarte comune se cuvin exagerate. ├Ängro┼čarea tr─âs─âturilor nu produce nici un dezastru; inconsecven┼úa e singurul pericol. Cine e curvar, s─â fie curvar ├«ntr-un fel nemaipomenit; cine e r─âzboinic, s─â fie p├«n─â la cap─ât, zeci de ani la r├«nd sub semnul lui Marte. Eviden┼úierea

unor asemenea extraordinare tr─âs─âturi e obligatorie. Dac─â totul e relevat prin consecin┼úe, nimic nu pare imposibil. Senza┼úia de neverosimil se ive┼čte ├«n romane din pricin─â c─â autorii uit─â sau evit─â s─â prelungeasc─â linia forte a faptelor ├«n consecin┼úele lor. 

3) Nu trebuie c─âutate evenimente senza┼úionale, care s─â favorizeze epicitatea. Ob┼úii acela┼či lucru exager├«nd ├«nt├«mpl─âri cu nimic deosebite ┼či urm─ârind consecin┼úele adopt─ârii unei st─âri de receptivitate hiperbolic─â. Nu e nevoie de o inventivitate ie┼čit─â din comun pentru a crea suspans ┼či interes narativ, ci de r─âbdarea de a urm─âri consecin┼úele unor atari tr─âs─âturi (de caracter) ┼či a unor ├«mprejur─âri exagerate.

Dup─â ce i-a citit memoriile

┼×tefan Agopian mi-a dat, ├«nciudat ┼či furios, un telefon, ar─ât├«ndu-se surprins ┼či decep┼úionat de faptul c─â M├írquez s-a folosit de realitatea geografic─â ┼či social─â ┼či n-a inventat, ├«n linii mari, mai nimic: neamul Buend├şa, cu ├«ncreng─âturile ┼či personajele lui, a existat ┼či, a┼čijderea, ┼úinutul Macondo, cu ├«mprejurimile ┼či ├«nt├«mpl─ârile lui cu tot. Am convenit c─â nu a creat un univers cu totul nou, dar a descoperit c─â nu e nevoie dec├«t s─â exagerezi cu perseveren┼ú─â tr─âs─âturile lumii tale pentru ca s─â consta┼úi c─â s-a n─âscut una nou─â, pe care cititorul o accept─â ┼či ├«n care se simte bine. M├írquez ne-a ar─âtat cum se poate institui o ra┼úionalitate a ira┼úionalului. 

Confundat─â cu uitarea sau cu lacuna involuntar─â,

trece drept o minciun─â inofensiv─â. E prezent─â ├«n discursul politic, ├«n comunicatele de pres─â, ├«n depozi┼úiile deputa┼úilor DNA-bili. Dar jurnalele sau c─âr┼úile de memorii, ca expresie, adesea, a imposturii cu ┼čtaif, a orgoliilor refulate, dezvolt─â o veritabil─â ┼čtiin┼ú─â a omisiunii. Din sil─â, nu voi evoca aici c─âr┼úile, editate dup─â Revolu┼úie, ale unor ÔÇ×activi┼čti cu munci de r─âspundereÔÇť, unde e omniprezent─â omisiunea ┼či, unde, pentru cei ce le-au fost contemporani, e evident─â reaua-credin┼ú─â. Jurnalul sau, m─â rog, ├«nsemn─ârile zilnice redactate ├«n comunism practic─â ┼či ele omisiunea, dar, cel mai adesea, din motive de vigilen┼ú─â. Jurnalele ÔÇô cum ┼čtim ÔÇô puteau fi citite ┼či fotocopiate ÔÇ×├«n absen┼úa st─âp├«nuluiÔÇť sau recuperate, ca probe, la o eventual─â descindere. Am descoperit, recitind, pentru tip─ârire, ├«nsemn─ârile mele de-a lungul a trei decenii, c─â au destule astfel de omisiuni. M-am sim┼úit obligat s─â le completez ┼či s─â practic specia jurnalului revizitat. Cele mai multe lacune s├«nt rodul fricii. Exist─â ├«ns─â una care se datoreaz─â unui amestec stingheritor de ru┼čine ┼či de groaz─â. Reproduc aici completarea, de┼či ┼čtiu c─â, fiind vorba de v├«n─âtoare, nimeni n-o s─â cread─â povestea. 

Un fulger negru a ┼ú├«┼čnit din tufi┼čul din fa┼úa mea. Nu ┼čtiu c├«nd am epolat ┼či cum am tras ├«n mistre┼úul care se n─âpustea spre p─âdurea din spatele nostru. L-am v─âzut, ditamai fiara, d├«ndu-se peste cap ca un iepure. Tata, ├«n spate, ├«nc├«ntat. ┼óine mor┼úi┼č s─â mai vin─â cu mine, c├«t mai poate, la v├«n─âtoare. 

ÔÇô Simptomatic pentru statutul ipocrit al unui jurnal:

├Än ├«nsemnarea din ianuarie 1978 nu am notat dec├«t partea glorioas─â a ├«nt├«mpl─ârii din p─âdurea Radovanu, nu ┼či ce a urmat. ┼×i ceea ce a urmat a fost umilitor ┼či bulversant. Pentru c─â nu voiam s─â retr─âiesc momentul, m-am ab┼úinut s─â-l pun pe h├«rtie. La v├«rsta de acum, ├«mi pot permite s─â-mi exhib sl─âbiciunile ┼či chiar s─â fac, din aceast─â form─â de alint, un joc intelectual profitabil (am un maestru ├«n Livius). 

A┼čadar, iat─â urmarea. Tragerea la sor┼úi a locului m─â plasase chiar pe fundul unei v─âi ┼či linia de tr─âg─âtori ┼úinea drumul care urca spre dreapta mea ├«ntr-un unghi de 45 de grade, pe o pant─â desp─âdurit─â. Sus de tot se z─ârea coroana unui stejar. Distan┼úa p├«n─â la tufi┼čurile din marginea p─âdurii, adic─â intervalul unde mi-era ├«ng─âduit s─â trag, era de 20-25 de metri. Cum rareori se ├«nt├«mpl─â cu aceast─â specie de v├«nat extrem de rezistent─â, mistre┼úul se rostogolise, lovit mortal, p├«n─â ├«n p─âdure. Nu am ajuns bine l├«ng─â el, curios s─â-i v─âd trofeul de ÔÇ×solitarÔÇť, c├«nd am auzit pe cineva, departe, strig├«nd furios: ÔÇ×Ce faci, b─â, m─â ├«mpu┼čti?ÔÇť

Am b─âgat de seam─â c─â nu era o glum─â nes─ârat─â, v├«n─âtoreasc─â, abia c├«nd l-am z─ârit sus pe pant─â, la 80 de metri de mine ├«n dreapta, pe vecinul de stand, agit├«ndu-se ├«n jurul stejarului de care st─âtuse lipit, ├«n ┼úiitoare. Am ajuns, nu ┼čtiu cum ┼či c├«nd, g├«f├«ind, la el. Nervos, mi-a ar─âtat, ├«nfipt ├«n scoar┼úa stejarului, la dou─â palme de cre┼čtetul capului, plumbul turtit al brenekeului plecat din pu┼čca mea. Mintea mea, ├«nce┼úo┼čat─â brusc, nu putea pricepe. Totul era de ne├«n┼úeles ┼či mi s-au muiat picioarele. Tr─âsesem dup─â ce mistre┼úul dep─â┼čise cu mult linia, adic─â regulamentar. Pe urm─â, proiectilul nu avea cum s─â ajung─â acolo sus dec├«t urm├«nd o traiectorie aproape imposibil─â. 

├Äntors, ├«n fug─â, la mistre┼úul la care ajunseser─â deja c├«┼úiva b─ât─âia┼či gr─âbi┼úi s─â-i decupeze fuduliile, am ├«nceput s─â-l studiez ├«mpreun─â cu p─âdurarul care-i conducea. ├Äl mai ┼čtiam: b─ârbat prezentabil, ├«ntre dou─â v├«rste, care, av├«nd o autoritate natural─â, organiza v├«n─âtorile ÔÇ×oficialeÔÇť cu tovii de la jude┼ú. P─âdurarul a sim┼úit tulburarea mea. L-am v─âzut, sau mi s-a p─ârut c─â-l v─âd, aplec├«ndu-se peste mistre┼úul uria┼č, uit├«ndu-se cu luare-aminte ┼či pip─âindu-l ├«n zona greab─ânului, apoi spre grumaz. ÔÇ×Nu g─âsesc dec├«t o singur─â explica┼úieÔÇť, a zis, ┼úin├«ndu-┼či degetele pline de s├«nge ├«n dreptul g├«tului. ÔÇ×Brenekeul cred c─â a rico┼čat dintr-unul din oasele grumazului. Dar e de mirare c─â a luat-o ┼či pu┼úin ├«napoi ┼či ├«n sus. Ce chestie, domnule!ÔÇť 

┼×i cu asta s-a ├«ntors ┼či le-a spus ceva b─ât─âia┼čilor curio┼či, adic─â oamenii lui, ┼ú─âranilor din satele din jur, c─ârora le d─âdea voie s─â ia lemne de iarn─â din p─âdure. 

V├«n─âtorul de sus, care ajunsese l├«ng─â noi, m-a b─âtut, conciliant ┼či generos, pe um─âr. P─ârea s─â-i fi trecut enervarea. V├«nase, cred, ┼či el un mistre┼ú: ÔÇ×Eh, asta-i v├«n─âtoarea, se mai ├«nt├«mpl─â, tovar─â┼če. Exemplarul e frumos. Haide┼úi, c─â mai avem trei-patru b─ât─âiÔÇť. 

V├«n─âtoarea era abia la ├«nceput ┼či eu nu ┼čtiam cum s─â dispar. Voiam s─â plec acas─â, dar nu mai ┼čtiam cum s─â ajung la ma┼čini, cu taic─â-meu dup─â mine, cu cineva care nu mai vedea ┼či nici nu prea mai mergea bine. M-am l─âsat a┼čezat ├«n ┼úiitori, am p─ârut c─â particip la eveniment ┼či, din c├«te mi-a povestit tata, parc─â tot v├«natul acelei p─âduri fabuloase voia s─â treac─â linia prin dreptul meu. Nu auzeam nici sunetele gonacilor, nici focurile de arm─â din vecini. Ridicam instinctiv pu┼čca ┼či o l─âsam, cu lehamite, la loc, spre disperarea lui taic─â-meu ┼či, p├«n─â la urm─â, ┼či a vecinilor de stand, care nu ├«n┼úelegeau de ce las s─â scape v├«natul.

Acas─â, dup─â c├«teva zile, bietul meu p─ârinte se tot c─âina. Nu-i p─ârea r─âu de vulpea care s-a oprit, paralizat─â de fric─â, la zece metri de mine, nici de zecile de fazani care au defilat prin fa┼úa mea, ci de o pisic─â s─âlbatic─â trec├«nd, ├«n fug─â, pe l├«ng─â un copac, speriat─â de glasurile gonacilor. De ce n-oi fi tras, domnule?ÔÇŽ ─ésta da trofeu. Eu nu-mi aminteam mai nimic din toate astea, de parc─â a┼č fi privit tot timpul printr-un geam pr─âfuit. Mi s-a p─ârut, doar o dat─â, c─â z─âresc, foarte aproape, neverosimil de aproape de copacul pe care eram sprijinit, un iepure care, ┼úop─âind f─âr─â team─â, la doi metri de cizmele mele, a trecut drumul ├«n parcela de p─âdure din spate. 

A fost ultima mea v├«n─âtoare de mistre┼úi. Am primit-o cadou pe Ghinda, primul meu c├«ine de v├«n─âtoare, ┼či am fost cucerit de elegan┼úa v├«n─âtorii de prepeli┼úe, sitari ┼či pot├«rnichi. Dup─â o s─âpt─âm├«n─â de la ├«nt├«mplare, am aflat c─â domnul din spatele stejarului era membru CC ┼či instructor cu misiuni speciale, trimis de Ceau┼čescu la Craiova s─â verifice acurate┼úea respect─ârii indica┼úiilor de partid. 

Eugen Negrici este scriitor ┼či critic literar. 

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.