Mickey Mouse şi Prinţesa Sofia

Raluca BALOGH
Publicat în Dilema Veche nr. 623 din 28 ianuarie - 3 februarie 2016
Mickey Mouse şi Prinţesa Sofia png

E zăpadă pe străzi, iar autoritățile au închis școlile și grădinițele. În timp ce eu scriu acest text, bă­ie­țelul meu numără, încuviințează, răspunde. Dacă nu l-ai vedea, ai zice că vorbește cu cineva. În realitate, se uită, de unul singur, la desenele cu Mickey Mouse.

În peste 80 de ani de existență, ­Mickey s-a schimbat mult. Mă uit la șoricelul antropomorfizat. E ca un fel de profesor care îi provoacă pe cei mici la jocuri interactive, îi învață să numere, să adune și să scadă, pornește cu ei în aventuri care sînt, de fapt, doar pretexte pentru noi și noi lecții.

Construcția seriei „Clubul lui Mickey Mouse“, de la Disney Junior, se bazează pe personajele intrate adînc în mentalul a generații întregi de copii, pe recuzită și pe o serie de formule tip și proceduri standard: invocarea ajutorului, „Oh, Toodles“, găsirea mick-uneltelor și a mick-uneltei secrete care contribuie la rezolvarea sarcinilor, strigătul victorios de după reușită, „Super-ura!“, intonarea cîntecului „Hot Dog“ și așa mai departe.

Personajele orientează cursul ac­țiunii spre învățare, rezolvarea eficientă a sarcinilor și stabilirea normelor de comportament social. ­Mickey pune întrebări, apoi lasă un timp de așteptare pentru ca băiatul și fetița din fața televizorului să răspundă. După care dă el însuși răspunsul corect și scoate exclamații apreciative la adresa copiilor. Cînd te uiți la Mickey ai senzația că te afli în fața unei lecții prin cablu, o lecție transmisă în fața unei clase uriașe, care se întinde pe tot cuprinsul globului pămîntesc. În serial, ideea de poveste este secundară; învățarea, sarcinile, rutinele ocupă primul plan.

Cînd scriu aceste rînduri, copilul se uită în continuare la Mickey. Pe el îl distrează ce se întîmplă pe ecran, iar eu am totuși treabă. Este greu să te lupți în condițiile astea cu Mickey Mouse și, ca și alți părinți, fac și eu o concesie televizorului și desenelor animate.

Există peste tot în lume dezbateri nesfîrșite legate de timpul pe care un copil ar trebui să îl petreacă în fața ecranului. Mulți neurologi spun, aducînd argumente științifice, că acesta ar trebui să tindă spre zero. Cît de ușor și cu ce consecințe sociale îl poți rupe complet pe un copil de pop-cultura generației lui, chiar și la o vîrstă atît de fragedă? Și cît de greu e să cîștigi zece minute de liniște, cînd ai de rezolvat ceva urgent, în absența desenelor animate… Așa se face că mulți părinți aleg să își lase copilul să se uite la televizor, monitorizînd atent timpul pe care cel mic îl petrece în fața ecranului și conținutul programelor urmărite.

Producțiile Disney precum Prințesa So­­fia, Doctorița Plușica sau Miles în spațiu au toate o dimensiune educativă, promovează valori sociale și morale și încearcă să le inoculeze copiilor ideea de corectitudine politică. Am vorbit la un mo­ment dat cu creatoarea personajului Doc­torița Plușica, Chris Nee, care spunea că s-a gîndit la un astfel de personaj ca la o modalitate de a-i diminua fiului său teama de doctor. Dar, mai mult decît atît, inimoasa și inteligenta doctoriță este o fată de origine afro-americană, ea face parte, așadar, dintr-o categorie adesea vulnerabilă. O categorie pentru care stabilește un model pozitiv.

Într-unul dintre episoade, Plușica repară, de pildă, o păpușă veche, făcută după chipul și asemănarea primei femei de culoare care a pilotat un avion, o altă încercare de a stabili repere și modele. „Cred că Plușica îi ajută pe copii să aibă o relaţie mai bună cu doctorii, dar sper că e mai mult de atît. Cred că e vorba despre a fi liderul unui grup, a avea grijă de cei din jurul tău, a fi parte dintr-o comunitate. Sînt curioasă să văd, după douăzeci de ani, cîţi dintre absolvenţii de medicină au ales să se facă doctori pentru că se uitau la Pluşica în copilărie“, îmi spunea Chris Nee.

Un alt desen animat de mare succes, mai ales în rîndul fetițelor, este Prințesa Sofia, o fată de origine modestă, dar extrem de bună, blîndă și inteligentă, care ajunge, într-o bună zi, prințesă. Principala lecție pe care o dă Sofia este aceea că a fi o prințesă adevărată înseamnă să fii bun, să ai grijă de cei din jurul tău și să găsești soluții creative la problemele apărute. Tot despre găsirea de soluții este vorba și în desenul animat Miles în spațiu, care adaugă la aceasta și noțiuni de știință.

Copiii se uită fascinați la astfel de desene. Vînzările figurinelor care îi întruchipează pe eroii a­nimați sînt, la nivel global, uriașe. Disney Junior a ajuns să depășească în topul audiențelor televiziunile de știri. Însă, dacă punem în balanță o minge colorată de pe ecran și una din viața reală, care credeți că ar trebui să cîntărească mai mult?

Raluca Balogh este editor la platforma Republica.ro.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.