Mica-marea "ţiganiadă"...

Oana CHELARU-MURĂRUŞ
Publicat în Dilema Veche nr. 127 din 29 Iun 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Stereotipurile negative referitoare la ţigani ocupă de multă vreme sistemul nostru de reprezentări. Că la sfîrşitul veacului al XVIII-lea, I.Budai Deleanu, de pildă, într-o epopee întîrziată şi parodică, face din ţigani un obiect de deriziune (chiar dacă "prin ţigani se înţeleg şi alţii") nu e un fapt lipsit de relevanţă pentru istoria mentalităţilor în spaţiul cultural romînesc. Deşi alegoria care foloseşte "masca ţiganilor" nu este cu nimic mai presus decît măştile animaliere ale fabuliştilor şi deloc măgulitoare, ea este privită cu amuzament şi subînţeleasă îngăduinţă atît de autor, cît şi de cititori. Scenarii similare în care ţiganii sînt transformaţi din principiu în personaje negative prototipice (ca şi evreii) întîlnim şi în "ţiganiadele" de zi cu zi, aşa cum a reieşit din mai multe monitorizări făcute în mass-media în ultimii ani. Dacă în cazul evreilor respingerea era alimentată mai ales de intoleranţa religioasă şi de rivalităţi economice (respingerea "evreului cămătar, comerciant sau cîrciumar"), în ceea ce-i priveşte pe romi, deprecierea etnică se conjugă cu stigmatizarea socială, din pricina îndelungatului statut de robi (secolele XIV-XIX) şi de marginalizaţi, pe care l-au avut aceşti minoritari de-a lungul timpului. Urmele lăsate de prejudecata etnică şi socială asupra limbii române sînt, în ceea ce-i priveşte pe ţigani, consistente. În comparaţie cu multe alte limbi europene, ne surprinde nu atît numărul cuvintelor şi al expresiilor sau imagistica în sine, cît persistenţa şi longevitatea clişeelor utilizate în construirea alterităţii negative. Etnonimul ţigan, provenit în română din greaca bizantină prin intermediar bulgar, se depreciase deja în Evul Mediu din cauze sociale, ajungînd să fie sinonim cu cel de rob, în vreme ce sensul etnic trecuse în plan secund. La acesta se adaugă în timp numeroase sensuri depreciative ce reflectă perpectiva dispreţuitoare a majorităţii faţă de o categorie socio-etnică considerată inferioară. A fi ţigan înseamnă pînă astăzi nu numai "a fi o persoană oacheşă, brunetă", ci şi un etalon moral negativ, adică "a fi o persoană cu apucături rele". Aceleaşi stereotipuri mentale negative referitoare la etnia romă, adînc înrădăcinate în mentalul colectiv prin secole de discriminare şi stigmatizare socială, se regăsesc şi în marea productivitate a derivatelor obţinute de la cuvîntul ţigan, care este, probabil, etnonimul cu cea mai bogată familie lexicală (aproximativ 30 de derivate): ţigănatic - "care seamănă cu un ţigan, brunet, oacheş"; ţigăncos,-oasă - "negru, brunet"; a se ţigăni, ţigăneală - "cerere insistentă, excesivă, ceartă, scandal"; ţigănesc, ţigăneşte - "vulgar, grosolan, josnic"; ţigănie - "periferie a unei localităţi locuite de ţigani; mulţime de ţigani; fel de a fi al ţiganilor"; ţigănoi - "ţigan mare de statură"; ţigănos - "brunet, oacheş; care se tocmeşte mult, insistent, obraznic" ş.a. Să nu uităm că, spre deosebire de etnonimul evreu, care a rămas neatins de conotaţii negative din pricina termenilor depreciativi concurenţi ovrei (în Moldova) şi jidan, ţigan a cumulat în sfera sa semantică numeroase nuanţe peiorative, ceea ce permite utilizarea sa curentă ca epitet injurios (ţiganule, ce eşti!) sau ca termen al unei comparaţii stereotipe (se poartă ca un ţigan). Desigur, total diferită este situaţia autonimului rrom / rom care rămîne, în mod firesc, neatins de conotaţii depreciative şi, prin urmare, se impune în zilele noastre ca un termen oficial şi corect din punct de vedere politic. Este îndeobşte acceptată ideea că rom evocă perioada şederii acestei populaţii în Imperiul Bizantin, derivînd din grecescul romeu, cu înţelesul de "locuitor al Imperiului Roman, mai ales creştinat". Se poate presupune deci că romii au staţionat vreme mai îndelungată în Imperiul Bizantin şi că au îmbrăţişat, odată cu religia, şi modalitatea de autodesemnare a populaţiei majoritare. Ţigan sau rom? Rrom sau rom? Opţiunea lexicală sau grafică este, inevitabil, modelată ideologic şi cultural. Prin urmare, cred că decizia finală nu trebuie să aparţină lingvistului a cărui menire nu este să izgonească cuvintele din Cetate. Dimpotrivă, Cetatea este chemată să redea demnitatea celor marginalizaţi de secole în "ţigănie" (formă autohtonă a ghetoului) şi, o dată cu ea, demnitatea cuvintelor care îi desemnează.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

soldati rusi in ucraina FOTO ZDF
Mărturia unui rus care a scăpat din încercuirea ucrainenilor: Lunetiștii noștri aveau puști din 1939
Rușii sunt trimiși să lupte pe frontul din Ucraina fără să fie pregătiți militar, fără veste antiglonț, fără hrană și cu arme vechi, conform unui militar.
Mobilizare in Rusia FOTO Profimedia jpg
Avocații, copleșiți de cereri pentru a-i ajuta pe ruși să evite luptele din Ucraina
Copleșiți de cereri de ajutor privind evitarea încorporării, avocații ruși spun că lucrează din greu pentru a oferi consiliere celor care riscă să fie trimiși să lupte în Ucraina.
Lansare seria Xiaomi 12T în România jpg
Xiaomi a lansat Seria Xiaomi 12T la nivel global și în România. Cum arată smartphone-urile și ce prețuri au
Xiaomi a lansat noile sale telefoane inteligente flagship pentru piețele internaționale, dar și pentru România - Seria Xiaomi 12T.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.