Mesajul media ┼či cenzura rating-ului

Bogdan LUCACIU
Publicat în Dilema Veche nr. 148 din 24 Noi 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Un mesaj social a fost dintotdeauna transmis prin scenarii dramatice, cu con┼úinuturi umane extreme (suferin┼ú─â, lupt─â, moarte, sacrificiu, pedeapsa celui r─âu ┼či triumful ├«n lupta cr├«ncen─â a celui bun etc.), prin exemple care trezesc empatia emo┼úional─â. Politica american─â a secolului XX a folosit filmul pentru a instaura morala drept─â┼úii ┼či a legii asupra samavolniciei ┼či purt─ârii arbitrare. Efectul secundar - simplificarea ┼či idealizarea - a fost sacrificiul pentru ├«n┼úelegerea mesajului. Bine├«n┼úeles c─â orice mijloc media va folosi din plin atingerea emo┼úional─â chiar atunci c├«nd transmite explicit informa┼úie. Informa┼úia ├«ns─â trebuie s─â serveasc─â o inten┼úie a transmi┼ú─âtorului, ceea ce se realizeaz─â prin con┼úinutul emo┼úional al mesajului. Comercian┼úii au sim┼úit c─â filmul, apoi media electronic─â au fost un bun vehicul pentru mesajul promo┼úional ┼či astfel s-a n─âscut lupta pentru rating. Este evident c─â exist─â o deosebire ├«ntre consumatorii de liter─â scris─â ┼či cei de media audiovizual─â. Neuropsihologia ne spune c─â pentru a citi ┼či prelucra ceea ce cite┼čti ┼či pentru a prelucra mesajele vizuale de tip intuitiv, emo┼úional, ca ┼či limbajul non-verbal, s├«nt implicate primordial alte zone ale creierului. Cele dou─â emisfere cerebrale prelucreaz─â mesaje diferite, din percep┼úia aceleia┼či realit─â┼úi. Emisfera dreapt─â a creierului este responsabil─â de procesele intuitive, simbolice ┼či metaforice, ├«n general de procesele care nu depind de rigoarea formei sau a spa┼úio-temporalit─â┼úii, precum ┼či de limbajul non-verbal. Foarte sugestiv pentru acest fel de "g├«ndire" este starea din vis. Iat─â cum o descrie un celebru psihanalist, Erich Fromm: "Cele mai multe din visele noastre au o tr─âs─âtur─â esen┼úial─â comun─â: ele nu urmeaz─â legile logicii, care st─âp├«nesc g├«ndirea noastr─â treaz─â. Categoriile de spa┼úiu ┼či timp s├«nt ignorate. Oameni mor┼úi ne apar vii ├«n fa┼ú─â; ├«nt├«mpl─âri pe care le vedem ├«n prezent au avut loc cu ani mul┼úi ├«n urm─â. Vis─âm dou─â evenimente simultane care era imposibil s─â se ├«nt├«mple concomitent. Tot at├«t de pu┼úin respect se acord─â legilor spa┼úiului. Ne este extrem de simplu s─â ne mut─âm ├«ntr-un loc extrem de ├«ndep─ârtat, ├«ntr-o clipit─â, s─â fim ├«n dou─â locuri deodat─â, s─â contopim dou─â persoane ├«ntr-una singur─â sau s─â vedem o persoan─â transformat─â brusc ├«ntr-o alta. ├Än visele noastre, s├«ntem cu adev─ârat creatori ai unei lumi, unde spa┼úiul ┼či timpul, care pune limite tuturor aptitudinilor corpului nostru, s─â nu mai aib─â nici o putere". Acestei emisfere "de noapte" i se adreseaz─â mesajele video sau multimedia ├«n care se prelucreaz─â multe elemente "marginale" de impresie. Emisfera st├«ng─â (dominant─â) este cea care prelucreaz─â mesajele no┼úionale, de limbaj conceptual (auditive sau scrise) ┼či cele transmise prin codul cuvintelor sau al formelor, fiind supuse rigorilor spa┼úio-temporale ┼či logicii formale. Cuv├«ntul, auzit ori citit, se adreseaz─â ┼či se prelucreaz─â ├«n emisfera dominant─â, "de zi". Am putea spune astfel c─â avem doi "exper┼úi" care recep┼úioneaz─â ┼či prelucreaz─â mesajele ├«n mod diferit. V├«nz─âtorii de mesaje Pe "v├«nz─âtorii de media" ├«i intereseaz─â, pur ┼či simplu, ca mesajul lor s─â ajung─â, s─â fie recep┼úionat. Rating-ul sau tirajul reprezint─â primul pas pentru ca un mesaj s─â ajung─â la c├«t mai mult─â lume. Pe "autorii" de mesaje ├«i intereseaz─â ├«ns─â eficacitatea mesajului. Un mesaj politic sau un mesaj educativ, de exemplu, are ca scop final formarea de atitudini ┼či de valori. Pentru ei, un al doilea pas ar fi interesul, ┼či apoi al treilea - opinia - ┼či ├«n cele din urm─â, ultimul pas - atitudinea, valorizarea. Autorii de mesaje comerciale au ca scop mobilizarea receptorului la ac┼úiunea de a cump─âra. Adic─â un pas intermediar care este interesul receptorului pentru "marf─â", pentru ca ultimul pas s─â fie trecerea la act, cump─ârarea. Speciali┼čtii ├«n publicitate v├«neaz─â un public-┼úint─â ├«n func┼úie de corela┼úia dintre cine, ce cump─âr─â ┼či ce fel de curiozit─â┼úi sociale ┼či artistice are. E "v├«n─âtoarea" de clien┼úi pentru un anume produs. Pentru v├«nz─âtorii de media, primul pas este deci rating-ul. Cre┼čterea lui poate fi f─âcut─â prin con┼úinut (informativ, de interes, spectacular, cu atingeri emo┼úionale, surprinz─âtor, "credibil" chiar dac─â paradoxal, nou etc.), tot ceea ce a inventat clasic retorica discursului public. Apoi adresarea specific─â pentru diverse categorii de public (amatori de telenovele, de fotbal, de automobile, de distrac┼úii, de politic─â, de b├«rfe, de senza┼úional, de sex, de religie, de filme, de ┼čtiin┼ú─â etc.). A ap─ârut ┼či media de ni┼č─â (sport, ┼čtiri, ┼čtiin┼ú─â, arte, film). Dar atragerea publicului la recep┼úia mesajelor se face ┼či prin dezvoltarea mijloacelor (computerul ┼či TV-ul mizeaz─â pe confortul recep┼úiei, mai nou ┼či telefonia ├«ncearc─â s─â fie transportor de mesaje publice). Aceast─â varia┼úie de mijloace duce ┼či la diversificarea unor mijloace de con┼úinut - spotul comercial TV nu mai e de mult o fad─â "reclam─â", ci un film ├«n miniatur─â ce are valen┼úe estetice ┼či a devenit subiect de premii artistice, dincolo de utilitatea lui de mesaj comercial. Este un produs ├«n sine. Nici ├«n domeniul mediei scrise lucrurile nu s├«nt statice. (O butad─â spune c─â ├«ntr-un ziar, la rubrica de publicitate, ├«ntr-un chenar mare era scris ceva cu un corp de liter─â foarte mic, necitibil. Aceasta incita curiozitatea. Mesajul scris era: "├Än fiecare cas─â e nevoie de o lup─â; firma xyz v-o poate furniza pe cea mai bun─â..."). Orice mijloc e bun, dac─â incit─â, st├«rne┼čte. O reclam─â antipatic─â e util─â, dac─â st├«rne┼čte. Ea aduce la cuno┼čtin┼ú─â un "brand". Marile companii, de exemplu, nu mai au nevoie de promovare. Ele trebuie s─â fie doar prezente ├«n con┼čtiin┼úa c├«t mai multor oameni. Libertatea de a alege Ce se ├«nt├«mpl─â ├«ns─â de cealalt─â parte, cea a consumatorului de media? Menit s─â fie o "victim─â" a intereselor v├«nz─âtorilor de mesaje, el este asaltat de media. Dar el, consumatorul, tr─âie┼čte ├«n propriile medii de referin┼ú─â (familie, ┼čcoal─â, vecin─âtate, serviciu, parteneriat, biseric─â etc.), care au cea mai mare influen┼ú─â asupra sa. Un individ social, care nu ar fi interesat de fotbal, nu poate evita meciul na┼úionalei, c├«nd mediul lui de referin┼ú─â "arde" ┼či exist─â un singur televizor ├«n cas─â sau ├«n local. Nimeni nu o poate evita pe Andreea Marin din percep┼úie, s├«mbata, citind o carte, c├«nd cele dou─â adolescente din familie ├«┼či manifest─â preferin┼úele. De aici formarea de "ciorchine" de audien┼ú─â ├«n mediile de referin┼ú─â. Consumatorul de media, av├«nd nevoia fireasc─â de a alege, are impresia c─â "scap─â" de ceea ce nu-i convine ┼či butoneaz─â, navigheaz─â, schimb─â pagina. Dar "spam"-urile? Invita┼úiile de a da click, celelalte butoane ale telecomenzii sau celelalte ziare colorate s├«nt alternativele frivole ale mesajului ce tocmai a fost evitat. Cu siguran┼ú─â, popula┼úia mai t├«n─âr─â, ori cea care face parte din mediile mai bogate are o receptivitate mai selectiv─â (alte mijloace de distrac┼úie, cel pu┼úin dou─â televizoare ├«n cas─â). Iar cea s─ârac─â e mai pu┼úin informat─â ┼či cu mai pu┼úine mijloace de-a alege ┼či va prefera mesajul simplu, emo┼úional. ├Än acela┼či timp, ├«n absen┼úa informa┼úiei alternative, va fi mai credul─â. Va prefera ceea ce a fost obi┼čnuit─â s─â ├«nghit─â. Este deci mai manipulabil─â. Dar nimeni nu este ferit de manipularea media. Avem desigur preferin┼úe ferme, dar... Povestea cu media ┼či cu ceea ce prefer─âm seam─ân─â cu "fenomenul Stockholm", descris de psihologi: teroristul ┼či mijloacele lui de tratament ├«┼úi devin oarecum dragi, ├«┼úi lipsesc ├«n momentul ├«n care e┼čti pus s─â alegi, dup─â ce ai sc─âpat de teroare. E ceea ce psihanaliza a numit "identificarea cu agresorul" ┼či care a fost excelent ilustrat─â ├«n filmul Portarul de noapte. ├Än anii ├ó┬Ç┬Ö90, media noastr─â a sc─âpat de cenzur─â. Libertatea s-a exprimat compensatoriu prin mesaje f─âr─â nici o cenzur─â: sexul, violen┼úa, s├«ngele din reportaje, rubrica de mor┼úi violente, cadrul mi┼čcat, limbajul vulgar, ritmul cocainic

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.