Mesajul media ┼či cenzura rating-ului

Bogdan LUCACIU
Publicat în Dilema Veche nr. 148 din 24 Noi 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Un mesaj social a fost dintotdeauna transmis prin scenarii dramatice, cu con┼úinuturi umane extreme (suferin┼ú─â, lupt─â, moarte, sacrificiu, pedeapsa celui r─âu ┼či triumful ├«n lupta cr├«ncen─â a celui bun etc.), prin exemple care trezesc empatia emo┼úional─â. Politica american─â a secolului XX a folosit filmul pentru a instaura morala drept─â┼úii ┼či a legii asupra samavolniciei ┼či purt─ârii arbitrare. Efectul secundar - simplificarea ┼či idealizarea - a fost sacrificiul pentru ├«n┼úelegerea mesajului. Bine├«n┼úeles c─â orice mijloc media va folosi din plin atingerea emo┼úional─â chiar atunci c├«nd transmite explicit informa┼úie. Informa┼úia ├«ns─â trebuie s─â serveasc─â o inten┼úie a transmi┼ú─âtorului, ceea ce se realizeaz─â prin con┼úinutul emo┼úional al mesajului. Comercian┼úii au sim┼úit c─â filmul, apoi media electronic─â au fost un bun vehicul pentru mesajul promo┼úional ┼či astfel s-a n─âscut lupta pentru rating. Este evident c─â exist─â o deosebire ├«ntre consumatorii de liter─â scris─â ┼či cei de media audiovizual─â. Neuropsihologia ne spune c─â pentru a citi ┼či prelucra ceea ce cite┼čti ┼či pentru a prelucra mesajele vizuale de tip intuitiv, emo┼úional, ca ┼či limbajul non-verbal, s├«nt implicate primordial alte zone ale creierului. Cele dou─â emisfere cerebrale prelucreaz─â mesaje diferite, din percep┼úia aceleia┼či realit─â┼úi. Emisfera dreapt─â a creierului este responsabil─â de procesele intuitive, simbolice ┼či metaforice, ├«n general de procesele care nu depind de rigoarea formei sau a spa┼úio-temporalit─â┼úii, precum ┼či de limbajul non-verbal. Foarte sugestiv pentru acest fel de "g├«ndire" este starea din vis. Iat─â cum o descrie un celebru psihanalist, Erich Fromm: "Cele mai multe din visele noastre au o tr─âs─âtur─â esen┼úial─â comun─â: ele nu urmeaz─â legile logicii, care st─âp├«nesc g├«ndirea noastr─â treaz─â. Categoriile de spa┼úiu ┼či timp s├«nt ignorate. Oameni mor┼úi ne apar vii ├«n fa┼ú─â; ├«nt├«mpl─âri pe care le vedem ├«n prezent au avut loc cu ani mul┼úi ├«n urm─â. Vis─âm dou─â evenimente simultane care era imposibil s─â se ├«nt├«mple concomitent. Tot at├«t de pu┼úin respect se acord─â legilor spa┼úiului. Ne este extrem de simplu s─â ne mut─âm ├«ntr-un loc extrem de ├«ndep─ârtat, ├«ntr-o clipit─â, s─â fim ├«n dou─â locuri deodat─â, s─â contopim dou─â persoane ├«ntr-una singur─â sau s─â vedem o persoan─â transformat─â brusc ├«ntr-o alta. ├Än visele noastre, s├«ntem cu adev─ârat creatori ai unei lumi, unde spa┼úiul ┼či timpul, care pune limite tuturor aptitudinilor corpului nostru, s─â nu mai aib─â nici o putere". Acestei emisfere "de noapte" i se adreseaz─â mesajele video sau multimedia ├«n care se prelucreaz─â multe elemente "marginale" de impresie. Emisfera st├«ng─â (dominant─â) este cea care prelucreaz─â mesajele no┼úionale, de limbaj conceptual (auditive sau scrise) ┼či cele transmise prin codul cuvintelor sau al formelor, fiind supuse rigorilor spa┼úio-temporale ┼či logicii formale. Cuv├«ntul, auzit ori citit, se adreseaz─â ┼či se prelucreaz─â ├«n emisfera dominant─â, "de zi". Am putea spune astfel c─â avem doi "exper┼úi" care recep┼úioneaz─â ┼či prelucreaz─â mesajele ├«n mod diferit. V├«nz─âtorii de mesaje Pe "v├«nz─âtorii de media" ├«i intereseaz─â, pur ┼či simplu, ca mesajul lor s─â ajung─â, s─â fie recep┼úionat. Rating-ul sau tirajul reprezint─â primul pas pentru ca un mesaj s─â ajung─â la c├«t mai mult─â lume. Pe "autorii" de mesaje ├«i intereseaz─â ├«ns─â eficacitatea mesajului. Un mesaj politic sau un mesaj educativ, de exemplu, are ca scop final formarea de atitudini ┼či de valori. Pentru ei, un al doilea pas ar fi interesul, ┼či apoi al treilea - opinia - ┼či ├«n cele din urm─â, ultimul pas - atitudinea, valorizarea. Autorii de mesaje comerciale au ca scop mobilizarea receptorului la ac┼úiunea de a cump─âra. Adic─â un pas intermediar care este interesul receptorului pentru "marf─â", pentru ca ultimul pas s─â fie trecerea la act, cump─ârarea. Speciali┼čtii ├«n publicitate v├«neaz─â un public-┼úint─â ├«n func┼úie de corela┼úia dintre cine, ce cump─âr─â ┼či ce fel de curiozit─â┼úi sociale ┼či artistice are. E "v├«n─âtoarea" de clien┼úi pentru un anume produs. Pentru v├«nz─âtorii de media, primul pas este deci rating-ul. Cre┼čterea lui poate fi f─âcut─â prin con┼úinut (informativ, de interes, spectacular, cu atingeri emo┼úionale, surprinz─âtor, "credibil" chiar dac─â paradoxal, nou etc.), tot ceea ce a inventat clasic retorica discursului public. Apoi adresarea specific─â pentru diverse categorii de public (amatori de telenovele, de fotbal, de automobile, de distrac┼úii, de politic─â, de b├«rfe, de senza┼úional, de sex, de religie, de filme, de ┼čtiin┼ú─â etc.). A ap─ârut ┼či media de ni┼č─â (sport, ┼čtiri, ┼čtiin┼ú─â, arte, film). Dar atragerea publicului la recep┼úia mesajelor se face ┼či prin dezvoltarea mijloacelor (computerul ┼či TV-ul mizeaz─â pe confortul recep┼úiei, mai nou ┼či telefonia ├«ncearc─â s─â fie transportor de mesaje publice). Aceast─â varia┼úie de mijloace duce ┼či la diversificarea unor mijloace de con┼úinut - spotul comercial TV nu mai e de mult o fad─â "reclam─â", ci un film ├«n miniatur─â ce are valen┼úe estetice ┼či a devenit subiect de premii artistice, dincolo de utilitatea lui de mesaj comercial. Este un produs ├«n sine. Nici ├«n domeniul mediei scrise lucrurile nu s├«nt statice. (O butad─â spune c─â ├«ntr-un ziar, la rubrica de publicitate, ├«ntr-un chenar mare era scris ceva cu un corp de liter─â foarte mic, necitibil. Aceasta incita curiozitatea. Mesajul scris era: "├Än fiecare cas─â e nevoie de o lup─â; firma xyz v-o poate furniza pe cea mai bun─â..."). Orice mijloc e bun, dac─â incit─â, st├«rne┼čte. O reclam─â antipatic─â e util─â, dac─â st├«rne┼čte. Ea aduce la cuno┼čtin┼ú─â un "brand". Marile companii, de exemplu, nu mai au nevoie de promovare. Ele trebuie s─â fie doar prezente ├«n con┼čtiin┼úa c├«t mai multor oameni. Libertatea de a alege Ce se ├«nt├«mpl─â ├«ns─â de cealalt─â parte, cea a consumatorului de media? Menit s─â fie o "victim─â" a intereselor v├«nz─âtorilor de mesaje, el este asaltat de media. Dar el, consumatorul, tr─âie┼čte ├«n propriile medii de referin┼ú─â (familie, ┼čcoal─â, vecin─âtate, serviciu, parteneriat, biseric─â etc.), care au cea mai mare influen┼ú─â asupra sa. Un individ social, care nu ar fi interesat de fotbal, nu poate evita meciul na┼úionalei, c├«nd mediul lui de referin┼ú─â "arde" ┼či exist─â un singur televizor ├«n cas─â sau ├«n local. Nimeni nu o poate evita pe Andreea Marin din percep┼úie, s├«mbata, citind o carte, c├«nd cele dou─â adolescente din familie ├«┼či manifest─â preferin┼úele. De aici formarea de "ciorchine" de audien┼ú─â ├«n mediile de referin┼ú─â. Consumatorul de media, av├«nd nevoia fireasc─â de a alege, are impresia c─â "scap─â" de ceea ce nu-i convine ┼či butoneaz─â, navigheaz─â, schimb─â pagina. Dar "spam"-urile? Invita┼úiile de a da click, celelalte butoane ale telecomenzii sau celelalte ziare colorate s├«nt alternativele frivole ale mesajului ce tocmai a fost evitat. Cu siguran┼ú─â, popula┼úia mai t├«n─âr─â, ori cea care face parte din mediile mai bogate are o receptivitate mai selectiv─â (alte mijloace de distrac┼úie, cel pu┼úin dou─â televizoare ├«n cas─â). Iar cea s─ârac─â e mai pu┼úin informat─â ┼či cu mai pu┼úine mijloace de-a alege ┼či va prefera mesajul simplu, emo┼úional. ├Än acela┼či timp, ├«n absen┼úa informa┼úiei alternative, va fi mai credul─â. Va prefera ceea ce a fost obi┼čnuit─â s─â ├«nghit─â. Este deci mai manipulabil─â. Dar nimeni nu este ferit de manipularea media. Avem desigur preferin┼úe ferme, dar... Povestea cu media ┼či cu ceea ce prefer─âm seam─ân─â cu "fenomenul Stockholm", descris de psihologi: teroristul ┼či mijloacele lui de tratament ├«┼úi devin oarecum dragi, ├«┼úi lipsesc ├«n momentul ├«n care e┼čti pus s─â alegi, dup─â ce ai sc─âpat de teroare. E ceea ce psihanaliza a numit "identificarea cu agresorul" ┼či care a fost excelent ilustrat─â ├«n filmul Portarul de noapte. ├Än anii ├ó┬Ç┬Ö90, media noastr─â a sc─âpat de cenzur─â. Libertatea s-a exprimat compensatoriu prin mesaje f─âr─â nici o cenzur─â: sexul, violen┼úa, s├«ngele din reportaje, rubrica de mor┼úi violente, cadrul mi┼čcat, limbajul vulgar, ritmul cocainic

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?