„Mergem ca melcii, fără să ne grăbim“ - interviu cu fotograful Cosmin BUMBUŢ

Publicat în Dilema Veche nr. 549 din 21-27 august 2014
„Mergem ca melcii, fără să ne grăbim“   interviu cu fotograful Cosmin BUMBUŢ jpeg

Jurnalista Elena Stancu şi fotograful Cosmin Bumbuţ au plecat teleleu prin lume. Ne întîlnim cu ei la Alba Iulia pentru a ne convinge că poveştile sînt peste tot, totul e să le găseşti, să le spui/fotografiezi şi le dai mai departe.

De ce v-aţi luat picioarele la spinare şi aţi plecat „teleleu“ prin lume şi prin ţară?

Am plecat teleleu după ce am cîştigat o bursă de jurnalism oferită de Centrul Carter şi de Centrul pentru Jurnalism Independent. Urma să călătorim mult, ca să lucrăm la un proiect despre violenţa împotriva copiilor, şi ne-am hotărît să renunţăm la garsoniera închiriată din Bucureşti şi să ne mutăm în maşină.

Trăim, de aproape nouă luni, în maşină şi încă nu ne-am săturat, ba chiar vrem să o ţinem aşa multă vreme. Am oprit şi am dormit în comunităţile în care documentam un subiect, ne-am împrietenit cu oamenii şi am putut să înţelegem lucrurile în profunzime.

Trăim din burse (am cîştigat recent încă o bursă oferită de Superscrieri/Avon), din colaborări şi din vînzarea vederilor realizate de mine. Oamenii îşi pot face abonamente, pe o lună, pe trei, pe şase sau pe un an, la cărţi poştale fotografiate, printate şi semnate de mine, din România şi nu numai, din locurile în care ne aflăm (detaliile se găsesc pe site-ul teleleu.eu, acolo unde publicăm poveşti de pe drum).

Ce căutaţi?

Căutăm poveşti. Ne facem un traseu cu locurile în care avem de umblat pentru a documenta subiecte, şi mergem ca melcii, fără să ne grăbim. Rămînem într-o comunitate pînă ne terminăm treaba, pentru că nu sîntem constrînşi să ne întoarcem într-o redacţie sau să ne apucăm rapid de următorul subiect.

Căutăm oameni frumoşi şi deschişi, cu care să stăm de vorbă la o pălincă (în Maramureş), la un ceai (în Turcia) sau la un zaibăr (în Oltenia), care să ne primească la ei în casă şi să ne împărtăşească poveştile lor.

Căutăm peisaje frumoase, pe care să le privim pe geam dimineaţa, cînd ne bem cafeaua, şi care să ne amintească ce-a fost în capul nostru cînd ne-am mutat într-o maşină.

Ce aţi colecţionat pînă acum?

Am colecţionat poveşti şi imagini. Toate fotografiile pe care le-am trimis abonaţilor le-am lipit şi pe pereţii maşinii. Am mai primit cadou: nişte mătănii de la un turc, o motocicletă din hîrtie făcută de un deţinut şi două iconiţe de la un alt deţinut, sirop de brad şi de soc, ba chiar şi portocale, vin, brînză, ouă, dovlecei şi castraveţi. Şi cîţiva purici de la nişte copii drăguţi.

Ceilalţi (cu poveştile lor) vă fac să aflaţi mai multe despre voi?

Am căpătat un simţ al realităţii pe care nu-l aveam mai demult. Patroana de la un magazin din Răşinari ne-a spus „Nu reduceţi voi violenţa... şi io-s iute la mînă şi am mai dat la copii, o dată le-am dat cu furtunul de la vin.“ Iar oamenii din România, din acea Românie reală, sînt masiv needucaţi: femeile nasc uneori în faţa dispensarului, pe iarbă, copiii abandonează şcoala după opt clase, iar părinţii lor votează orbi ce le dictează primarul, că doar el e singurul care-i mai ajută. Deţinuţi care nu aveau cum să nu ajungă în penitenciar, la fel ca părinţii şi vecinii lor, şi care nu au avut nici o altă opţiune în viaţă.

Sînt realităţi ştiute de toţi, dar cînd le ai în faţa ta, au impact mult mai mare: e copilul acela simpatic şi blond, de 4 ani, care se agaţă de tine şi care încă nu ştie să spună nici un cuvînt pentru că mama lui nu îi vorbeşte.

Am găsit însă şi mulţi oameni aşezaţi, care îşi văd de cursul vieţii lor tihnite şi care vor rămîne la fel, în acelaşi loc, încă mulţi ani de acum înainte. Am întînit poeţi, artişti, specialişti care excelează în domeniile lor, şi mulţi alţi oameni buni.

Toate astea ne-au schimbat, bineînţeles, priorităţile şi felul în care vedeam viaţa înainte de a pleca teleleu.

De unde n-aţi mai fi plecat?

Ne vine să tot plecăm – parcă am dezvoltat un nou sindrom, acela de telelei. Ne vine să cunoaştem mereu alţi oameni şi alte poveşti, să avem mereu în faţa geamului un alt peisaj.

Care a fost povestea (personajul) cea mai neaşteptată peste care aţi dat?

Unul dintre deţinuţii de la Penitenciarul de Minori şi Tineri de la Craiova, Petrişor, care a crescut într-un orfelinat, după ce tatăl lui vitreg i-a spart dinţii şi l-a bătut cu „frînghia de la tractor udă cu motorină“. Pentru că nu are rude pe care să le sune, a trecut numerele noastre în lista celor zece pe care are voie să le apeleze din penitenciar şi ne sună, din cînd în cînd, ca să mai vorbească cu noi. 

a consemnat Ana Maria SANDU 

Foto: C. Bumbuţ

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
România, determinare, în loc de hăhăieli și fițe: explicația succesului cu Ucraina și demontarea unei idei ridicole
România s-a calificat, în premieră, la turneul final Billie Jean King Cup. Rezultatul se datorează cuplului Ana Bogdan – Jaqueline Cristian. Cele două au acceptat mereu convocarea și, inclusiv când au pierdut, au dat totul pe teren. Ceea ce nu se poate spune despre multe alte jucătoare.
image
Ursul care a ajuns la doi pași de București, căutat în continuare de jandarmi. De ce animalele sălbatice își părăsesc habitatul
Un pui de urs care a ajuns sâmbătă la doi pași de București era căutat aseară de jandarmi. Animalul sălbatic a fost văzut sâmbătă în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs, să nu se fotografieze cu el.
image
Coperta albumului „Cantafabule” al trupei Phoenix, reconstituită de autor. De ce a fost supusă cenzurii comuniste VIDEO
Primul dublu-album scos în România a aparținut trupei Phoenix și se numește „Cantafabule”. A fost scos în urmă cu 49 de ani, însă creația artiștilor pentru copertă nu a trecut de cenzura vremii.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.