„Mergem ca melcii, fără să ne grăbim“ - interviu cu fotograful Cosmin BUMBUŢ

Publicat în Dilema Veche nr. 549 din 21-27 august 2014
„Mergem ca melcii, fără să ne grăbim“   interviu cu fotograful Cosmin BUMBUŢ jpeg

Jurnalista Elena Stancu şi fotograful Cosmin Bumbuţ au plecat teleleu prin lume. Ne întîlnim cu ei la Alba Iulia pentru a ne convinge că poveştile sînt peste tot, totul e să le găseşti, să le spui/fotografiezi şi le dai mai departe.

De ce v-aţi luat picioarele la spinare şi aţi plecat „teleleu“ prin lume şi prin ţară?

Am plecat teleleu după ce am cîştigat o bursă de jurnalism oferită de Centrul Carter şi de Centrul pentru Jurnalism Independent. Urma să călătorim mult, ca să lucrăm la un proiect despre violenţa împotriva copiilor, şi ne-am hotărît să renunţăm la garsoniera închiriată din Bucureşti şi să ne mutăm în maşină.

Trăim, de aproape nouă luni, în maşină şi încă nu ne-am săturat, ba chiar vrem să o ţinem aşa multă vreme. Am oprit şi am dormit în comunităţile în care documentam un subiect, ne-am împrietenit cu oamenii şi am putut să înţelegem lucrurile în profunzime.

Trăim din burse (am cîştigat recent încă o bursă oferită de Superscrieri/Avon), din colaborări şi din vînzarea vederilor realizate de mine. Oamenii îşi pot face abonamente, pe o lună, pe trei, pe şase sau pe un an, la cărţi poştale fotografiate, printate şi semnate de mine, din România şi nu numai, din locurile în care ne aflăm (detaliile se găsesc pe site-ul teleleu.eu, acolo unde publicăm poveşti de pe drum).

Ce căutaţi?

Căutăm poveşti. Ne facem un traseu cu locurile în care avem de umblat pentru a documenta subiecte, şi mergem ca melcii, fără să ne grăbim. Rămînem într-o comunitate pînă ne terminăm treaba, pentru că nu sîntem constrînşi să ne întoarcem într-o redacţie sau să ne apucăm rapid de următorul subiect.

Căutăm oameni frumoşi şi deschişi, cu care să stăm de vorbă la o pălincă (în Maramureş), la un ceai (în Turcia) sau la un zaibăr (în Oltenia), care să ne primească la ei în casă şi să ne împărtăşească poveştile lor.

Căutăm peisaje frumoase, pe care să le privim pe geam dimineaţa, cînd ne bem cafeaua, şi care să ne amintească ce-a fost în capul nostru cînd ne-am mutat într-o maşină.

Ce aţi colecţionat pînă acum?

Am colecţionat poveşti şi imagini. Toate fotografiile pe care le-am trimis abonaţilor le-am lipit şi pe pereţii maşinii. Am mai primit cadou: nişte mătănii de la un turc, o motocicletă din hîrtie făcută de un deţinut şi două iconiţe de la un alt deţinut, sirop de brad şi de soc, ba chiar şi portocale, vin, brînză, ouă, dovlecei şi castraveţi. Şi cîţiva purici de la nişte copii drăguţi.

Ceilalţi (cu poveştile lor) vă fac să aflaţi mai multe despre voi?

Am căpătat un simţ al realităţii pe care nu-l aveam mai demult. Patroana de la un magazin din Răşinari ne-a spus „Nu reduceţi voi violenţa... şi io-s iute la mînă şi am mai dat la copii, o dată le-am dat cu furtunul de la vin.“ Iar oamenii din România, din acea Românie reală, sînt masiv needucaţi: femeile nasc uneori în faţa dispensarului, pe iarbă, copiii abandonează şcoala după opt clase, iar părinţii lor votează orbi ce le dictează primarul, că doar el e singurul care-i mai ajută. Deţinuţi care nu aveau cum să nu ajungă în penitenciar, la fel ca părinţii şi vecinii lor, şi care nu au avut nici o altă opţiune în viaţă.

Sînt realităţi ştiute de toţi, dar cînd le ai în faţa ta, au impact mult mai mare: e copilul acela simpatic şi blond, de 4 ani, care se agaţă de tine şi care încă nu ştie să spună nici un cuvînt pentru că mama lui nu îi vorbeşte.

Am găsit însă şi mulţi oameni aşezaţi, care îşi văd de cursul vieţii lor tihnite şi care vor rămîne la fel, în acelaşi loc, încă mulţi ani de acum înainte. Am întînit poeţi, artişti, specialişti care excelează în domeniile lor, şi mulţi alţi oameni buni.

Toate astea ne-au schimbat, bineînţeles, priorităţile şi felul în care vedeam viaţa înainte de a pleca teleleu.

De unde n-aţi mai fi plecat?

Ne vine să tot plecăm – parcă am dezvoltat un nou sindrom, acela de telelei. Ne vine să cunoaştem mereu alţi oameni şi alte poveşti, să avem mereu în faţa geamului un alt peisaj.

Care a fost povestea (personajul) cea mai neaşteptată peste care aţi dat?

Unul dintre deţinuţii de la Penitenciarul de Minori şi Tineri de la Craiova, Petrişor, care a crescut într-un orfelinat, după ce tatăl lui vitreg i-a spart dinţii şi l-a bătut cu „frînghia de la tractor udă cu motorină“. Pentru că nu are rude pe care să le sune, a trecut numerele noastre în lista celor zece pe care are voie să le apeleze din penitenciar şi ne sună, din cînd în cînd, ca să mai vorbească cu noi. 

a consemnat Ana Maria SANDU 

Foto: C. Bumbuţ

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

George Simion şi Giorgia Meloni, foto Facebook George Simion jpg
„Fenomenul” George Simion, urmărit de la firul ierbii de o cercetătoare din Italia. Secretul din spatele ascensiunii liderului AUR
Politologul Sorina Soare este profesor și cercetător la Universitatea din Florența. Ca cercetător, studiile sale se axează pe diaspora, organizarea partidelor românești în străinătate și apariția și evoluția populismului.
visa waiver pexels jpg
Cum au compromis autoritățile șansa de a călători fără vize în SUA: „Ruinele minciunii și duplicității hrănesc populismul”
Politologul Radu Carp explică de ce România a fost scoasă din programul Visa Waiver, iar autoritățile române nu ar fi deloc nevinovate, așa cum încearcă să pozeze. Vina ar fi împărțită între actuala administrație de la București, administrația Trump și radicalii români populiști.
supermarket, foto shutterstock jpg
Ce produse nu ar cumpăra românii nici dacă ar fi la 1 leu? Energizantele, în topul listei
Prețul este cel mai important factor care-i determină pe români să cumpere un produs, conform studiilor. Cu toate acestea, o dezbatere pe o platformă online arată că această tendință se schimbă încet și sunt multe produse pe care românii nu le-ar cumpăra chiar dacă ar fi foarte ieftine.
Mancare de mazare cu pui  Sursa foto shutterstock 2197313045 jpg
Rețeta care te duce cu gândul la copilărie. Ce trebuie să pui în mâncarea de mazăre pentru un gust inconfundabil. VIDEO
Mâncarea de mazăre este un preparat clasic al bucătăriei românești, apreciat pentru savoarea sa și pentru simplitatea cu care poate fi pregătit. Fie că este servită ca fel principal sau ca garnitură, acest fel de mâncare evocă amintiri din copilărie și aduce un strop de tradiție în mesele zilnice.
Femeie in pat cu telefonul in mana FOTO Shutterstock
De la reflex la risc. Cum îți distrugi ziua în primele 5 secunde: greșeala banală de dimineață care îți sabotează creierul
Un simplu gest pe care îl faci imediat după ce te trezești îți afectează energia, concentrarea și starea mentală întreaga zi. Află ce să nu mai faci dimineața și cu ce să înlocuiești acest obicei nociv.
NYC Downtown Manhattan Skyline seen from Paulus Hook 2019 12 20 IMG 7347 FRD jpg
De la uliță la imperiu financiar: Cum a devenit Wall Street centrul economic al lumii
Wall Street este una dintre cele mai faimoase străzi din lume, casa bursei de valori din New York, locul unde visele pot deveni realitate, pentru cei care cunosc regulile jocului. Puțini știu, însă, că acest centru financiar mondial a fost inițial, o zonă mărginașă și un târg de sclavi.
Vidin  Bulgaria, Foto Daniel Guță ADEVĂRUL   (3) JPG
Motivele pentru care Bulgaria devine atractivă: „Imaginează-ți Serbia, dar cu un litoral frumos și integrare europeană”
Salariile mici în comparație cu cele din alte state ale Uniunii Europene nu îi descurajează pe mulți bulgari să prezinte cu mândrie avantajele vieții în țara lor. Bulgaria este descrisă ca un loc unde se poate trăi decent, chiar și fără salarii occidentale, iar câteva lucruri aparte o fac atractivă.
luta iovita colaj captura video jpg
Luță Ioviță, taragotistul din Banat care a oprit Primul Război Mondial pentru o oră
Ion Luță Ioviță s-a născut pe 6 ianuarie 1883 în satul Dalci, lângă Caransebeș, și a devenit o legendă a Banatului prin muzica sa și prin povestea vieții sale. Un moment remarcabil din biografia lui s-a petrecut pe frontul italian al Primului Război Mondial.
Poiana Pelegii Retezat Imagini aeriene Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (21) jpg
Cum a fost înființat Parcul Național Retezat. Alexandru Borza, savantul care a luptat pentru „sanctuarul gigantic al naturii”
Retezatul, primul parc național înființat în România, a împlinit 90 de ani de existență. Vechi domeniu de vânătoare al familiilor nobiliare, ținutul pădurilor seculare și al lacurilor glaciare a devenit una dintre cele mai prețioase rezervații ale naturii din România.