Memorie scurt─â, istorie fragmentat─â

Bogdan MATEESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 754 din 2-8 august 2018
Memorie scurt─â, istorie fragmentat─â jpeg

ÔÇô dilema dezrobirii robilor domne╚Öti ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â ÔÇô 

La ├«nceputul lui 1839, la R├«mnicu V├«lcea, Constantin Her─âscu, vornicul temni╚Ťelor ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti, are o ├«ntrevedere amical─â cu episcopul R├«mnicului, viitorul mitropolit Neofit. Cei doi vorbesc printre altele de ÔÇ×╚Ťiganii StatuluiÔÇť. Fo╚Ötii robi domne╚Öti, deveni╚Ťi ÔÇ×ai statuluiÔÇť dup─â introducerea Regulamentului Organic ├«n 1831, se aflau acum sub administrarea fiscal─â ╚Öi poli╚Ťieneasc─â a Vorniciei Temni╚Ťelor, o institu╚Ťie subordonat─â Departamentului Dinl─âuntru (Ministerul de Interne de atunci). Ea mo╚Ötenise acest rol de pe vremea c├«nd se numea Arm─â╚Öie ╚Öi avea drept scop paza ordinii publice ╚Öi str├«ngerea birului de la acei robi. Cu un an ├«nainte, ├«n 1838, Constantin Her─âscu propusese o serie de m─âsuri ce urm─âreau ÔÇ×├«mbun─ât─â╚Ťirea soarteiÔÇť lor, una din ele ajung├«nd s─â fie prima lege care le proclama libertatea. La propunerea ca ei s─â fie liberi s─â se c─âs─âtoreasc─â cu rom├ónii, principele Alexandru Dimitrie Ghica a r─âspuns afirmativ, ad─âug├«nd c─â indivizii respectivi nu intrau ├«n categoria de robi, ci puteau fi considera╚Ťi liberi, deopotriv─â cu rom├ónii.

Dorind s─â afle cum a fost aplicat─â legea, vornicul descoper─â cu uimire c─â episcopul nici m─âcar nu ╚Ötia de existen╚Ťa ei. O anchet─â sumar─â ├«n interiorul Bisericii va ar─âta c─â de vin─â fusese o aparent─â problem─â de comunicare ╚Öi coordonare ├«ntre Biseric─â ╚Öi autorit─â╚Ťile civile. Acest scurtcircuit birocratic a fost doar un episod din pierderea din con╚Ötiin╚Ťa public─â a dezrobirii robilor domne╚Öti, ╚Öi doar simptom al tranzi╚Ťiei c─âtre modernitate. Relativitatea ╚Öi memoria scurt─â, ce caracterizau guvernarea cutumiar─â, s-au transferat ├«n dreptul ╚Öi administra╚Ťia modern─â, p├«n─â ├«ntr-at├«t ├«nc├«t momentul dezrobirii lor a fost permanent marcat de confuzie ╚Öi ÔÇ×amnezieÔÇť institu╚Ťional─â ╚Öi colectiv─â.

├Än prima parte a deceniului 1830, pentru unii din guvernan╚Ťi fo╚Ötii robi domne╚Öti erau deja liberi, datorit─â Regulamentului Organic. ├Än 1838, principele aprob─â ini╚Ťiativele lui C. Her─âscu ╚Öi devine principele dezrobitor ├«n ochii contemporanilor, de la Ion Heliade R─âdulescu la consulul rus Felix Colson ╚Öi consilierul rus Antoine Louis Grammont ╚Öi al╚Ťii. Un deceniu mai t├«rziu, ├«n coresponden╚Ťa administrativ─â ╚Öi ├«ntr-o publica╚Ťie juridic─â se strecoar─â alte dou─â momente ÔÇ×aboli╚ŤionisteÔÇť: 1832 (probabil legea fiscal─â din acel an) ╚Öi 1843, c├«nd administrarea fo╚Ötilor robi fusese transferat─â de la Vornicia Temni╚Ťelor sub controlul direct al Departamentului Dinl─âuntru.

Posteritatea va ├«ncurca ╚Öi mai mult acest peisaj, iar istoricii ╚Öi oamenii de cultur─â nu vor face altceva dec├«t s─â preia c├«nd o m─ârturie, c├«nd alta, s─â elogieze c├«nd un principe, c├«nd altul, f─âr─â o analiz─â critic─â a nici unui eveniment. Dou─â din momentele des citate s├«nt fictive. ÔÇ×DezrobireaÔÇť din 1837 (├«nc─â citat─â ╚Öi azi) este preluarea aproxim─ârii f─âcute de Grammont, care se referea vag la evenimente din 1838. ├Än 1837 nu s-a ├«nt├«mplat nimic, de fapt, cu acei oameni. Nici ├«n 1847, dat─â pe care o afirm─â solemn Mihail Kog─âlniceanu ├«n discursul s─âu din 1891.

Pentru istoricii de azi, reperul e legea din 1843, care vine cu propriul ei set de probleme. Ea nu s-a referit la indivizi, ci la institu╚Ťii, trec├«nd atribu╚Ťii de la o institu╚Ťie la alta, f─âr─â ca aceasta s─â fi schimbat cu nimic statutul romilor fo╚Öti robi domne╚Öti. Nu va fi privit─â ca o dezrobire dec├«t ani de zile mai t├«rziu, pentru c─â ├«n momentul elabor─ârii sale nu a st├«rnit nici o astfel de aten╚Ťie.

De posteritate a fost luat─â ├«n seam─â din cauza felului ├«n care a fost inserat─â ├«n edi╚Ťia codului civil (a ÔÇ×Legiuirii CarageaÔÇť) din 1854. Editorul adaug─â ├«n propriile cuvinte (adic─â f─âr─â a cita legea) c─â robii domne╚Öti ar fi fost dezrobi╚Ťi ├«n 1843, pentru c─â atunci au intrat ├«n r├«ndul birnicilor. Or, birnici au devenit ├«n 1831, iar acelea╚Öi drepturi ╚Öi obliga╚Ťii (fiscale ╚Öi non-fiscale) ca rom├ónii birnici le vor avea dup─â 1850. Nu ar fi singura sc─âpare a editorului. Din sec╚Ťiunea respectiv─â lipsesc dou─â legi importante referitoare la romi (din 1832 ╚Öi 1838), iar alt─â lege e dat─â f─âr─â amendamentele ulterioare introducerii ei. Inconsisten╚Ťa ├«n repertorizarea legilor (├«nt├«lnit─â ╚Öi la alte edi╚Ťii) e mai mult dec├«t clar─â.

Rezultatul confuziei ╚Öi uit─ârii este un inventar destul de impresionant al ÔÇ×dezrobirilorÔÇť acelora╚Öi indivizi: 1831, 1832, 1837, 1838, 1843, 1847, o veritabil─â cronic─â a pierderii istoriei.

Am ajuns la acest subiect din dorin╚Ťa de a scrie o istorie social─â a robiei, dar am descoperit un cadru legislativ cu destul de multe goluri. Iar de aici am ajuns la probleme mult mai largi. Sau, dac─â vre╚Ťi, am parcurs un drum al inclusiveness ├«n ambele sensuri: c─âtre studiul minorit─â╚Ťii ╚Öi ├«napoi, c─âtre societate ├«n general, c─âtre studiul unor subiecte neglijate.

Dac─â vrem s─â ├«n╚Ťelegem c├«nd au fost dezrobi╚Ťi robii domne╚Öti ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â trebuie s─â ├«n╚Ťelegem mai bine tranzi╚Ťia c─âtre dreptul modern, procesul de interven╚Ťie a statului ├«n mediul social, felul ├«n care statul ├«╚Öi vedea supu╚Öii, ╚Öi robia ├«n general. Robii, dezrobi╚Ťii, ╚Ť─âranii, me╚Öte╚Öugarii, negustorii, evreii, boierii, preo╚Ťii, supu╚Öii str─âini, to╚Ťi erau diferi╚Ťi unii fa╚Ť─â de al╚Ťii nu doar ├«n plan social, ci ╚Öi ca drepturi ╚Öi obliga╚Ťii fa╚Ť─â de st─âp├«nire. ├Äntr-o societate fundamentat─â pe inegalitate, robie nu ├«nseamn─â ├«n general lipsa de drepturi, ci lipsa anumitor drepturi. ├Äntr-o lume ├«n care oamenii slobozi prestau corvezi, autoritatea st─âp├«nului de rob nu ├«nsemna control asupra vie╚Ťii individului ├«n general, ci un anumit tip de control.

Cercetarea mea actual─â urm─âre╚Öte s─â arate mai bine limitele acestor rela╚Ťii, clarific├«nd totodat─â legile ce le guvernau, pentru a vedea cum se raporta statul la fo╚Ötii robi domne╚Öti. Studiind aceast─â perioad─â e de multe ori greu s─â-╚Ťi dai seama ce lege func╚Ťiona ├«ntr-o situa╚Ťie dat─â, ╚Öi nic─âieri nu e mai clar dec├«t ├«n cazul de fa╚Ť─â. Chiar ├«nainte de 1838, romii respectivi erau trata╚Ťi ca liberi ├«n probleme punctuale legate de statutul lor, invoc├«ndu-se Regulamentul Organic, f─âr─â ca Regulamentul Organic s─â prevad─â ceva ├«n acest sens. Libertatea lor deplin─â a fost reglementat─â ├«n scris ├«n 1838, dar, l─ârgind c├«mpul analizei ╚Öi la robii m─ân─âstire╚Öti ╚Öi boiere╚Öti, vedem cum unele aspecte din via╚Ťa lor erau guvernate doar de dreptul nescris sau nu erau guvernate de nici o norm─â (ca, de exemplu, proprietatea asupra bunurilor lor). Ies la lumin─â fa╚Ťetele peisajului juridic: legi scrise, legi nescrise, norme nescrise, dar derivate din cele scrise, absen╚Ťa normei. Acestea, pe l├«ng─â aspectele prozaice mereu prezente: lipsa unui limbaj juridic (concepte, defini╚Ťii), a citatelor din legi anterioare, necunoa╚Öterea legilor (inclusiv la nivel ├«nalt), sub├«n╚Ťelegerea sau cunoa╚Öterea lor aproximativ─â, lipsa de comunicare ├«ntre institu╚Ťii ╚Öi ├«ntre institu╚Ťii ╚Öi popula╚Ťie.

A ├«n╚Ťelege care a fost prima lege aboli╚Ťionist─â din istoria Rom├óniei ├«nseamn─â a ├«n╚Ťelege interac╚Ťiunea dintre toate aceste planuri ╚Öi defecte legislative, ╚Öi interac╚Ťiunea dintre ele ╚Öi normele sociale. A ├«n╚Ťelege robia ╚Öi abolirea robiei ├«nseamn─â ├«n cea mai mare parte ├«n╚Ťelegerea ├«ntregii societ─â╚Ťi.

Voi ├«ncheia cu o scurt─â expunere care ilustreaz─â complexitatea subiectului. Cuv├«ntul ÔÇ×╚ŤiganÔÇť era folosit ├«n documente oficiale pentru a descrie at├«t robi, c├«t ╚Öi oameni liberi, paralel cu altele folosite pentru oameni liberi: ÔÇ×dajniciÔÇť, ÔÇ×dezrobi╚ŤiÔÇť. ├Än 1851 ajung ├«n fa╚Ťa tribunalului bisericesc c─âpitanul Dimitrie Misirliu ╚Öi ginerele s─âu, Ioni╚Ť─â ÔÇ×╚ÜiganulÔÇť Donescu. Socrul cere desfacerea c─âs─âtoriei pe motiv c─â ginerele ar fi rob boieresc. Se face ├«ns─â dovada c─â el fusese de fapt eliberat de st─âp├«nii s─âi, iar tribunalul conchide c─â, dup─â ÔÇ×legiuiri ╚Öi firesc ├«n╚Ťeles, [trebuie] socotit de rum├ónÔÇť. ├Än 1842, dup─â o lung─â aventur─â la Giurgiu, la sud de Dun─âre ╚Öi ├«n gospod─âria cucoanei Marghioala Urianu, Dumitra ÔÇ×╚ÜigancaÔÇť cere eliberarea de sub controlul boieroaicei, pe motiv c─â este de fapt a Statului. Ea se adreseaz─â ca roab─â a cinstitei Vornicii (a Temni╚Ťelor). Doar figurativ ├«ns─â, c─âci nu se considera roab─â, ci liber─â, pentru c─â ÔÇ×├Änalta St─âp├«nire s-au milostivit ╚Öi au dezrobit ╚Ťiganii StatuluiÔÇť. Dumitra r─âm─âsese ╚Ťiganc─â, dar ea ╚Öi copiii ei ├«╚Öi cereau drepturile, ca ÔÇ×ne╚Öte sloboziÔÇť. Un an mai t├«rziu aveau s─â fie ÔÇ×dezrobi╚ŤiÔÇť ├«nc─â o dat─âÔÇŽ

Ioni╚Ť─â ╚Öi Dumitra se numeau (sau erau numi╚Ťi) ╚Ťigan, ╚Ťiganc─â, rom├ón, roab─â, a Statului, a Vorniciei, slobod─â. Oricare ar fi cuv├«ntul, am├«ndoi se legitimau ca av├«nd un singur statut: om liber. Sarcina istoricului este de a naviga prin relativitatea terminologic─â ╚Öi juridic─â ╚Öi de a deslu╚Öi lumea lor. 

Bogdan Mateescu este doctor ├«n istorie ╚Öi cercet─âtor ┼čtiin┼úific la Institutul de Istorie ÔÇ×Nicolae IorgaÔÇť al Academiei Rom├óne.

Foto: Alessandro Galantucci, flickr

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.