Melomanii recomand─â

Publicat în Dilema Veche nr. 811 din 5-11 septembrie 2019
ÔÇ×Televiziunea Patriarhiei Rom├óne nu este doar un post religiosÔÇť ÔÇô interviu cu Ciprian OLINICI, director general Trinitas TV jpeg

Costache ERBICEANU

Fiind un meloman cu vechi state, convie╚Ťuind ├«n cas─â, p├«n─â la v├«rsta majoratului, cu sora bunicului, pianista ╚Öi pedagoga Constan╚Ťa Erbiceanu (1874 1961), am fost pasionat de t├«n─âr de muzica clasic─â ╚Öi de oper─â. ├Ämi amintesc de primul Festival Enescu din 1958, c├«nd am avut privilegiul de a asista la repeti╚Ťia general─â a operei enesciene Oedipe, dirijat─â magistral de Constantin Silvestri. Alte impresii cov├«r╚Öitoare mi-au produs, ├«n 1964, concertele dirijate de Karajan (Simfonia I de Brahms), dar ╚Öi t├«n─ârul Zubin Mehta (Simfonia a IV-a de Bruckner).

Revenind la festivalul care se deschide cu cele dou─â concerte ale orchestrei Berliner Philharmoniker conduse de noul sau dirijor (siberian) Kirill Petrenko ╚Öi cuprinde apoi numeroase lucr─âri rar interpretate ├«n ╚Ťar─â, precum capodopera lui Richard Strauss Femeia f─âr─â umbr─â (pe 4 septembrie) sau prima variant─â beethovenian─â a operei Fidelio, anume Leonora (pe 13 septembrie), cu un libret inspirat de opera omonim─â a lui Ferdinand Paer, ╚Öi LÔÇÖamore coniugale de Simon Mayr, pot face c├«teva recomand─âri privind concertele zilelor urm─âtoare.

Tot pe 13 septembrie va avea loc la Sala Palatului concertul Filarmonicii din Oslo, condus de unul dintre dirijorii mei favori╚Ťi, anume Vasily Petrenko, av├«ndu l ca solist pe admirabilul -Leif Ove Ansdnes, interpret├«nd minunatul Concert pentru pian de Edvard Grieg. Aceea╚Öi orchestr─â va prezenta un program Strauss, Enescu, Ceaikovski pe 14 septembrie. Pe 15 septembrie, la Sala Palatului, se va performa concertant opera Peter Grimes, cu o distribu╚Ťie majoritar britanic─â, dar ╚Öi cu soprana norvegian─â Lise Davidsen, despre care am citit cronici excep╚Ťionale. Mi-e tare team─â c─â ├«n aceea╚Öi sear─â ne vom gr─âbi s─â ajungem la Ateneu pentru a urm─âri Missa Solemnis de Beethoven ├«n interpretarea Orchestrei Baroce din Freiburg, dirijat─â de celebrul Ren├ę Jacobs. Pe 16 septembrie vom avea pl─âcerea de a-l urm─âri pe Fabio Luisi dirij├«nd Orchestra ╚Öi Corul Maggio Musicale Fiorentino, beneficiind de un cvartet muzical de excep╚Ťie. Voi merge, desigur, pe 18 septembrie, la Concertul Orchestrei Filarmonice din Sankt Petersburg dirijat─â de veteranul Yuri Temirkanov ╚Öi av├«ndu l ca solist pe faimosul brazilian Nelson Freire, ├«n Concertul nr. 4 de Beethoven, ultima oar─â c├«nd l-am urm─ârit pe acest admirabil artist fiind la recitalul s─âu ├«n sala Concertgebouw din Amsterdam, ├«n octombrie 2016. M─â bucur─â interpretarea, la Ateneul Rom├ón, ├«n dup─â-amiaza zilei de 19 septembrie, a Cantatei scenice Ioana pe rug de Arthur Honegger, iar ├«n aceea╚Öi sear─â s─â-l rev─âd pe Christian Badea dirij├«nd aceea╚Öi Orchestr─â din Sankt Petersburg ╚Öi av├«ndu-l ca solist pe violonistul Vadim Repin. Ultima oar─â c├«nd am urmarit live opera (neterminat─â) a lui Arnold Sch├Ânberg Moise ╚Öi Aaron a fost ├«n 1971, la Frankfurt, c├«nd am descoperit vocea Iuliei Varady ╚Öi m am scandalizat de scena orchestral─â ├«n jurul Vi╚Ťelului de Aur, c├«nd to╚Ťi dansatorii prezentau un nud integral. A╚Öa ceva nu se va ├«nt├«mpla la noi, fiind vorba despre un spectacol concertant, pe 20 septembrie, la Sala Palatului, dirijat de specialistul ├«n muzic─â dodecafonic─â Lothar Zagrosek. ├Än fine, m─â bucur─â s─â am ocazia, ├«n ultimele dou─â zile ale festivalului, s─â l rev─âd pe Mariss Jansons dirij├«nd Orchestra Concert-gebouw, cu un program Richard Strauss ÔÇô Beethoven, iar pe 22 septembrie s─â-l urm─âresc live la Ateneu pe legendarul compozitor Krzystof Penderecki dirij├«ndu-╚Öi propriile lucr─âri.

Radu F. ALEXANDRU

Nu ╚Ötiu cum s├«nt al╚Ťii, dar eu, ├«n pofida oric─ârui scepticism, continui s─â percep, de ani buni, fiecare nou─â edi╚Ťie a Festivalului Enescu dus─â cu bine la cap─ât ca pe una dintre probele gr─âitoare a faptului c─â acolo sus cineva (├«nc─â) ne iube╚Öte. Sigur, pentru noroco╚Öii care au reu╚Öit s─â prind─â bilete la concertele pe care le a╚Ötept─â cu imens─â bucurie, lucrurile se ├«ncadreaz─â ├«ntr-o normalitate care trebuie luat─â ca atare. ├Än schimb, pentru to╚Ťi cei care cunosc cazna, ╚Öi tensiunea, ╚Öi zbaterea, ╚Öi umilin╚Ťele de care au parte mult prea adesea cei care nu accept─â s─â abdice, s─â ├«ncalce cuv├«ntul angajat ├«n fa╚Ťa unora dintre cei mai ilu╚Ötri muzicieni ai zilelor noastre ╚Öi s─â nu ofere lumii ├«ntregi imaginea feeric─â a ceea ce devine Rom├ónia pe toat─â durata festivalului ÔÇô pentru to╚Ťi ace╚Ötia izb├«nda ╚Ťine absolut de miracol.

Peste aplauzele ╚Öi ova╚Ťiile cu care ├«i vom r─âspl─âti pe cei de pe scenele S─âlii Palatului ╚Öi a Ateneului, am convingerea c─â nu trebuie s─â economisim nici un cuv├«nt de laud─â ╚Öi de cald─â mul╚Ťumire orchestrei Artexim, ╚Öi mai ales dirijorului-╚Öef al acesteia, Mihai Constantinescu, c─ârora le dator─âm bucuriile f─âr─â egal de sear─â de sear─â.

Dintr-un program de excelen╚Ť─â, sigur, nimic nu ar trebui ratat. Dar pentru c─â ubicuitatea r─âm├«ne deocamdat─â accesibil─â doar ├«n spa╚Ťiul SF, iat─â c├«teva sugestii, op╚Ťiuni personale, pentru partea a II-a a festinului muzical: 8 septembrie, Ateneu, Elisabeth Leonskaja; 11 septembrie, Ateneu, Maxim Vengerov, Gautier Capu├žon; 15 septembrie, Ateneu (22,30), Orchestra Freiburg, Beethoven, Missa Solemnis; 16 septembrie, Sala Palatului: Orchestra and Choir of the Maggio Musicale Fiorentino, Recviem, Verdi; 18 septembrie, Sala Palatului, Yuri Temirkanov ÔÇô Nelson Freire; 21 septembrie, Sala Palatului, Royal Concertgebouw Orchestra, Mariss Jansons. 

Radu F. Alexandru este scriitor. 

Cristian GHEORGHE

Concertele Festivalului Enescu reprezint─â, pentru mine, o ├«nt├«lnire cu emo╚Ťiile compozitorilor ╚Öi ale muzicienilor care le redau. Dac─â se ├«mpline╚Öte armonia dintre cele trei p─âr╚Ťi, senza╚Ťia e la fel ca atunci c├«nd s├«nt ├«n flux creator ÔÇô totul devine limpede, g├«ndurile se adun─â frumos.

Am dou─â planuri pe care le urm─âresc: lucr─ârile consacrate, pe care le ascult mereu cu pl─âcere (Concertul pentru pian ╚Öi orchestr─â al lui Grieg din 13 septembrie, interpretat de un norvegian, va fi special); ├«n plus, anul acesta s├«nt curios cum sun─â Simfonia a III-a de Enescu interpretat─â de Maggio Musicale Fiorentino, pe 17 septembrie. Beethoven ╚Öi Mahler c├«nta╚Ťi de orchestra din Sankt Petersburg pe 18 septembrie trebuie s─â fie, iar─â╚Öi, un festin. Pe l├«ng─â acestea, lucr─ârile care se c├«nt─â rar pe la noi pot deschide ╚Öi mai mult gustul: Leonora lui Beethoven (oper─â ├«n concert, la Ateneu pe 13 septembrie, cu Orchestra Baroc─â din Freiburg ╚Öi Z├╝rcher Sing-Akademie) sau Britten, cu Orchestra ╚Öi Corul Radio de la noi, pe 19 septembrie, s├«nt asemenea exemple.

Am vorbit doar despre programul de dup─â 12 septembrie, c├«nd apar aceste note. Iar ├«ncheierea, f─âcut─â ╚Öi anul acesta de Concertgebouw Amsterdam, e pe m─âsura ├«ntregului festival: minunat─â! 

Cristian Gheorghe este consultant HR.

Foto: A. Pavel

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?