„Melodică, fredonabilă, lipsită de conotaţii politice“ - interviu cu Daniela CARAMAN FOTEA

Publicat în Dilema Veche nr. 530 din 10-16 aprilie 2014
„Melodică, fredonabilă, lipsită de conotaţii politice“   interviu cu Daniela CARAMAN FOTEA jpeg

Cum deveneai o divă a muzicii uşoare înainte de ’89? Ce calităţi trebuia să ai?

Chiar de la început, din 1920, cînd a luat fiinţă Societatea Compozitorilor Români, grupul creatorilor de muzică uşoară s-a impus prin nume care aveau să scrie istorie. Solistica masculină predomina; pentru că genul se afirma în localuri (multe devenite celebre), în Teatrul de Revistă, unde femeile-cîntăreţe nu aveau posibilitatea afirmării imediate. Cu timpul, ele au preluat supremaţia; compozitorii le căutau, scriau pentru ele – frumuseţea lor fizică impunea fără concurenţă pe scene. Mai aveau „doamnele“ muzicii uşoare româneşti o calitate care a dominat decenii: perfecţiunea interpretării îngemănată cu farmecul comunicării.

Atuurile au devenit, apoi, televiziunea, discul, radioul şi turneele. În această ordine. Fără apariţia pe micul ecran, lansarea nu era posibilă; emisiunile semnate de Titus Munteanu, Valeriu Lazarov, Alexandru Bocăneţ creau vedetele. Ţinuta decentă, eleganţa fără stridenţe erau obligatorii. Repertoriile cuprindeau şlagăre – multe dintre ele devenite evergreen-uri; preluate pe discuri, impuse prin radioul naţional, erau perpetuate în turneele care străbăteau ţara de la un capăt la altul. Multe organizate de instituţiile culturale importante, filarmonici, teatre, obligate la asemenea reţete pentru completarea finanţelor necesare acoperirii salariilor.

Nu ar fi fost posibil fără talentul unor protagoniste dăruite cu har… Şlagărul le era nelipsit.

Emisiunile de la radio şi de la televiziune le impuneau. Aţi realizat multe emisiuni radio. Care sînt amintirile cele mai dragi legate de cîntăreţele noastre?

Amintirea mea puternică legată de vedetele genului este fidelitatea fără derapaj pentru cei care le lansau la televiziune. A nu respecta această lege nescrisă, apariţia în emisiuni, altele decît cele cărora le aparţineau, prin realizatorii lor, puteau deveni fatale! (Excluderea tacită din programele de mare audienţă.) Era mulţumirea adesată celor care le aduseseră statutul de dive. Da, erau dive… Exemplific printr-un fragment din monografia pe care i-am dedicat-o lui Marius Ţeicu, publicată de curînd: „Aflat în Germania – turneu împreună cu Angela Similea, Marius a văzut un bărbat apropiindu-se de el: avea în mînă un disc mic, single, aşa cum se editau odată; coperta era vizibil deteriorată. Dorea un autograf exact pe acel carton aproape ilizibil. Discul cuprindea melodiile lui Marius. Se numea Flacăra nestinsei iubiri. Sigur, dorinţa i-a fost îndeplinită. Acel personaj fugise din România, pe vremea lui Ceauşescu, trecînd Dunărea într-un cauciuc de camion! Printre puţinele lucruri luate cu el s-a numărat şi acel disc, păstrat peste ani!“

Pentru cei care s-au născut după 1989, cred că e greu de înţeles de ce ştim în continuare o grămadă de cîntece pe dinafară şi de ce sîntem atît de ataşaţi de nişte cîntăreţe. Mi se pare interesant şi că cei care n-au trăit acele vremuri încep să redescopere muzica uşoară a acelor ani. Vă aşteptaţi la acest gen de nostalgie?

Este absolut firească (re)descoperirea, plăcerea ascultării muzicii anilor de pînă în 1989. Melodică, fredonabilă, lipsită de conotaţii politice (nomenclatura nu agrea genul, preferînd folclorul, romanţele). E drept, textele erau uşurele, ocazional propagandistice, dar pe cît de reconfortantă, de prietenoasă, muzica. Şi oferită nouă de Angela Similea – personificare a eleganţei, Corina Chiriac – măiastră a cuvîntului rostit şi cîntat, Mirabela Dauer, vulcan temperamental, cu sinceritatea fără egal a transmiterii mesajului sonor, Dida Drăgan, vocea de flacără a rock-ului, dar şi a baladelor încărcate de nostalgie, Aura Urziceanu – fenomen vocal; aş mai putea exemplifica. Important: fiecare avînd unicitate, personalitate, inedit. Aşa cum sînt divele, nu?

Daniela Caraman Fotea este muzicolog. A fost în anii ’70 şefa Redacţiei de muzică uşoară a Radioteleviziunii Române şi a publicat numeroase lucrări despre muzica românească.

a consemnat Ana Maria SANDU 

Foto: arhiva personală M. Pâslaru

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Casa dărăpănată” în care nu vrea nimeni să intre
Dosarul acesta este în primul rînd unul de recuperare a trecutului, dincolo de istorie, de date și de fapte.
p 10 youtube jpg
Prezentul luminează trecutul (mai curînd decît invers)
Statuia lui Castro inaugurată de Putin vorbește mai puțin despre prezentul Cubei – și mai mult despre trecutul liderului Rusiei.
index jpeg 2 webp
Atacul blînd al literaturii
La un moment dat, mi-au spus elevii că se cunoaște cînd îmi place foarte mult un scriitor, îl predau altfel, iar ei își dau seama.
index jpeg webp
Cum îi apropiem pe copii de trecut?
Pentru că a educa înseamnă a construi viitorul.
p 12 jpg
Relicve ale trecutului: nostalgia colecțiilor anatomice și antropologice
Aparent, rămășițele din colecții par că au scăpat efectelor timpului și sînt nemuritoare
Historical building at the Dalles jpg
„Casa aceasta mai are și alte încăperi? Oare ai căutat peste tot?” un dialog cu Valentin Radu ARSENE, psihoterapeut
Vindecarea vine după ce procesăm durerea și ne recuperăm părțile eului din acele bule de experiență și lăsăm cu adevărat trecutul să devină trecut.
p 13 jpg
Foamea de bani și moartea pasiunii
Ce anume readuce pe podium trend-uri din alți ani și, mai ales, care sînt acele idei care tot revin?
p 14 jpg
Cum văd ei trecutul? Another brick in the wall
Uneori, mă gîndesc la momentele mai puțin plăcute și la faptul că asta mă ajută să-mi doresc un viitor mai bun.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.

Adevarul.ro

image
Dieta care o ajută pe Loredana Groza să fie wow. „E o muncă foarte grea să arăți bine!”
Loredana Groza, una dintre cele mai îndrăgite artiste, are un secret atunci când vine vorba despre talie trasă ca prin inel. Vedeta ține o dietă-minune de câte ori dorește să topească din kilogramele acumulate.
image
Supraviețuitoarea tragediei de pe DN1 a murit. Familia de spanioli se afla în vizită la fiica studentă în România
Patru membri ai unei familii din Spania au murit în urma unui accident produs pe o șosea din România. Șoferul a fost arestat preventiv, iar organele victimelor au fost donate cu acceptul rudelor.
image
Tempest, avionul de luptă care citește gândurile. Trei țări colaborează pentru dezvoltarea unei arme invincibile | FOTO VIDEO
Rishi Sunak a anunțat o colaborare între Marea Britanie, Italia și Japonia pentru dezvoltarea unui nou avion de luptă care utilizează inteligența artificială.

HIstoria.ro

image
Arestarea Mariei Tănase: Reținută și anchetată de germani
Arhiva M.A.I. ne spune că în 1940 Maria Tănase a fost reținută și anchetată de germani pentru că avea o relație „fierbinte” cu Maurice Nègre
image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.