Mediul bunelor intenţii

Costel POPA
Publicat în Dilema Veche nr. 466 din 17-23 ianuarie 2013
Mediul bunelor intenţii jpeg

De┼či bine construit, capitolul de protec┼úie a mediului din programul de guvernare Ponta II reu┼če┼čte s─â ocoleasc─â toate punctele nevralgice de mediu ale Rom├óniei, din momentul de fa┼ú─â: exploatarea minier─â de la Ro┼čia Montan─â, exploatarea gazelor de ┼čist, construc┼úia ilegal─â de microhidrocentrale pe r├«urile de munte, reformarea Administra┼úiei Fondului pentru Mediu. Peste toate acestea, Apele ┼či P─âdurile s-au ales cu un capitol separat, ├«n care se vorbe┼čte mai ales despre ÔÇ×exploatarea durabil─âÔÇť a acestor resurse naturale ┼či deloc despre conservarea ┼či protejarea lor ca habitat al biodiversit─â┼úii.

Cod verde

La capitolul protec┼úia mediului, Programul de Guvernare Ponta II nu arat─â r─âu: este bine structurat, acoper─â ├«n mare m─âsur─â priorit─â┼úile ┼či este destul de concret pentru a nu fi o ├«n┼čiruire banal─â de fraze ┼či obiective general valabile, a┼ča cum se ├«nt├«mpl─â ├«n cazul altor capitole ale aceluia┼či program de guvernare. A┼č spune chiar c─â se poate observa o anumit─â preluare a temelor ONG-iste din domeniul protec┼úiei mediului, aceasta fiind o consecin┼ú─â a deschiderii pe care ministrul Mediului, Rovana Plumb, a avut-o fa┼ú─â de organiza┼úiile ecologiste.

Aceast─â apreciere ar putea s─â surprind─â ┼či poate c─â merit─â spuse c├«teva cuvinte ├«n plus. ├Änc─â ├«nainte de a deveni ministru al Mediului, Rovana Plumb a ├«ncercat s─â stabileasc─â un contact cu Coali┼úia pentru Mediu din Rom├ónia (CMR) ┼či a ├«ncercat s─â preia teme din documentul ÔÇ×Solu┼úii, nu probleme!ÔÇť, un fel de program de guvernare alternativ propus de CMR, ├«n care listam principalele probleme de mediu din Rom├ónia ┼či mai ales solu┼úiile acestora.

Imediat dup─â instalarea ca ministru, Rovana Plumb a invitat ├«n calitate de consilieri dou─â persoane care activeaz─â ├«n unele dintre cele mai active organiza┼úii de mediu, Terra Mileniul III ┼či World Wide Fund Rom├ónia. ├Än acela┼či timp, ├«n cadrul proiectelor ┼či activit─â┼úilor desf─â┼čurate, am organizat mai multe ├«nt├«lniri formale ┼či informale ├«n care am discutat priorit─â┼úile Coali┼úiei pentru Mediu ┼či am ├«ncercat s─â stabilim ac┼úiuni concrete pentru rezolvarea lor.

Cod galben

Această deschidere s-a lovit însă de o incapacitate administrativă cronică de a trece de la promisiuni la fapte, astfel încît în ultima săptămînă de campanie electorală, Coaliţia pentru Mediu din România a decis să protesteze public faţă de perpetuarea celor mai grave probleme de mediu:

ÔŚĆ micro-hidrocentralele: nu numai c─â acestea nu au fost oprite, ├«ns─â lucr─ârile de construire au continuat nestingherite ÔÇô de┼či dovezi clare au fost aduse ├«n aten┼úia conducerii Ministerului Mediului cu privire la ilegalitatea ┼či impactul lor deosebit de negativ asupra naturii;

ÔŚĆmanagementul de┼čeurilor: de┼či problema de┼čeurilor a fost declarat─â prioritate zero a Ministerului Mediului ┼či P─âdurilor, nu exist─â p├«n─â acum o viziune care s─â scoat─â ┼úara din gunoaie. ÔÇ×Strategia Na┼úional─â de Gestionare a De┼čeurilorÔÇť este un document incert, incapabil de a schimba starea actual─â ┼či care nu cuprinde printre priorit─â┼úi colectarea selectiv─â. Miliardul de euro din fondurile structurale destinat managementului de┼čeurilor are un grad de implementare de doar 13,7%, ├«n timp ce Rom├ónia r─âm├«ne pe ultimul loc din Europa la capitolul reciclarea de┼čeurilor;

ÔŚĆ Reforma Administra┼úiei Fondului pentru Mediu (AFM): ├«n ciuda declara┼úiilor, nici o ac┼úiune concret─â nu s-a realizat. De┼či ar trebui s─â fie principalul sus┼úin─âtor al programelor de protec┼úia mediului din Rom├ónia, fondurile AFM ├«nc─â merg cu prioritate ├«n achizi┼úia de ma┼čini (programul Rabla) sau ├«ndiguiri;

ÔŚĆ ├«n privin┼úa gazelor de ┼čist, Guvernul a promis un moratoriu pentru suspendarea oric─âror opera┼úiuni legate de exploatarea gazelor, p├«n─â c├«nd vor exista studii care s─â arate cu precizie impactul asupra mediului, iar popula┼úia va fi corect informat─â asupra consecin┼úelor. Acest moratoriu nu a mai fost adoptat;

ÔŚĆ depolitizarea structurilor administrative de management al ariilor protejate. Promisiunea f─âcut─â public de premierul Victor Ponta privind numirea unui activist ecologist la conducerea Rezerva┼úiei Biosfera Delta Dun─ârii nu s-a mai realizat, fiind preferat─â o nominalizare pe linie de partid;

ÔŚĆ ├«n ceea ce prive┼čte declararea Lacului V─âc─âre┼čti din Bucure┼čti ca zon─â protejat─â din punct de vedere al biodiversit─â┼úii, de┼či promisiunile publice au fost permanente, nu s-a ├«ntreprins nici o m─âsur─â administrativ─â concret─â pentru protec┼úia zonei;

ÔŚĆ constituirea grupurilor de lucru tematice la nivelul ministerului MMP. De┼či este o ini┼úiativ─â l─âudabil─â, ea a r─âmas la nivel de ├«nt├«lniri ad-hoc, f─âr─â a avea un cadru institu┼úional stabil ┼či predictibil, bazat pe regulamente clare. (Comunicatul ├«l g─âsi┼úi pe site-ul www.coalitiapentrumediu.ro)

Cod portocaliu spre ro┼ču

Revenind ├«ns─â la ceea ce Guvernul Ponta dore┼čte s─â fac─â ├«n urm─âtorii patru ani, programul de guvernare identific─â bine c├«teva dintre problemele prioritare de mediu, precum: schimb─ârile climatice, managementul de┼čeurilor, managementul ariilor protejate, problema monitoriz─ârii ┼či a cre┼čterii calit─â┼úii aerului, ecologie urban─â (minim 26 mp de spa┼úiu verde/locuitor!), cooperarea cu societatea civil─â (cred c─â este capitolul care men┼úioneaz─â ├«n modul cel mai clar acest lucru), educa┼úie pentru mediu sau promovarea achizi┼úiilor verzi.

Totu┼či, programul de guvernare are un mare minus prin faptul c─â evit─â s─â trateze cele mai fierbin┼úi ┼či controversate subiecte de pe agenda de mediu din Rom├ónia: proiectul de la Ro┼čia Montan─â, construc┼úia ilegal─â a microhidrocentralelor din Mun┼úii F─âg─âra┼č ┼či problema exploat─ârii gazelor de ┼čist.

Ro┼čia Montan─â

Dimpotriv─â, c├«teva propuneri ale actualului program de guvernare ar putea favoriza proiectul de la Ro┼čia Montan─â printr-o flexibilizare a cadrului legislativ, oricum sabotat de numeroase acte administrative ilegale. Astfel, la capitolul ÔÇ×Industrie, comer┼ú, competitivitateÔÇť se propune revizuirea cadrului legislativ ├«n domeniul sectorului minier, care ÔÇ×s─â sporeasc─â atractivitatea pentru poten┼úialii investitori priva┼úiÔÇť, precum ┼či ÔÇ×simplificarea procedurilor administrative de acordare a licen┼úelor ┼či permiselor miniereÔÇť.

Prin compara┼úie, programul de guvernare al Guvernului Boc (2009-2012) propunea explicit ÔÇ×├«nt─ârirea legisla┼úiei de mediu ├«n domeniul minerituluiÔÇť. Desigur, acest lucru a r─âmas pe h├«rtie, iar declara┼úiile publice ale pre┼čedintelui B─âsescu erau mai degrab─â ├«n favoarea proiectului RMGC. Problema proiectului de la Ro┼čia Montan─â nu ┼úine ├«ns─â numai de mediu, ci mai ales de ilegalitate ┼či corup┼úie. O flexibilizare a cadrului legal favorabil─â proiectului RMGC ar duce problema corup┼úiei la cel mai ├«nalt nivel politic.

Ministerul Mediului minus Ape ┼či P─âduri

O alt─â ini┼úiativ─â neinspirat─â, venit─â pe linie liberal─â, propunea formarea unui minister separat al apelor, p─âdurilor ┼či pisciculturii. Ideea, care nu avea nici un suport ├«n filozofia declarat─â a arhitecturii guvernamentale, prin care se dorea o reflectare a directoratelor Comisiei Europene, a fost abandonat─â la timp. Aceast─â aventur─â a l─âsat ├«ns─â urme ├«n programul de guvernare, astfel ├«nc├«t a fost realizat un capitol separat pentru domeniile Ape ┼či P─âduri, capitol care nu are nici o leg─âtur─â cu cel referitor la Mediu.

Prin aceast─â separare se poate observa ┼či o diferen┼ú─â de limbaj, de la o abordare conserva┼úionist─â la o abordare bazat─â pe ÔÇ×gestionareaÔÇť (a se citi exploatarea!), ce-i drept durabil─â, a p─âdurilor ┼či a faunei cinegetice. Guvernul dore┼čte ÔÇ×cre┼čterea poten┼úialului economic ┼či ecologic al p─âdurilorÔÇť, precum ┼či ÔÇ×utilizarea durabil─â a resurselor cinegeticeÔÇť, iar apele s├«nt importante ├«n special din perspectiva protec┼úiei ├«mpotriva inunda┼úiilor sau ca resurs─â pentru agricultur─â, nu neap─ârat ca habitat al biodiversit─â┼úii ce trebuie protejat.

Administraţia Fondului pentru Mediu

O alt─â absen┼ú─â notabil─â din programul de guvernare o reprezint─â strategia cu privire la reforma Fondului pentru Mediu. Dac─â nu ar fi un instrument de subven┼úionare mascat─â a achizi┼úiei de ma┼čini noi prin programul Rabla, dac─â nu ar mai fi o sinecur─â politic─â, Fondul pentru Mediu ar putea fi principalul instrument de finan┼úare pentru programele de protec┼úie a mediului desf─â┼čurate de autorit─â┼úile publice ┼či de organiza┼úiile private din Rom├ónia.

├Än loc de ├«mp─âduriri avem programul Rabla, ├«n loc de piste de biciclete avem programe de ├«ndiguiri, ├«n loc de proceduri simple ┼či transparente avem abona┼úi pe linie politic─â la fondurile publice. O reform─â a Administra┼úiei Fondului pentru Mediu ar putea asigura finan┼úare pentru majoritatea priorit─â┼úilor de mediu din Rom├ónia, fie c─â vorbim de programe de eficientizare energetic─â, fie despre managementul ariilor protejate, fie despre promovarea produselor ┼či achizi┼úiilor ecologice ┼či altele (mai multe despre gestionarea fondurilor AFM ├«n studiul ÔÇ×Investi┼úiile de Mediu ├«n Rom├óniaÔÇť, pe www.ecopolis. org.ro).

Costel Popa este pre┼čedinte al Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis (www.ecopolis.org.ro). Ecopolis asigur─â secretariatul Coali┼úiei pentru Mediu din Rom├ónia, o alian┼ú─â care cuprinde peste 70 de organiza┼úii neguvernamentale de protec┼úia mediului.

Foto L.Muntean

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?