Mediul bunelor intenţii

Costel POPA
Publicat în Dilema Veche nr. 466 din 17-23 ianuarie 2013
Mediul bunelor intenţii jpeg

Deşi bine construit, capitolul de protecţie a mediului din programul de guvernare Ponta II reuşeşte să ocolească toate punctele nevralgice de mediu ale României, din momentul de faţă: exploatarea minieră de la Roşia Montană, exploatarea gazelor de şist, construcţia ilegală de microhidrocentrale pe rîurile de munte, reformarea Administraţiei Fondului pentru Mediu. Peste toate acestea, Apele şi Pădurile s-au ales cu un capitol separat, în care se vorbeşte mai ales despre „exploatarea durabilă“ a acestor resurse naturale şi deloc despre conservarea şi protejarea lor ca habitat al biodiversităţii.

Cod verde

La capitolul protecţia mediului, Programul de Guvernare Ponta II nu arată rău: este bine structurat, acoperă în mare măsură priorităţile şi este destul de concret pentru a nu fi o înşiruire banală de fraze şi obiective general valabile, aşa cum se întîmplă în cazul altor capitole ale aceluiaşi program de guvernare. Aş spune chiar că se poate observa o anumită preluare a temelor ONG-iste din domeniul protecţiei mediului, aceasta fiind o consecinţă a deschiderii pe care ministrul Mediului, Rovana Plumb, a avut-o faţă de organizaţiile ecologiste.

Această apreciere ar putea să surprindă şi poate că merită spuse cîteva cuvinte în plus. Încă înainte de a deveni ministru al Mediului, Rovana Plumb a încercat să stabilească un contact cu Coaliţia pentru Mediu din România (CMR) şi a încercat să preia teme din documentul „Soluţii, nu probleme!“, un fel de program de guvernare alternativ propus de CMR, în care listam principalele probleme de mediu din România şi mai ales soluţiile acestora.

Imediat după instalarea ca ministru, Rovana Plumb a invitat în calitate de consilieri două persoane care activează în unele dintre cele mai active organizaţii de mediu, Terra Mileniul III şi World Wide Fund România. În acelaşi timp, în cadrul proiectelor şi activităţilor desfăşurate, am organizat mai multe întîlniri formale şi informale în care am discutat priorităţile Coaliţiei pentru Mediu şi am încercat să stabilim acţiuni concrete pentru rezolvarea lor.

Cod galben

Această deschidere s-a lovit însă de o incapacitate administrativă cronică de a trece de la promisiuni la fapte, astfel încît în ultima săptămînă de campanie electorală, Coaliţia pentru Mediu din România a decis să protesteze public faţă de perpetuarea celor mai grave probleme de mediu:

● micro-hidrocentralele: nu numai că acestea nu au fost oprite, însă lucrările de construire au continuat nestingherite – deşi dovezi clare au fost aduse în atenţia conducerii Ministerului Mediului cu privire la ilegalitatea şi impactul lor deosebit de negativ asupra naturii;

●managementul deşeurilor: deşi problema deşeurilor a fost declarată prioritate zero a Ministerului Mediului şi Pădurilor, nu există pînă acum o viziune care să scoată ţara din gunoaie. „Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor“ este un document incert, incapabil de a schimba starea actuală şi care nu cuprinde printre priorităţi colectarea selectivă. Miliardul de euro din fondurile structurale destinat managementului deşeurilor are un grad de implementare de doar 13,7%, în timp ce România rămîne pe ultimul loc din Europa la capitolul reciclarea deşeurilor;

● Reforma Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM): în ciuda declaraţiilor, nici o acţiune concretă nu s-a realizat. Deşi ar trebui să fie principalul susţinător al programelor de protecţia mediului din România, fondurile AFM încă merg cu prioritate în achiziţia de maşini (programul Rabla) sau îndiguiri;

● în privinţa gazelor de şist, Guvernul a promis un moratoriu pentru suspendarea oricăror operaţiuni legate de exploatarea gazelor, pînă cînd vor exista studii care să arate cu precizie impactul asupra mediului, iar populaţia va fi corect informată asupra consecinţelor. Acest moratoriu nu a mai fost adoptat;

● depolitizarea structurilor administrative de management al ariilor protejate. Promisiunea făcută public de premierul Victor Ponta privind numirea unui activist ecologist la conducerea Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării nu s-a mai realizat, fiind preferată o nominalizare pe linie de partid;

● în ceea ce priveşte declararea Lacului Văcăreşti din Bucureşti ca zonă protejată din punct de vedere al biodiversităţii, deşi promisiunile publice au fost permanente, nu s-a întreprins nici o măsură administrativă concretă pentru protecţia zonei;

● constituirea grupurilor de lucru tematice la nivelul ministerului MMP. Deşi este o iniţiativă lăudabilă, ea a rămas la nivel de întîlniri ad-hoc, fără a avea un cadru instituţional stabil şi predictibil, bazat pe regulamente clare. (Comunicatul îl găsiţi pe site-ul www.coalitiapentrumediu.ro)

Cod portocaliu spre roşu

Revenind însă la ceea ce Guvernul Ponta doreşte să facă în următorii patru ani, programul de guvernare identifică bine cîteva dintre problemele prioritare de mediu, precum: schimbările climatice, managementul deşeurilor, managementul ariilor protejate, problema monitorizării şi a creşterii calităţii aerului, ecologie urbană (minim 26 mp de spaţiu verde/locuitor!), cooperarea cu societatea civilă (cred că este capitolul care menţionează în modul cel mai clar acest lucru), educaţie pentru mediu sau promovarea achiziţiilor verzi.

Totuşi, programul de guvernare are un mare minus prin faptul că evită să trateze cele mai fierbinţi şi controversate subiecte de pe agenda de mediu din România: proiectul de la Roşia Montană, construcţia ilegală a microhidrocentralelor din Munţii Făgăraş şi problema exploatării gazelor de şist.

Roşia Montană

Dimpotrivă, cîteva propuneri ale actualului program de guvernare ar putea favoriza proiectul de la Roşia Montană printr-o flexibilizare a cadrului legislativ, oricum sabotat de numeroase acte administrative ilegale. Astfel, la capitolul „Industrie, comerţ, competitivitate“ se propune revizuirea cadrului legislativ în domeniul sectorului minier, care „să sporească atractivitatea pentru potenţialii investitori privaţi“, precum şi „simplificarea procedurilor administrative de acordare a licenţelor şi permiselor miniere“.

Prin comparaţie, programul de guvernare al Guvernului Boc (2009-2012) propunea explicit „întărirea legislaţiei de mediu în domeniul mineritului“. Desigur, acest lucru a rămas pe hîrtie, iar declaraţiile publice ale preşedintelui Băsescu erau mai degrabă în favoarea proiectului RMGC. Problema proiectului de la Roşia Montană nu ţine însă numai de mediu, ci mai ales de ilegalitate şi corupţie. O flexibilizare a cadrului legal favorabilă proiectului RMGC ar duce problema corupţiei la cel mai înalt nivel politic.

Ministerul Mediului minus Ape şi Păduri

O altă iniţiativă neinspirată, venită pe linie liberală, propunea formarea unui minister separat al apelor, pădurilor şi pisciculturii. Ideea, care nu avea nici un suport în filozofia declarată a arhitecturii guvernamentale, prin care se dorea o reflectare a directoratelor Comisiei Europene, a fost abandonată la timp. Această aventură a lăsat însă urme în programul de guvernare, astfel încît a fost realizat un capitol separat pentru domeniile Ape şi Păduri, capitol care nu are nici o legătură cu cel referitor la Mediu.

Prin această separare se poate observa şi o diferenţă de limbaj, de la o abordare conservaţionistă la o abordare bazată pe „gestionarea“ (a se citi exploatarea!), ce-i drept durabilă, a pădurilor şi a faunei cinegetice. Guvernul doreşte „creşterea potenţialului economic şi ecologic al pădurilor“, precum şi „utilizarea durabilă a resurselor cinegetice“, iar apele sînt importante în special din perspectiva protecţiei împotriva inundaţiilor sau ca resursă pentru agricultură, nu neapărat ca habitat al biodiversităţii ce trebuie protejat.

Administraţia Fondului pentru Mediu

O altă absenţă notabilă din programul de guvernare o reprezintă strategia cu privire la reforma Fondului pentru Mediu. Dacă nu ar fi un instrument de subvenţionare mascată a achiziţiei de maşini noi prin programul Rabla, dacă nu ar mai fi o sinecură politică, Fondul pentru Mediu ar putea fi principalul instrument de finanţare pentru programele de protecţie a mediului desfăşurate de autorităţile publice şi de organizaţiile private din România.

În loc de împăduriri avem programul Rabla, în loc de piste de biciclete avem programe de îndiguiri, în loc de proceduri simple şi transparente avem abonaţi pe linie politică la fondurile publice. O reformă a Administraţiei Fondului pentru Mediu ar putea asigura finanţare pentru majoritatea priorităţilor de mediu din România, fie că vorbim de programe de eficientizare energetică, fie despre managementul ariilor protejate, fie despre promovarea produselor şi achiziţiilor ecologice şi altele (mai multe despre gestionarea fondurilor AFM în studiul „Investiţiile de Mediu în România“, pe www.ecopolis. org.ro).

Costel Popa este preşedinte al Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis (www.ecopolis.org.ro). Ecopolis asigură secretariatul Coaliţiei pentru Mediu din România, o alianţă care cuprinde peste 70 de organizaţii neguvernamentale de protecţia mediului.

Foto L.Muntean

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea – mai ambițioși ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi înțelese și nici respectate dacă uităm că tragedia merge de braț cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate să aibă umor
În ţările cu colectivism puternic şi concentrare a puterii, cum este țara noastră, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
Să rîzi? Să plîngi? Despre rîsu’-plînsu’ lumii noastre
Rîsul poate fi socotit drept un fel de soluţie terapeutică pentru a ieşi din marile şi micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creangă cel afectuos
După spectacole, pe scena frumosului Teatru „Regina Maria“ din Oradea au urcat dnii George Banu și Marcel Iureș pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisică
„Toate pisicile sînt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisică”.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?