Maternitatea, o p─âpu┼č─â matrio┼čka

Nicoleta ROMAN
Publicat în Dilema Veche nr. 685 din 6-12 aprilie 2017
Maternitatea, o p─âpu┼č─â matrio┼čka jpeg

A vorbi despre maternitate ├«ntr-o posibil─â istorie, la rom├óni, este ca ╚Öi cum ai avea ├«n fa╚Ť─â o p─âpu╚Ö─â matrio╚Öka. Deschizi una ╚Öi ├«n spatele ei g─âse╚Öti altele, mai mici, dar la fel de viu colorate ╚Öi frumoase. A╚Öa ╚Öi despre mame. S├«nt at├«tea tipologii care merg ├«n tandem: cea c─âs─âtorit─â sau singur─â; cea bun─â sau la m├Ęre cruelle (nu neap─ârat vitreg─â); mama casnic─â sau, dimpotriv─â, de carier─â. ╚śi nici m─âcar nu s├«nt statice, pot trece una ├«n locul alteia, ca ├«ntr-un dans, ├«n func╚Ťie de contextul vie╚Ťii lor. Mai nou, ├«ntr-o literatur─â a subiectului, racordat─â la fenomenul migra╚Ťiei economice, un grup semnificativ ca num─âr este reprezentat de mamele transna╚Ťionale. Aceast─â tipologie amintit─â de noi, selectiv─â p├«n─â la urm─â, se diversific─â ╚Öi mai mult dac─â lu─âm ├«n considerare etnia, statutul social ╚Öi varia╚Ťiile regionale.

La al╚Ťii ╚Öi la noi

├Äntr-o prim─â istorie a mamelor ╚Öi a maternit─â╚Ťii, Catherine Fouquet amintea de un timp al t─âcerii care se prelungea din Evul Mediu p├«n─â spre jum─âtatea secolului al XVIII-lea din pricina precarit─â╚Ťii surselor ╚Öi predomin─ârii unui discurs masculin. ├Än umbra b─ârbatului, acolo se reg─âsesc femeile; iar pentru spa╚Ťiul rom├ónesc situa╚Ťia nu este diferit─â. Le descoperim ca mame de domni, cre├«nd ╚Öi ap─âr├«nd alian╚Ťe politice ╚Öi matrimoniale, lupt├«nd pentru dreptul fiilor la tron dup─â cum a f─âcut-o Elisabeta Movil─â ├«n Moldova veacului al XVII lea. ╚śi au ├«nzestrat fiicele, au semnat testamentele sau ne-au privit trist din vreun tablou votiv; toate, boieroaice. Restul erau ╚Öi mai t─âcute dec├«t suratele lor. Conform pravilei, se puteau c─âs─âtori la 12 ani, dar nu se ├«nt├«mpla mereu a╚Öa. Copiii ├«i aveau ├«ns─â de foarte tinere ╚Öi, chiar dac─â ace╚Ötia erau mul╚Ťi, condi╚Ťiile precare de trai nu asigurau supravie╚Ťuirea tuturor. ├Än secolul al XIX-lea, care aduce o cunoa╚Ötere statistic─â, util─â unui profil al mamei, s-a observat c─â: procentul c─âs─âtori╚Ťilor era mai mic ├«n mediul urban, c─â femeile s├«nt adesea mai tinere dec├«t so╚Ťii lor, dar c─â aveau ╚Öi o durat─â de via╚Ť─â mai lung─â. Cu alte cuvinte, mamele r─âm├«neau mai mult al─âturi de copii, ajun╚Öi adul╚Ťi; ╚Öi nu este doar o prezen╚Ť─â fizic─â, ci una asumat─â ├«n mai mare m─âsur─â la nivelul implic─ârii ├«n via╚Ťa lor. ├Än aceast─â perioad─â, prioritatea era educarea ╚Öi formarea cet─â╚Ťeanului, ├«ncorpor├«nd ╚Öi ideea c─â prin p─ârin╚Ťi se ajunge la copil. Primul ziar rom├ónesc dedicat maternit─â╚Ťii (Mama ╚Öi copilul), ap─ârut ├«n 1865, ├«╚Öi propunea o educare a mamelor rom├ónce tocmai ├«n acest sens. ├Äns─â gradul sc─âzut de alfabetizare ╚Öi acces la pres─â ╚Öi c─âr╚Ťi limita publicul feminin la cel provenind din mediul burghez ╚Öi urban. C─âtre el se ├«ndrepta fondatoarea Maria Rosetti, o str─âin─â de loc, care ar─âta ├«n primul num─âr al ziarului c─â femeia c─âs─âtorit─â ╚Öi mam─â era Regina ╚Öi-nt├«iul ministru al casei, chemat─â a ├«mplini func╚Ťiunile impiegatului celui mai de jos, dar nu ╚Öi cel mai pu╚Ťin folositor, av├«nd at├«ta merit ├«n ├«mplinirea func╚Ťiunilor ei c├«t ╚Öi capul unui stat c├«nd ├«╚Öi ├«mpline╚Öte pe ale sale. Ea avea, cel pu╚Ťin teoretic, libertatea de gestionare asupra c─âminului ╚Öi o relativ─â determinare, al─âturi de so╚Ť ╚Öi rude, a destinului familiei sale.

Spre contemporaneitate

Comunismul a politizat corpul feminin ╚Öi rolul de mam─â ├«n vederea p─âstr─ârii s─ân─ât─â╚Ťii ╚Öi tinere╚Ťii na╚Ťiunii noastre, Nicolae Ceau╚Öescu afirm├«nd ├«n 1973 c─â misiunea este una nobil─â, cre╚Öterea unui num─âr c├«t mai mare de copii, pentru formarea unei genera╚Ťii s─ân─âtoase, robuste, profund devotate cauzei socialismului. Gail Klingman ╚Öi al╚Ťii au ar─âtat dimensiunile de responsabilizare stabilite de Partidul Comunist Rom├ón pentru viitoarea mam─â ╚Öi care nu mai ╚Ťineau de op╚Ťiunea personal─â, de cea a familiei ╚Öi de ceea ce-i putea oferi copilului. Femeia trebuia s─â-╚Öi ├«ndeplineasc─â rolul reproduc─âtor; nu conta cum ├«i cre╚Ötea, al─âturi de cine, doar s─â dea na╚Ötere la c├«t mai mul╚Ťi copii. E drept, primeau o relativ─â ╚Öi simbolic─â recunoa╚Ötere public─â prin decora╚Ťii: ordinul ÔÇ×Mam─â eroin─âÔÇť (cel pu╚Ťin 10 copii), ordinul ÔÇ×Gloria matern─âÔÇť (7-9 copii) ╚Öi ÔÇ×Medalia maternit─â╚ŤiiÔÇť (5-6 copii). Retribu╚Ťia b─âneasc─â dat─â de aceast─â recunoa╚Ötere venea o singur─â dat─â, nu anual: 2000 de lei, 1500 de lei ╚Öi 500 de lei pentru ultima categorie. Femeile se puteau pensiona mai devreme de 50 ani dac─â aveau cel pu╚Ťin trei copii, ob╚Ťineau prioritate ├«n acordarea de credite pentru locuin╚Ť─â ╚Öi zile suplimentare de concediu pentru anul primirii premiului. Toate acestea, raportat la nivelul de trai, erau o ├«ncurajare prea mic─â. ╚śi atunci, dac─â nu vrei s─â continui a fi mam─â? Dac─â doi sau trei copii s├«nt de ajuns? Ei bine, statul s-a g├«ndit ╚Öi la asta ╚Öi din 1966 a declan╚Öat o politic─â pronatalist─â restrictiv─â, devenit─â principala cauz─â a mortalit─â╚Ťii materne. Nedorind copilul, femeile (majoritatea cov├«r╚Öitoare c─âs─âtorite, din medii s─ârace, fie agricultoare, casnice sau muncitoare) recurgeau la avort, iar anali╚Ötii occidentali au calculat o medie a mortalit─â╚Ťii de 302 femei pe an ├«n 24 ani. Cifrele ├«nregistrate de istoricii rom├óni nu s├«nt departe de adev─âr, un maximum fiind atins ├«n 1977, c├«nd au loc 614 astfel de decese. Maternitatea nedorit─â era blamat─â religios, ne├«n╚Ťeleas─â economic ╚Öi social ╚Öi a ac╚Ťionat ca o presiune psihologic─â asupra femeilor. Astfel, s-au n─âscut de trei ori mai mul╚Ťi copii, dar au murit cel pu╚Ťin tot at├«tea mame, un num─âr important de familii s-au destr─âmat, penuria economic─â a gospod─âriei s-a resim╚Ťit acut, iar societatea ├«n ansamblul ei nu reprezenta nici pe departe un tablou al armoniei. Un echilibru ├«ntre dorin╚Ťa statului ╚Öi cea a individului nu a fost atins, lupta continu├«nd tacit.

Azi, femeia ├«╚Öi are dreptul s─âu de a decide c├«nd s─â devin─â mam─â, chiar dac─â ╚Öi aici exist─â recomand─âri recente despre num─ârul de copii. Trei ar fi ideal pentru ca m─âcar unul s─â poat─â r─âspunde chem─ârii ╚Ť─ârii ╚Öi Bisericii. Profilul mamei s-a schimbat oarecum fa╚Ť─â de secolele anterioare ╚Öi asta ne-o arat─â cel mai bine statisticile ├«ntocmite din 1990 ╚Öi p├«n─â ├«n 2015. V├«rsta primei na╚Öteri penduleaz─â adesea ├«ntre 25-29 ani, fiind ├«n cre╚Ötere ├«n ultimii ani, ├«n corela╚Ťie cu v├«rsta la c─âs─âtorie, ╚Öi ea apropiat─â de 30 ani. Pare c─â femeia vrea s─â se simt─â mai matur─â, mai preg─âtit─â s─â dea calitate vie╚Ťii pe care se preg─âte╚Öte s─â o aduc─â ├«n lume. Este de bine? Este de r─âu? ├Änc─â nu ╚Ötim care e r─âspunsul, dar trebuie re╚Ťinut c─â, ├«n fond, un copil este un dar pe care trebuie s─â ╚Ötii s─â l pre╚Ťuie╚Öti, s─â-i dai valoare ╚Öi s─â-l aju╚Ťi s─â str─âluceasc─â, nu ├«nc─â o bifare ├«ntre at├«tea posibile realiz─âri. 

Nicoleta Roman este cercet─âtor la Institutul de Istorie ÔÇ×Nicolae IorgaÔÇť din Bucure╚Öti. Cea mai recent─â carte publicat─â: Dezn─âd─âjduit─â muiere nÔÇÖau fost ca mine. Femei, onoare ╚Öi p─âcat ├«n Valahia secolului al XIX-lea, Humanitas, 2016.

Foto: Vinoth Chandar, flickr

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.