Maşina de fabricat imagini şi bani

Eneko LANDABURU
Publicat în Dilema Veche nr. 104 din 19 Ian 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cristian Tudor Popescu, gazetarul oricînd gata cu o replică acidă, citeşte cuminte de pe prompter: îşi prezintă rubrica de filme, grav, din fotoliul roşu. Încă o imagine şi filmul se derulează sub ochii tăi: un spectacol Care Te Prinde buimăcit. Trecut prin cabine de make-up, procesat şi ambalat adecvat, CTP e oferit zilnic spre a fi devorat de audienţă, fie că e vorba de comentariu politic, ştiri, sport şi, mai nou, de filme. În linii mari, chiar dacă vedeta se schimbă, tehnica "starului" e utilizată invariabil. Televiziunea, cu nenumăratele ei sclipi(kits)churi, difuzate la ore de vîrf, face şi desface, înalţă şi coboară personaje şi afaceri, cultivă modele şi gusturi. Toate acestea se derulează cu rapiditate şi cu o permanentă foame de rating. Rating înseamnă bani şi televiziunile înghit mulţi bani - 15 milioane de euro/an este o sumă decentă, pentru un canal generalist. Piaţa publicităţii TV din România, de 130 de milioane de euro (estimare Zenith Media, 2004), ar susţine, într-o logică normală, maximum 8 televiziuni, faţă de cele peste 150 existente. În ciuda numărului mare, încasările şi rating-urile sînt concentrate la trei grupuri: TVR, Pro TV, Antena 1. TVR este cea mai puternică financiar, cu venituri de 104 milioane de euro în 2004, majoritatea din taxa obligatorie şi 11% din publicitate; în acelaşi an, grupul Pro (Pro TV, Acasă TV, Pro Cinema, Pro TV Internaţional) făcea peste 60 de milioane de euro, iar Antena 1, aproximativ 30 de milioane euro. Cum publicitatea se raportează la audienţă doar cantitativ, fără ca profilul telespectatorului să conteze, canalele principale se bat pe rating cu orice preţ (inclusiv al decredibilizării). Invitaţii (fie că e vorba de Copilu' Minune, fie de un analist sobru) sînt selectaţi pe criteriul sfînt: cît se uită bizonul la ei. Reportajele, altele decît "mortul şi mireasa", au trecut pe planul al doilea (sau sînt inexistente). Dacă însă publicitarii ar face o analiză de profunzime, ar fi surprinşi să constate cărui tip de public îşi vînd reclamele cumpărate cu bani grei pe punct de rating; atunci încurajarea jurnalismului de calitate ar veni de la sine. Banii nu reprezintă singura problemă. Anii de servilism politic au aruncat cea mai puternic finanţată televiziune, TVR, în criză majoră de credibilitate, însă liberalii ţin anchilozată noua lege, menită să-i schimbe metehnele. În schimb, industria privată s-a mişcat în ultimii ani: canale exclusiv cu ştiri, documentare şi dezbateri (Realitatea TV, Antena 3), lansează noi provocări formatelor generaliste. Un ritm de creştere de 25% pe an al publicităţii TV a atras şi cîţiva investitori străini: Central Media Enterprises a preluat majoritar pachetul Pro TV, iar SBS Broadcasting pe cel al Prima TV, plus două reţele de radio. În general, investiţiile în media au crescut, cu toate că provenienţa banilor rămîne obscură. Prevăzută de Constituţie, desecretizarea încasărilor media rămîne un act de curaj mult prea important pentru o alianţă, devenită, de mai bine de un an, laşă. Lipsa de transparenţă în privinţa propriilor resurse afectează credibilitatea, şi aşa şifonată, a televiziunilor, după o perioadă în care l-au ferit, la unison, pe prim-ministrul Năstase de critici. Spre deosebire de perioada 2000-2004, cînd presiunea politică a fost directă, interferenţele au luat ulterior forme nuanţat-comerciale. "Povestea adevărată" a Roşiei Montana Gold Corporation ascunde, pe cîteva zeci de mii bune de euro, tăcerea ecranelor. Doar National Geographic a renunţat la contractul bănos şi a denunţat compromisul, de neacceptat într-o lume în care cuvintele "reputaţie" şi "credibilitate" au conţinut. Dincolo de Buftea, buticurile audiovizuale se hrănesc cu grăunţe. În Piatra Neamţ, Euromedia TV, patronată de liberalul Pinalti (Gheorghe Ştefan), trăieşte cu 8.000 de euro pe lună (cifre în 2004, potrivit Ministerului Finanţelor). În Baia Mare, primarul Cristian Anghel se joacă generos cu contractele instituţiei - de regulă, sparte în sume mici, pentru a fi în ton cu noile reguli ale publicităţii de stat. Firul banilor, greu de identificat, ar pune în lumină şi logica unei întreprinderi media, care în România iese din orice model de business. Indicatorul general pentru profitabilitatea operaţională, EBITDA (venituri-cheltuieli operaţionale) este distorsionat în presă de un coeficient dificil de cuantificat pe hîrtie: influenţa. Acesta depinde de rating, de interesele patronului şi, în loc de credibilitate, de aparenţa ei. Profesionalismul poate servi în această ecuaţie, în măsura în care contribuie deopotrivă la rating şi la disimularea intereselor. Şi astfel televiziunea, regina audienţei şi a încasărilor, continuă să îşi joace pe degete publicul captiv: românii petrec 3 h 40 min/zi în faţa televizorului, cu 40 min mai mult decît media în vechea UE. Totuşi, o schimbare se petrece în Europa: în era digitală, telespectatorul tînăr e cu o mînă pe mouse.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

anglo saxoni shutterstock 795800917 jpg
Paleogenetica a „descoperit” patria anglo-saxonilor care au colonizat Marea Britanie
Potrivit experților, cele mai apropiate rude locuiau în nordul Germaniei moderne, Danemarca și Țările de Jos.
militar decedat alba iulia
Cazul militarului mort pe tanc în gara din Alba Iulia. Familia victimei contestă clasarea acuzației față de un angajat CFR
Familia militarului care a murit electrocutat pe un tanc în gara din Alba Iulia a contestat în instanță ordonanța procurorilor prin care s-a dispus clasarea acuzației față de un angajat al stației de cale ferată.
Foto Fb politia Romana
Cu banii din BMW-uri MAI putea angaja şi plăti 2.062 de poliţişti, susțin sindicaliştii din penitenciare
Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) critică achiziţia de BMW-uri a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi arată că banii cheltuiţi pe bolizii de lux, într-un an, ar fi ajutat ministerul să angajeze şi să plătească aproximativ 2.062 de poliţişti

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.