Masa necritică

Liviu ORNEA
Publicat în Dilema Veche nr. 175 din 16 Iun 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Bani, profesorii nu prea au, prestigiu, nici atît, aşa că doar două lucruri mai fac încă dezirabilă meseria de dascăl: vacanţele lungi şi lipsa şefului. "Odată ce intră la oră, profesorul e stăpîn pe viaţa lui, nu-i mai zice nimeni ce să facă." E şi o relaţie de putere, profesorul (bun) domină clasa, o ţine în mînă, o modelează. E - trebuie să fie - un pic histrion, dar dacă dozează bine sinceritatea, are toate şansele să placă, să fie acceptat şi, în definitiv, să-şi facă înţeles mesajul. Pînă la urmă, nici măcar foarte bun specialist nu trebuie să fie, dacă ştie să compenseze cu şarmul personal şi cu înţelegătoare îngăduinţă. E şi nu e aşa. Relaţia cu elevii, cu studenţii nu e niciodată lineară, e complicată de faptul că nici una dintre părţi nu se dezvăluie complet celeilalte. Cît priveşte independenţa... Pînă să intri la ore, trebuie totuşi să treci prin cancelarie sau pe la catedră sau pe la secretariat. Şi-apoi, oare nu contează şi la ce ore intri? Totul depinde de (di)rector, de decan, de şeful de catedră... Puterea şefilor. Avem şefi peste tot: la universitate, la minister. Se zice că noi, Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti, mergem în pierdere, avem datorii. De parcă universitatea e fabrică de mezeluri. Sîntem pe primele locuri pe ţară la capitolul cercetare (număr şi mai ales valoare a publicaţiilor), dar mergem în pierdere... Avem contracte de cercetare. Nu vedem un ban, nu putem cumpăra noi nimic, pentru orice, de la calculator la caiet sau pix trebuie făcut referat, luate aprobări, se fac achiziţii centralizat; vezi Doamne, să nu se facă vreun abuz. Trebuie să justificăm fiecare cent cheltuit într-o deplasare, durează zile şi nopţi completarea hîrtiilor la o fază de contract; iar de cercetare nu pare nimeni interesat, grosul hîrtiilor se referă numai la devize contabile. În ultima vreme, pe lîngă puterea şefilor, deloc difuză, ba chiar apăsătoare, în universităţi se face simţită şi una mult mai insidioasă şi mai greu de controlat. Este puterea masei amorfe de studenţi, a celor, mulţi - mediocri sau mai rău - care, pe tăcute, îşi impun punctul de vedere şi duc totul de rîpă. Începînd din anul al doilea de studiu, studenţii sînt invitaţi să aleagă pentru cursuri opţionale. Profesorii propun, studenţii aleg. Democratic. Şi, ca un făcut, cei mai titraţi profesori, cei care sînt şi cercetători eminenţi, nu mai apucă să facă vreun curs special. Nu-i vor studenţii, se înscriu prea puţini. Şi nu e vorba nici de tombatere, nici de şoareci de bibliotecă lipsiţi de orice talent pedagogic. Nu, e vorba despre profesori de calibru incontestabil, care, prin publicaţiile lor, fac faima unei facultăţi, urcă facultatea şi universitatea pe locuri fruntaşe în topuri (spre satisfacţia tocmai a şefilor care nu-i ajută să-şi poată face cursul). Sînt, de obicei, oameni mai exigenţi, care cer mai mult de la studenţi, care nu dau uşor nici nota de trecere, nici pe cea maximă. Aşa că studenţii îi evită. Şi se duc în masă, cohorte, la cursurile propuse de nulităţi patente, de inşi la care se ştie că se poate lua nota maximă chiar fără a trece pe la curs. Nu mai bună este soarta programelor de master. Cele grele sînt evitate. Şi cum ministerul tratează universitatea aproape ca pe o unitate economică obişnuită, nu se poate face un master fără un număr minim (mare!) de studenţi. Şi uite-aşa, ce e greu nu se mai face. Aşa sînt marginalizaţi profesori care se ocupă de domenii dificile, aşa mor discipline în care altădată eram renumiţi. Şi nu doar profesorii au de suferit. În puterea masei de mediocri se află şi acei cîţiva studenţi foarte buni, încă îi mai avem în fiecare an, care ar vrea să urmeze anumite cursuri mai dificile. Sînt nevoiţi să se reprofileze. Şi să plece (ar pleca, probabil, oricum, dar aşa, chiar nu-i mai ţine nimic). Totul se petrece lin, fără zvîcniri: e un proces natural şi democratic, atinge pe toată lumea. Ca moartea.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.
Agnès Varda (Guadalajara) 18 cropped jpg
Cum tratăm mitocanii
Într-o lume a asertivității, a agresiunii și-a violenței, tandrețea și compasiunea și-au pierdut întrucîtva din valoare.
p 11 jpg
Zigzag despre bun-simț
Deformația profesională mă face să fiu un observator sensibil la manifestările bunului-simț sau ale absenței acestuia.
p 12 jpg
p 13 sus jpg
Bunul-simț al bunelor simțuri
Bunul-simț apare astfel, în această lumină, ca avînd și o dimensiune politică.
p 14 WC jpg
O masă cu bune maniere
Obiceiul însă ar merita să fie menționat în codul bunelor maniere din întreaga lume: conexiunile reale nu se cronometrează.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Trecutul a ajuns la destinație
De cîte ori lăsăm ceva în urmă ne dorim, precum Bolaño, să cîștigăm un vis.
Charles de Gaulle International Airport in France jpg
„Hoarding” emoțional
Strîng și împachetez discuții, situații, gesturi și chipuri.
Vegetarian Sushi Maki roll jpg
Dropii, zimbri sau bouri. I-am mîncat
Poate îmbucurarea papilelor gustative o să fie o apucătură desuetă.
969 11 VladStroescu jpg

Adevarul.ro

Nicolae Badalau FOTO Inquam / Octav Ganea
Niculae Bădălău, arestat pentru 30 de zile SURSE
Curtea de Apel București a decis arestarea pentru 30 de zile a lui Niculae Bădălău, actual vicepreședinte al Curții de Conturi și fost ministru PSD al Economiei.
Vehicul militar cu drapelul ucrainean arborat într un oraș rusesc. Foto: Twitter
Locuitorii unui oraș rus s-au trezit cu tancuri cu steag ucrainean pe străzi. Ce se întâmpla, de fapt VIDEO
Când locuitorii din Tver, un oraș situat la 160 de kilometri nord de Moscova, s-au trezit în această dimineață au văzut coloane de vehicule militare cu steagul ucrainean arborat care traversau orașul, relatează The Telegraph.
Aeroportul din Herson FOTO Profimedia
Puterea noii artilerii ucrainene, evidențiată de măcelul de pe aeroportul din Herson
Puterea noii artilerii cu rază lungă de acțiune a Ucrainei este pusă în evidență de măcelul de pe aeroportul din Herson — unde invadatorii ruși au construit un sediu important.

HIstoria.ro

image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.