Marxismul în Europa de Est

Vladimir TISM─éNEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 316 din 4 - 10 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

ÔÇô ├«mplinire sau bastardizare? ÔÇô

Marxismul este unul dintre cele mai importante mituri politice maniheiste ale istoriei contemporane. Este un discurs fundamental al modernit─â┼úii care contrapune a┼ča-zisele for┼úe ale reac┼úiunii, barbarismului ┼či declinului, celor care reprezint─â progresul istoric. Marxismul promite salvarea prin intermediul distrugerii unui sistem perceput ca fiind bazat pe domina┼úie, exploatare ┼či alienare. ├Än aceast─â viziune soteriologic─â, proletariatul este m├«ntuitorul omenirii sau, a┼ča cum a afirmat ├«n tinere┼úe ├«nsu┼či Marx ÔÇô clasa-Mesia a istoriei. ├Än eseul de fa┼ú─â, m─â voi concentra asupra avatarurilor acestei escatologii utopic-revolu┼úionare, ├«ndrept├«ndu-mi aten┼úia asupra tezelor

. Acest text incendiar a fost numit pe bun─â dreptate de c─âtre Leszek Kolakowski drept ÔÇ×o capodoper─â a literaturii de propagand─âÔÇť.

a formulat miezul unei ideologii al c─ârei scop principal a fost transformarea societ─â┼úii, a economiei, a culturii ┼či, nu ├«n ultimul r├«nd, a naturii umane. ├Äntr-adev─âr, marxismul a fost, ├«nainte de toate, un proiect demiurgic fixat asupra distrugerii societ─â┼úii burgheze fundamentate pe respectarea ┼či protejarea propriet─â┼úii private. A urm─ârit s─â transcead─â o societate presupus─â a fi iremediabil reificat─â.

 Obiectivul era de a preg─âti for┼úele sociale revolu┼úionare pentru confruntarea final─â care urma s─â aduc─â cu sine ÔÇ×saltul din imperiul necesit─â┼úii ├«n imperiul libert─â┼úiiÔÇť. Pentru Marx, convingerea c─â Istoria este guvernat─â de legi a echivalat cu faptul c─â aceste legi pot fi cunoscute ┼či chiar ÔÇ×st─âp├«niteÔÇť. ├Än consecin┼ú─â, el a pretins c─â

ul s─âu este ├«n mod necesar ┼čtiin┼úific, non-utopic, disting├«ndu-se astfel de orice alt─â form─â anterioar─â de socialism.

Una dintre ideile centrale ale

este aceea a luptei de clas─â. Primatul eliber─ârii a f─âcut ca violen┼úa, sanctificat─â ca act purificator, s─â fie situat─â ├«n inima proiectului marxist. Mai t├«rziu, leninismul s-a folosit ┼či a abuzat de aceast─â filozofie a

-ului istoric-revolu┼úionar. El a impus suprema┼úia partidului-avangard─â ├«n condi┼úiile absen┼úei unui proletariat matur ├«ntr-o Rusie subdezvoltat─â industrial. Ca gnoz─â politic─â, filozofia bol┼čevic─â a propus opusul a ceea ce Marx a accentuat ├«n scrierile sale din tinere┼úe, ┼či anume, dezvoltarea spontan─â a con┼čtiin┼úei de clas─â. A┼ča cum a ar─âtat t├«n─ârul Georg Luk├ícs, pentru Marx clasa revolu┼úionar─â, expresia istoric─â a con┼čtiin┼úei nefericite, era ├«ncarnarea totalit─â┼úii, cre├«ndu-se astfel premisele pentru a ajunge la adev─ârul istoric suprem (coinciden┼úa subiect-obiect din metafizica hegelian─â). Pentru Lenin ├«ns─â, Partidul ├«ndeplinea o astfel de func┼úie izb─âvitoare ├«n care predestinarea se contopea cu infailibilitatea. Aceast─â distinc┼úie capital─â a fost punctul de pornire pentru diferen┼úele esen┼úiale dintre marxismul sovietic ┼či cel occidental.

Pot fi identificate, a┼čadar, dou─â direc┼úii ├«n mesajul

care anticipeaz─â experien┼úele viitoare ale teoriei marxiste: accentul pus pe dezvoltarea autonom─â, spontan─â, organic─â a con┼čtiin┼úei de clas─â ┼či glorificarea ┼či cultul violen┼úei. Perpetuarea unei asemenea dihotomii ├«n istoria ┼či evolu┼úia marxismului scoate ├«n eviden┼ú─â problema central─â a acestei filozofii politice: cea a moralit─â┼úii praxis-ului revolu┼úionar.

demonstreaz─â ambivalen┼úa fatal─â a emancip─ârii dob├«ndite prin violen┼ú─â: ├«n numele democra┼úiei proletare autentice, libert─â┼úile formale trebuie suspendate, chiar reprimate. Pentru a atinge un nivel ├«nalt de moralitate, care transcende ipocrizia burghez─â, moralitatea tradi┼úional─â trebuie abrogat─â. Marxismul pretinde c─â de┼úine fr├«iele destinului omenirii deoarece crede c─â are solu┼úia la suferin┼úele ┼či anxiet─â┼úile milenare ale societ─â┼úii. Nu cred c─â a existat vreodat─â vreun alt proiect revolu┼úionar impregnat de o mai ampl─â preten┼úie profetic─â sau de un mai masiv sim┼ú al predestin─ârii charismatic-istorice. Din acest punct de vedere, mitul ÔÇ×partidului de tip nouÔÇť al lui Lenin este un ecou fidel al mitului lui Marx al clasei h─âr─âzite care urmeaz─â s─â aduc─â salvarea umanit─â┼úii dincolo de propriile condi┼úion─âri subiective.

├Än pofida declinului marxismului, componenta sa utopic─â ├«┼či p─âstreaz─â relevan┼úa ┼či influen┼úa. Durabilitatea, persisten┼úa acesteia din urm─â se explic─â prin intermediul n─âzuin┼úei scientiste a doctrinei. Pentru Marx, nerecunoa┼čterea validit─â┼úii postulatelor sale a fost egal─â cu orbirea istoric─â ┼či cu ÔÇ×con┼čtiin┼úa fals─âÔÇť. To┼úi cei care nu au reu┼čit s─â interiorizeze axiomele marxismului au devenit, ├«n chip ÔÇ×obiectivÔÇť, victime alienate ale mistific─ârilor ideologice. Acesta este ┼či ethosul

: o ├«ntreag─â clas─â ÔÇô burghezia ÔÇô este pus─â la st├«lpul infamiei, iar ordinea sa social─â ÔÇô capitalismul ÔÇô este proclamat─â, cu fervoare chiliastic-oracular─â, drept ┼úinta unei anihil─âri obiective ┼či inexorabile.

este textul sacru care proclam─â legitimitatea moral─â a revolu┼úiei totale ┼či totalizante. ├Än acest sens,

prescrie marxismul drept substitut secular al religiei tradi┼úionale. El prezint─â epopeea conflictului iremediabil ├«n cadrul societ─â┼úii umane, sursa justificativ─â a speran┼úei ┼či iluziilor celor care au ales calea radical transformatoare, oricare ar fi costurile umane ale acestei aventuri. Raportat la traducerea sa concret─â ├«n istorie,

este totu┼či punctul de pornire al teribilei inginerii sociale exterministe a secolului al XX-lea. Este pamfletul ├«n care Marx ┼či Engels au proclamat adep┼úilor drumul privilegiat c─âtre noua gr─âdin─â a Omului ├«n care nu vor mai exista discordie, r─âzboi, foamete, prigoan─â ┼či fric─â. ├Än chip deopotriv─â tragic ┼či ironic, a devenit

al extremismului de stînga bîntuit de visul apocaliptic al eliberării universale a omenirii.

The Devil in History: Communism, Fascism, and the Lessons of the XXth Century,

Escatologia occidental─â

Despre 1989. Naufragiul Utopiei, Editura Humanitas, 2009.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.