M─ârturie despre trecut sau despre viitor?

Mariana PURICE
Publicat în Dilema Veche nr. 630 din 17-23 martie 2016
M─ârturie despre trecut sau despre viitor? jpeg

Nu ├«mi este u╚Öor s─â scriu despre ce a reprezentat pentru genera╚Ťia mea explozia reactorului patru al centralei nucleare de la Cernob├«l. Experien╚Ťele mele din acele zile la Bucure╚Öti, forma╚Ťia mea de fizician, originile mele cu o component─â matern─â ruseasc─â, toate acestea ├«mi provoac─â ╚Öi ast─âzi o tripl─â ├«nc─ârc─âtur─â emo╚Ťional─â. Lucram de c├«╚Ťiva ani ca fizician ╚Öi t├«n─âr cercet─âtor ├«n Unitatea de Medicin─â Nuclear─â a Institutului de Endocrinologie ÔÇ×C.I. ParhonÔÇť din Bucure╚Öti, singura unitate la vremea aceea din Rom├ónia, dar ╚Öi din regiune, ├«n care se f─âcea diagnosticul ╚Öi terapia cu radioiod a cancerului tiroidian. Unitatea fusese construit─â ├«n anii 1966-ÔÇÖ67 dup─â planurile unei echipe de speciali╚Öti francezi de la CEA-Saclay (Paris) ├«mpreun─â cu speciali╚Öti rom├óni de la Institutul de Fizic─â Atomic─â (IFA) la standardele cele mai moderne.

├Än 1986, unitatea avea aparatur─â de control dozimetric ╚Öi pentru investiga╚Ťii specifice activit─â╚Ťilor noastre. Puteam m─âsura contamin─âri radioactive, debite de doz─â, f─âceam radioimagistic─â ╚Öi radiodiagnostic cu radioizotopi 131I, 99m,Tc, sau125 I at├«t pentru clinic─â, c├«t ╚Öi pentru cercetare. ├Än acela╚Öi timp, se f─âcea ╚Öi terapia pacien╚Ťilor cu cancer tiroidian pentru abla╚Ťia cu 131I (RAIT). Aveam pacien╚Ťi de toate v├«rstele, din toat─â ╚Ťara ╚Öi chiar din ╚Ť─âri vecine. Asta facem ╚Öi acum, la 30 de ani de la accident ╚Öi la 50 de ani de la ├«nfiin╚Ťarea departamentului. Desigur, la standardele de securitate nuclear─â din anul 2016. Putem spune c─â avem o puternic─â tradi╚Ťie ╚Öi experien╚Ť─â ├«n investigarea, tratarea ╚Öi monitorizarea pacien╚Ťilor cu neoplasm tiroidian, fiind singurul departament de medicin─â nuclear─â din Rom├ónia structurat, cu un num─âr de zece paturi, un laborator de investiga╚Ťii in vivo ╚Öi un laborator de investiga╚Ťii in vitro pentru determinarea de markeri tumorali specifici neoplasmului tiroidian.

├Än prezent avem un proiect de cercetare ÔÇ×BIOMAT-ENDO ÔÇô construc╚Ťia bazei de date digitale pentru monitorizarea pacien╚Ťilor cu cancer tiroidianÔÇť, unul dintre c├«┼čtig─âtoarele Programului de Granturi Raiffeisen Comunit─â┼úi din 2015. Ne-am propus digitalizarea informa╚Ťiei din cazuistica noastr─â de peste 12.000 de cazuri, ceea ce va putea permite ini╚Ťierea unor studii epidemiologice ╚Öi analize de statistic─â matematic─â ÔÇô printre acestea ╚Öi studiul consecin╚Ťelor accidentului de la Cernob├«l privind inciden╚Ťa cancerului tiroidian ├«n Rom├ónia.

Dau ├«ns─â filmul ├«napoi ╚Öi m─â ├«ntreb: ce amintiri mai am din prim─âvara lui ÔÇÖ86? Amintirile unui 1 Mai vesel, la iarb─â verde, pe malul lacului Cernica ├«mpreun─â cu prieteni, cu familia, cu b─âiatul meu Matei, atunci ├«n v├«rst─â de un an ╚Öi jum─âtate, ╚Öi cu al╚Ťi copii mici. A╚Öteptasem cu mult entuziasm acea zi liber─â, una dintre pu╚Ťinele oferite de sistemul comunist. 1 Mai 1986 era ╚Öi Joia Mare a Pa╚Ötelui ortodox, dar asta era interzis de spus. Permise au fost doar incon╚Ötien┼úa, supunerea fa╚Ť─â de URSS ╚Öi secretomania autorit─â╚Ťilor comuniste care au f─âcut ca tradi╚Ťionalele mitinguri de 1 Mai s─â se desf─â╚Öoare ca ╚Öi cum nimic nu s-ar fi ├«nt├«mplat. Or, cu patru zile ├«nainte se produsese cea mai mare catastrof─â nuclear─â a secolului XX. A╚Öa c─â manifesta╚Ťiile de 1 Mai din Rom├ónia anului 1986 au fost la fel ca acelea de la Moscova, Kiev sau Minsk. S-a ╚Ťinut ascuns faptul c─â la Cernob├«l explodase un reactor nuclear, eliber├«nd ├«n atmosfer─â un imens nor radioactiv care ├«ncepuse s─â se roteasc─â peste toat─â Europa. Lumea liber─â ├«ns─â ╚Ötia. O crim─â ├«n plus: manifesta╚Ťiile au avut loc ╚Öi au fost expu╚Öi mii de oameni la radia╚Ťiile provenite din acel dezastru nuclear. Efectele secretomaniei ╚Öi ale lipsei imediate de reac╚Ťie pentru protec╚Ťia popula╚Ťiei civile s├«nt greu de cuantificat chiar ╚Öi acum.

Plutea ├«n aer ceva bizar, dar am aflat de la Radio Europa Liber─â c├«nd ne-am ├«ntors ├«n acea dup─â-amiaz─â acas─â: ÔÇ×├Än 28 aprilie, un nivel ridicat de radioactivitate a fost ├«nregistrat ├«n Polonia, Germania, Austria, Rom├óniaÔÇť. Pe 30 aprilie, norul radioactiv a ajuns ╚Öi ├«n Elve╚Ťia, nordul Italiei ╚Öi se ├«ndrepta spre Fran╚Ťa, Belgia ┼či Scandinavia.  Nu am fost singurii care ascultaser─â ╚Ötirile, a╚Öa c─â au ├«nceput s─â sune telefoanele. De team─â, vorbeam cifrat, cu prieteni ╚Öi colegi fizicieni ce lucrau la IFA. Erau mul╚Ťi din genera╚Ťia noastr─â, aveau ╚Öi ei copii mici sau so╚Ťii ├«ns─ârcinate ╚Öi aveau cuno╚Ötin╚Ťele necesare s─â adune date concrete. Ei f─âcuser─â deja pe cont propriu m─âsur─âtori ╚Öi ╚Ötiau c├«t de grav─â era situa╚Ťia: norul radioactiv ce venise deasupra Rom├óniei con╚Ťinea radioizotopii de via╚Ť─â lung─â 137Cs (T1/2: 30de ani) ├«n propor╚Ťie de 20-40%, dar mai ales iod 131I (T ┬Ż: 8 zile) ├«n propor╚Ťie de 50-60%. Teoretic, este simplu s─â m─âsori, dar cum un asemenea accident nuclear era primul, nu aveam experien┼ú─â. Pe de alt─â parte, dac─â nu ai aparatur─â adecvat─â ╚Öi etalonat─â, nu po╚Ťi trage concluzii corecte. Po╚Ťi doar estima.

Aflasem ├«ns─â ce era important: izotopul periculos pentru popula╚Ťie, ├«n acel moment, era 131I, emi╚Ť─âtor de beta ╚Öi gamma. Iodul se fixeaz─â cu prec─âdere ├«n tiroid─â, ├«n mod natural, indiferent c─â este radioactiv sau nu, asigur├«nd func╚Ťia tiroidian─â prin formarea hormonilor tiroidieni, importan╚Ťi pentru dezvoltarea normal─â at├«t a copiilor, c├«t ╚Öi a f─âtului. Tiroida tr─âie╚Öte cu iod ╚Öi nu deceleaz─â pe cel radioactiv de cel natural. Intrarea iodului radioctiv 131I ├«n tiroid─â trebuia deci blocat─â ├«n primele ore de la depistarea sa ├«n norul radioactiv, prin administrare suplimentar─â de iod neradioactiv care ar fi s─âturat acest organ avid de iod ╚Öi, astfel, cel radioactiv nu s-ar mai fi putut fixa. Nici aici nu aveam suficiente date: c├«t iod/╚Ťesut? C├«t la copii, c├«t la femeile gravide? Pe cine s─â ├«ntrebi? Endocrinologi, ginecologi, pediatri, farmaci╚Öti, fizicieni?

A ├«nceput o alerg─âtur─â ilar─â pe la farmacii, dar majoritatea erau ├«nchise de 1 Mai. Curse pe str─âzi deja pustii, c─âci bucure╚Ötenii informa╚Ťi se baricadaser─â ├«n case. Pe biciclet─â, cu o masc─â din tifon la nas ╚Öi gur─â, am circulat pe str─âzile unui Bucure╚Öti paralizat ce p─ârea p─âr─âsit ╚Öi care mi-a adus aminte de Zona din filmul C─âl─âuza al lui Tarkovski, v─âzut ├«n studen╚Ťie ├«ntr-un cinematograf ├«nghe╚Ťat de pe Bd. 6 Martie. Mai t├«rziu aveam s─â citesc c─â Zona chiar existase, a╚Öa fusese ┼či denumit─â zona de control radioactiv sever ce se crease ├«n jurul reactorului de la Cernob├«l ╚Öi ├«n tot or─â╚Öelul Pripiat, unde locuiau majoritatea celor ce deserveau reactorul. Am g─âsit la cuno╚Ötin╚Ťe farmaci╚Öti pic─âturi de Lugol, solu╚Ťie ce con╚Ťine iod ╚Öi care poate fi administrat─â pe cale oral─â. Dar c├«t ╚Öi cui mai ├«nt├«i? Colegii endocrinologi ╚Ötiau c─â prea mult iod administrat poate determin─â hipertiroidia, dar pe de alt─â parte trebuia blocat─â tiroida. Nu era deja t├«rziu? Trecuser─â mai mult de patru zile de la explozie.

De c├«nd se afla norul radioactiv deasupra Rom├óniei ╚Öi a Bucure╚Ötiului ╚Öi c├«t inhalaser─âm deja? Zilele urm─âtoare, la serviciu, deja aveam p─âreri rostite ├«n ╚Öoapt─â. Dar nu aveam experien╚Ť─â. Am ├«nceput s─â m─âsur─âm cu aparatura din dotare curtea din jurul spitalului, iarba, suprafe╚Ťele de pe acoperi╚Öurile mai u╚Öor accesibile, balcoanele ╚Öi diverse alimente venite din diverse col╚Ťuri ale ╚Ť─ârii, ├«n special lactate ╚Öi fructe. M─âsuram prezen╚Ťa iodului radioactiv 131I, dar ╚Öi a 137Cs. Dup─â c├«teva ore, am fost chema╚Ťi la Direc╚Ťie ╚Öi ni s-a interzis s─â mai facem aceste m─âsur─âtori. Fuseser─âm repera╚Ťi de pe Bd. Aviatorilor de cineva din escorta de ma╚Öini a preaiubitului conduc─âtor. Apoi am fost chemat─â, ├«mpreun─â cu al╚Ťi colegi, medici endocrinologi ╚Öi de medicin─â nuclear─â, la CC al PCR, la o ╚Öedin╚Ť─â al─âturi de speciali╚Ötii ginecologi. Problema care se punea nu era cum s─â m─âsur─âm sau s─â prevenim/inform─âm popula╚Ťia de contamin─ârile radioactive (praf radioactiv din aer, ap─â, sol, alimente), ci dac─â gravidele trebuie s─â primeasc─â iod suplimentar sau nu, DAR s─â nu cumva s─â le oferim un motiv s─â cear─â ├«ntreruperea de sarcin─â, c─âci ÔÇ×tovar─â┼či, nu vom admite nici o abatere de la legea ├«ntreruperii de sarcin─â, pe fel de fel de motive, deoarece ╚Ťara noastr─â are nevoie de o cre╚Ötere puternic─â a natalit─â┼úiiÔÇť. A╚Öa se punea problema de c─âtre tovar─â╚Öele de la Comitetul Central ce conduceau ╚Öedin╚Ťa, transmi┼ú├«nd directiva Elenei Ceau╚Öescu. Printre somit─â╚Ťile medicale prezente atunci au fost oameni de mare curaj, care au spus c─â, de┼či nu exist─â experien╚Ť─â ├«n acest sens, se ╚Ötie c─â efectele radia╚Ťiilor nucleare s├«nt extrem de periculoase asupra femeilor ├«ns─ârcinate ╚Öi a f─âtului, c─â pot provoca moartea acestuia sau malforma╚Ťii genetice chiar ┼či p├«n─â la a patra genera┼úie.

Dup─â 1990 am ├«nceput s─â citesc tot mai multe informa╚Ťii, date ce au ap─ârut at├«t ├«n reviste de specialitate, c├«t ╚Öi pe site-ul IAEA. Datele s├«nt cutremur─âtoare: ÔÇ×Ca rezultat al accidentului de la Cernob├«l, aproximativ cinci milioane de oameni au fost expu╚Öi la contamin─âri radioactive ├«n Belarus, Ucraina ╚Öi Federa╚Ťia Rus─âÔÇť. Expunerea individual─â a popula╚Ťiei ├«n Rom├ónia s-a dublat, de la 2,93 mSv pe an (1985) la 4,17 mSv pe an (1986). Raportul WHO (Geneva, 2006) asupra apari╚Ťiei cancerului drept consecin╚Ť─â a accidentului de la Cernob├«l arat─â o cre╚Ötere dramatic─â a cancerului tiroidian la subiec╚Ťii proveni╚Ťi din zonele puternic contaminate ce au fost expu╚Öi ├«n copil─ârie la iod radioactiv. Raport─âri recente arat─â c─â inciden╚Ť─â cancerului tiroidian ├«nc─â a r─âmas ridicat─â chiar ╚Öi ├«n 2013 ├«n anumite regiuni din Rusia, Ucraina ╚Öi Belarus. Nu exist─â multe date despre Rom├ónia ╚Öi nici un studiu retrospectiv popula╚Ťional despre inciden┼úa cancerului la noi ├«n ╚Ťar─â dup─â accidentul de la Cernob├«l. Dar printre ele se num─âr─â studiul f─âcut de echipa de la Institutul Oncologic din Cluj-Napoca ce prezint─â inciden┼úa cancerului tiroidian la copii, pe cazuistica Institutului (1938 de cazuri) ├«n perioada 1970-2010 (Piciu D. et al., Endocrine ┬şJournal, 2012).

Studiile popula╚Ťionale retrospective reprezint─â o munc─â uria╚Ö─â, implic├«nd speciali╚Öti din multe domenii, capacitatea de a colabora ╚Öi de a corela un mare num─âr de date, nu ├«ntotdeauna coerente sau corect m─âsurate. Putem ├«mp─âr╚Ťi lumea modern─â a secolului XX ├«n lumea de dinainte ╚Öi de dup─â Cernob├«l, ├«n oamenii din Zon─â ╚Öi cei din afara Zonei. ├Än urma acestei catastrofe nucleare, experien╚Ťa noastr─â uman─â, social─â ╚Öi ╚Ötiin╚Ťific─â este mai mare. Sper─âm s─â o folosim a╚Öa cum se cuvine, ├«n folosul semenilor no╚Ötri, pentru ei ╚Öi pentru genera┼úiile ce vin. Nu pot ├«ncheia dec├«t parafraz├«nd-o pe Svetlana Aleksievici ÔÇô anul acesta comemor─âm 30 de ani de la catastrof─â, dar ├«ntrebarea care se pune este ÔÇ×Despre ce depunem m─ârturie: despre trecut sau despre viitor?ÔÇť

Mariana Purice este dr. fizician, cercet─âtor ╚Ötiin╚Ťific ├«n Laboratorul de Medicin─â Nuclear─â al Institutului Na╚Ťional de Endocrinologie ÔÇ×C.I. ParhonÔÇť din Bucure┼čti.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.