Maratonul Olteniei - interviu cu Matei PFEIFER şi Cosmin NAE

Publicat în Dilema Veche nr. 555 din 2-8 octombrie 2014
Maratonul Olteniei   interviu cu Matei PFEIFER şi Cosmin NAE jpeg

Un maraton pe bicicletă nu pare ceva obişnuit (cel puţin pentru neaveniţi). Cum v-a venit ideea acestuia? 

Matei Pfeifer: Trebuie să recunoaştem că ideea unui maraton în Oltenia a venit din partea CEZ România, ca o nouă provocare pentru noi. Bineînţeles că am acceptat-o. 

Cosmin Nae: Adevărat, pentru mulţi, competiţiile de mountain bike sînt încă în zona neobişnuitului, pot avea un caracter oarecum exotic. Pe de altă parte, ele sînt din ce în ce mai frecvente. Sînt tot mai mulţi amatori de biciclete, oameni care participă la concursuri de amatori. Competiţiile sînt numeroase şi cei care le îndrăgesc îşi fac realmente calendare competiţionale, îşi stabilesc date şi locuri în care vor să meargă. Este o îmbinare între mişcare, stil de viaţă sănătos şi turism. 

Credeţi că oamenii din România sînt pregătiţi, în momentul de faţă, pentru asemenea întreceri? 

M.P.: Piaţa evenimentelor sportive în România este în continuă creştere, fapt ce se datorează oamenilor pasionaţi care susţin ideea că sportul este important în viaţa de zi cu zi. Dacă acum cinci-şase ani aveam cîteva competiţii de MTB, acum, numărul lor a ajuns la peste 200. În plus, se simte o creştere rapidă a competiţiilor de alergare şi triatlon. Toate acestea duc către un singur răspuns şi anume da, oamenii sînt pregătiţi şi numărul participanţilor – în creştere la toate competiţiile din România. Vorbim de o bază de cîteva zeci de mii de participanţi care îşi planifică week-end-urile, bugetele şi uneori vacanţele în funcţie de evenimentele sportive. 

C.N.: Da. Avem un cadru natural ofertant, sînt foarte multe zone în ţară care merită să fie explorate, potrivite pentru competiţii de mountain bike sau pentru diverse alte activităţi outdoor. De asemenea, un aspect care trebuie inclus în ecuaţie este existenţa şi dezvoltarea unor comunităţi locale atrase de aceste subiecte. Sînt mulţi oameni implicaţi, dornici să prolifereze acest stil de viaţă. Sînt formatori de opinie în cercurile lor de cunoscuţi, în cadrul organizaţiilor sau între prieteni. Aceşti activatori locali au un aport major, poate cel mai relevant, în dezvoltarea unor astfel de evenimente. 

Cum credeţi că este văzut sportul în România? 

M.P.: Sportul a fost uitat pentru o perioadă bună de timp, dar, de cîţiva ani, lumea începe să conştientizeze importanţa lui ca mod de relaxare şi, de ce nu, de socializare. O competiţie leagă prietenii, dar naşte şi ambiţii personale. Se creează comunităţi care au un subiect comun: mişcarea – şi, implicit, sportul. Dorinţa de a trăi sănătos. 

C.N.: Sportul în România este într-un trend ascendent, la nivel de masă. Nu vorbesc din impresii personale, deşi este observabilă cu ochiul liber creşterea fenomenului. Lucrez de mulţi ani în aria de research legată de sport în România. Ne-ar trebui o revenire la nivel de performanţă în planul competiţiilor internaţionale, acolo se pare că suferim... Dar crearea unei baze de practicanţi, prin sportul de masă, va atrage şi înalta performanţă. Este însă nevoie de ani şi de o implicare a mai multor factori. 

Înţeleg că maratonul a fost sponzorizat de Grupul CEZ, în cadrul programelor lor CSR pentru sănătate. Poate fi sportul văzut ca o valoare comunitară, ca generator de responsabilitate socială? 

M.P.: Bineînţeles că este o valoare comunitară. Sportul în general – nu fac referire doar la alergare şi MTB – te relaxează, îţi induce ideea de mediu curat, educat şi te deconectează de la problemele cotidiene. Te face să îţi doreşti întreaga comunitate integrată în cercul tău de practicanţi de sport. Comunităţile au nevoie de exemple, iar sportul este unul din ele. 

C.N.: Sportul este în mod categoric un pilon al responsabilităţii sociale. Din cercetarea menţionată anterior, sportul apare puternic asociat stării de sănătate. În plus, are puternice valenţe educaţionale, atît pentru copii, cît şi pentru adulţi. O altă dimensiune care merită amintită, atunci cînd vorbim de mountain bike, alergare montană sau alte astfel de activităţi outdoor, este componenta de mediu. Aceste discipline sportive se dezvoltă în armonie cu natura, nu sînt distructive. Oamenii capătă respect pentru mediul natural, dezvoltă un spirit responsabil, apreciază muntele, pădurea, iarba, apa limpede, aerul curat... 

De ce tocmai în Oltenia? Cum aţi ales traseul, pe ce criterii? 

M.P.: Pe harta maratoanelor MTB şi trail, Oltenia avea un gol pe care l-am umplut cu Maratonul Olteniei. Cunoscînd zona Vîlcea şi avînd şi sprijinul celor de la CEZ România, am ales-o pe aceasta pentru o primă prospecţie, ceea ce a fost suficient pentru a lua decizia finală. Zona este ofertantă, cu peisaje unice, drumuri forestiere, dificultate medie spre mare, coborîri spectaculoase, sate care şi-au păstrat autenticitatea şi liniştea care lipseşte din marile oraşe. În plus, sprijinul autorităţilor locale este alt criteriu care a contribuit la decizie. 

Cît durează maratonul? Cine are voie să se înscrie? Cine cîştigă? 

M.P.: Maratonul durează în funcţie de pregătirea fiecăruia: de la aproximativ două ore, pînă la şase ore – ultimul venit. Sportivii profesionişti sau amatori (să nu uităm că 90% dintre participanţi sînt amatori) vin cu obiective diferite: de a cîştiga, de a participa sau de a-şi îmbunătăţi performanţele anterioare. Se pot înscrie adulţi şi copii – dacă au acordul în scris al părinţilor. Anul trecut am avut un copil de 10 ani care a participat cu tatăl său. Dacă vorbim de premii, cîştigă cei mai buni de la fiecare categorie, dar prin participare cîştigă absolut toată lumea! În acest domeniu, mare parte din oameni vin pentru atmosferă şi plăcerea de a descoperi locuri şi oameni noi. 

C.N.: Maratonul durează între două şi şase ore. Depinde de tipul de probă (distanţa aleasă de concurs) şi nivelul de pregătire. Este un concurs deschis amatorilor. Practic, se poate înscrie orice iubitor de sport. Avem şi participări din partea unor sportivi de performanţă, ceea ce ne onorează. Este foarte plăcut şi motivant pentru amatori să vezi la linia de start şi nume mai grele din sport, concurenţi care au performanţe în acest domeniu. 

Ce cîştigă cei care ies pe primele locuri? 

M.P.: Premii în bani şi articole sportive. Sumele şi fondul de premiere variază de la an la an.  Înţeleg că anul acesta banii din taxele de participare la maraton au fost folosiţi pentru sponsorizarea, pe durata liceului, a unor eleve provenind din familii defavorizate din judeţul Mehedinţi. Puteţi să ne spuneţi mai multe despre asta?  M.P.: Tot vorbeam de implicare comunitară: banii colectaţi din taxa de participare ajută, într-adevăr, la susţinerea unor eleve din familii defavorizate din judeţul Mehedinţi. Anul trecut am ajutat un liceu din Vîlcea prin achiziţionarea echipamentelor sportive necesare derulării orelor de sport. La anul vom alege altă cauza umanitară/socială pentru a direcţiona fondul provenit din taxa de participare. Meritul este în principal al participanţilor şi este foarte important ca ei să ştie că, indirect, au contribuit la astfel de proiecte. 

Va continua maratonul şi la anul? Vor fi schimbări? 

M.P.: Organizarea unui eveniment sportiv creează dependenţă. Una pozitivă. Odată finalizată a doua ediţie, te gîndeşti cu drag la următoarea: ce trebuie să îmbunătăţim, să schimbăm, să adăugăm etc. În general, modificările survin în urma feedback-ului de la participanţi.

Cosmin Nae este consultant de marketing şi fondator HyperSport – magazin de biciclete şi echipament sportiv.

Matei Pfeifer este preşedinte al Asociaţiei Padina Fest (APF), organizator al Festivalului Padina Fest, Maratonului Bucegilor şi Festivalului In Transylvania.  

a consemnat Iaromira POPOVICI

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Sentință exemplară în cazul unui șofer care a dat intenționat cu mașina de lux peste mai mulți polițiști
Doi polițiști din Argeș au fost loviţi, cu intenție, de un șofer care s-a urcat la volan deși avea permisul de conducere suspendat. Bărbatul a pus în pericol viața agenților și a celor trei copii minori ai săi, aflați în mașină în momentul producerii incidentului.
image
image
A murit procurorul român cu cea mai mare vechime în magistratură. Încă era în activitate
Pavel Palcu, procurorul arădean cu cea mai mare vechime în magistratură din România a murit, astăzi, 15 aprilie, într-un centru de recuperare medicală din Bucureşti.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.