Manifest împotriva cultului genialităţii

Robert D. REISZ
Publicat în Dilema Veche nr. 323 din 22-28 aprilie 2010
Manifest împotriva cultului genialităţii jpeg

├Änv─â┼ú─âm├«ntul preuniversitar rom├ónesc tr─âie┼čte ├«ntr-o romantic─â pream─ârire a genialit─â┼úii. Calitatea este confundat─â cu excep┼úionalitatea, ┼či genialitatea este singura care conteaz─â. Nu ├«nt├«mpl─âtor, discu┼úiile despre calitatea ├«nv─â┼ú─âm├«ntului rom├ónesc ajung adesea s─â foloseasc─â num─ârul mai mare sau mai mic de olimpici ca argument. Nu ├«nt├«mpl─âtor, multe dintre manualele de liceu folosesc un limbaj fals academic, preten┼úios ┼či neclar. ┼×i iar─â┼či, nu ├«nt├«mpl─âtor, tema ÔÇ×elevilor supradota┼úiÔÇť este privit─â ├«n mass-media ca fiind o problem─â mai important─â dec├«t abandonul ┼čcolar. De aceea, sportul de mas─â este practic inexistent, fiind ├«ncurajat numai sportul de performan┼ú─â. Probabil de aceea elevii ├«nva┼ú─â derivate ┼či integrale, dar nu ┼či cum se calculeaz─â o dob├«nd─â.

Genialitatea, aici discutat─â, este clar cantonat─â ├«n imaginarul romantic al unui creator vag paranoid ┼či asocial. Modelul este desigur imaginea lui Eminescu, geniul prin excelen┼ú─â al manualelor ┼čcolare rom├óne┼čti, poate chiar al ├«ntregii educa┼úii preuniversitare din Rom├ónia. Nu are cu adev─ârat nici o importan┼ú─â cum era omul Eminescu, nu despre aceasta este vorba aici, ┼či nici despre meritele sau defectele lui. Este ├«ns─â vorba despre imaginea dezirabilului comportamental pe care ┼čcoala rom├óneasc─â ├«l promoveaz─â construind pe acest model mitologizat.

Modelul masculine al geniului

Astfel, tot ce nu este excep┼úional nu este meritoriu. ┼×coala rom├óneasc─â viseaz─â s─â produc─â ÔÇ×mari g├«nditori, oameni de ┼čtiin┼ú─â ┼či de art─âÔÇť, dar este total inapt─â ┼či chiar dezinteresat─â s─â produc─â cet─â┼úeni, ├«n sensul complet, democratic ┼či social al termenului. Dar chiar ┼či crearea condi┼úiilor propice pentru dezvoltarea de mari g├«nditori este mai mult retoric─â ┼či ipocrizie dec├«t abordare pragmatic─â. ├Än plus, modelul geniului este unul eminamente masculin. Oare s─â oferim ├«n ┼čcoala rom├ónesc─â modele doar tinerilor b─ârba┼úi?!

Mai mult, genialitatea promovat─â de ┼čcoala rom├óneasc─â este, desigur, neadaptat─â vremilor mereu vitrege. Geniul trebuie s─â caute adev─ârurile ├«n singur─âtate, fruntea lui s─â scruteze absolutul. ┼×i inadaptarea aceasta este considerat─â ca fiind bun─â. Ea aduce cu sine un dispre┼ú pentru institu┼úiile democratice, inerent mediocre ┼či imperfecte, dispre┼ú bazat de asemenea pe genialitate. Anume pe ├«ns─â┼či posibilitatea ei. Pentru c─â existen┼úa genialit─â┼úii este posibilitatea crea┼úiei perfecte ┼či, prin corolar, posibilitatea ordinii sociale perfecte. Omologul genialit─â┼úii este utopia. Cel al democra┼úiei este mediocritatea. Pentru c─â geniile romantice exist─â, ele trebuie s─â conduc─â lumea. Nevoia unui conduc─âtor charismatic, mesianic ┼či autoritar este str├«ns legat─â de acest model de genialitate. Singura concesie care se face este c─â pot exista ┼či genii rele. Astfel, ├«ntreaga glorioas─â istorie devine o parad─â a geniilor. Mitologia geniului promovat─â ├«n ┼čcoal─â este, ├«n multe feluri, d─âun─âtoare. ├Än primul r├«nd pentru marea majoritate a elevilor care, desigur, nu se pot reg─âsi ├«n aceast─â imagine. Faptul c─â s├«nt persoane echilibrate, bine integrate social, cu gusturi, interese ┼či realiz─âri ┼čcolare normale, este insuficient valorizat. Pentru orice societate democratic─â ace┼čti oameni s├«nt principala valoare ┼či resurs─â. Ei s├«nt societatea ┼či pentru ei exist─â statul. Pentru ei aceast─â ┼úar─â trebuie s─â fie un loc mai bun ┼či ei s├«nt cei ce trebuie s─â ia deciziile esen┼úiale.

Dar mitul genialit─â┼úii ├«i love┼čte ┼či pe cei care se reg─âsesc ├«n el ┼či se asimileaz─â ├«ntr-un fel de profe┼úie auto├«mplinit─â unei imagini de persoan─â singuratic─â, neapreciat─â de societate, ├«n pofida marilor ei calit─â┼úi. R─âm├«ne desigur posteritatea s─â ├«i recunoasc─â, sau vreo revolu┼úie s─â ├«i aduc─â ├«n pozi┼úia de putere pe care o merit─â. C─âci tr─âim ├«ntr-o lumea a micimilor, a jum─ât─â┼úilor de m─âsur─â ┼či a mediocrit─â┼úii de care numai ei ne pot m├«ntui.

O alt─â consecin┼ú─â nefast─â a acestui tip de educa┼úie este ┼či profesionalizarea ├«nt├«rziat─â a meseriilor. Profesionalizarea modern─â a dezvoltat un sistem de rezolvare a problemelor bazat pe abord─âri algoritmice, pe protocoale de pa┼či bine defini┼úi ┼či demersuri structurate, precum ┼či pe o etic─â profesional─â a corectei aplic─âri. Profesionalizarea implic─â ├«n mare m─âsur─â predictibilitate, at├«t a ac┼úiunilor care trebuie ├«ntreprinse, c├«t ┼či a rezultatelor. Valorizarea excep┼úionalismului este, ├«n acela┼či timp, o desconsiderare a profesionaliz─ârii. La noi, un bun instalator, un bun medic sau un bun avocat nu este o persoan─â care cunoa┼čte pa┼čii algoritmici pentru rezolvarea unei probleme, ci este un ingenios, capabil de euristici complexe, un geniu al meseriei lui. Ca atare, succesul unui demers nu mai este previzibil, probleme simple nu ├«┼či g─âsesc rezolv─âri simple. ├Än fine, nu mai exist─â nici o diferen┼ú─â ├«ntre o problem─â simpl─â ┼či una complicat─â, pentru c─â rezolv─ârile trebuie mereu re-inventate, ingeniozitatea trebuie mereu pus─â la ├«ncercare.

┼×i totu┼či, ce e de f─âcut? ┼×coala trebuie s─â reabiliteze normalitatea, s─â valorizeze media, lucrul bine f─âcut, ┼či nu excep┼úionalismul. Nu cerem s─â se schimbe mentalit─â┼úile ├«nainte de a se schimba formele, c─âci a┼ča ceva este imposibil, cerem tocmai s─â se schimbe formele, ceea ce se poate face prin transform─âri ale cadrelor curriculare ┼či ale preg─âtirii pedagogice, astfel ├«nc├«t acest p─âgubos cult al excep┼úionalismului ┼či al genialit─â┼úii s─â dispar─â din s─âlile de clas─â. Nu cerem s─â se predea un anume poet sau s─â nu se predea un altul, s─â se prezinte sau nu contribu┼úia istoric─â a unui domnitor sau a altuia. Ceea ce cerem este ca abordarea critic─â s─â prevaleze asupra mitologiz─ârii, contextualizarea social-istoric─â s─â nu lipseasc─â ┼či umanizarea personajelor manualelor noastre s─â elimine cultul geniilor ┼či al eroilor. Cerem o perspectiv─â critic─â asupra cunoa┼čterii ┼či culturii care s─â permit─â valorizarea umanului, ca alternativ─â la un cult necritic al genialit─â┼úii care las─â majoritatea elevilor f─âr─â un model, iar minoritatea r─âmas─â o socializeaz─â cu un model mereu inadecvat societ─â┼úii.

Este u┼čor ┼či inutil s─â pretindem c─â ap─âr─âm normalitatea de atacul unei pretinse sub-normalit─â┼úi, ceea ce este important ┼či mult mai greu este s─â o ap─âr─âm de atacul supra-normalit─â┼úii. 

Robert D. Reisz este profesor universitar la Universitatea de Vest din Timi┼čoara ┼či cercet─âtor la Institut f├╝r Hochschulforschung an der Martin Luther Universit├Ąt, Halle Wittenberg. A publicat, singur ┼či ├«n colaborare, peste 50 de articole ┼či 7 c─âr┼úi de statistic─â ┼či sociologie a educa┼úiei, printre care Integrating Europe through Co-operation among Universities la Jessica Kingleys, Londra ├«n 1997 sau Inklusion in Hochschulen. Beteiligung an der Hochschulbildung und gesellschaftliche Entwicklung in Europa und in den USA (1950-2000) la Lemmens Verlag, Bonn, 2007. Este membru ├«n Comisia Federal─â pentru Statistica ├Änv─â┼ú─âm├«ntului Superior din Germania, precum ┼či ├«n International Ranking Experts Groups ┼či ├«n grupul Policy Research on Private Higher Education. A fost bursier al Colegiului ÔÇ×Noua Europ─âÔÇť din Bucure┼čti. 

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.