Mama lor de argumente

23 aprilie 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ultimele luni au stat sub semnul scandalului politic, al certurilor şi conflictelor, mergînd pînă la acuzaţii grave sau insulte pronunţate în emisiuni televizate de personajele cele mai sus-puse în ierarhia statului. Spectacolul a excedat răbdarea multor telespectatori. Conflictul de la vîrf, dintre preşedinte şi premier, s-a reprodus mai jos în anturajele celor doi (dacă nu cumva de acolo a pornit) şi pînă la susţinătorii de toate categoriile ai celor două tabere (iar meciul încă nu s-a încheiat). Fenomenul i-a făcut probabil pe mulţi să-şi readucă aminte de anumite clişee privitoare la poporul român şi să se întrebe dacă nu cumva şi gîlceava face parte dintre caracteristicile noastre mai profunde. Acel soi de ceartă care nu duce neapărat la violenţe, ci e mai degrabă un spectacol destinat celor din jur, spălarea rufelor în public, cum spune şi vorba. Un efect al dorinţei de publicitate, dar şi al unor orgolii invers proporţionale cu realizările protagoniştilor. Cine se mai ceartă, în afară de politicieni şi susţinătorii lor? S-au bălăcărit între ei, de-a lungul anilor, preşedinţii de cluburi de fotbal, antrenorii şi chiar jucătorii. Ţăranii sînt în veşnice dispute legate de pămînt. Cu vorbe, faruri şi claxoane se apostrofează şi şoferii cei amestecaţi în traficul zilnic. Ceva gîlceavă a fost dintotdeauna şi între intelectualii cei mai fini. Oamenii de rînd se ceartă pe stradă sau acasă (de multe ori cu geamurile deschise), la tribunal sau la cozi, atîtea cîte mai sînt. Tehnologia pare să aducă ceva în sprijinul acestui talent, pentru că lumea s-a învăţat acum să se ciondănească aprins şi pe forumurile de pe Internet. Dar, apropo de Internet, cine se mai ceartă, dacă "dăm o căutare pe Google": iubiţii despre ale căror astfel de probleme nu mai contenesc să scrie revistele mondene, în care găsim titluri de tipul "Cearta poate ţine flacăra aprinsă" sau "Certuri cu folos"; rectorul Universităţii din Iaşi cu Primăria oraşului, pentru Grădina Botanică; avocaţii din barou; edilii sectorului 5 din Bucureşti cu REBU; Videanu cu autoritatea de reglementare în domeniul energiei termice; crescătorii de vite cu ciobanii din Bîrlad; doi bărbaţi din Probota pentru o pisică; Andreea Bălan şi Keo; Gigi Becali şi Nicolae Dică "pentru o bucată de pămînt", sau doi poliţişti care se urcă pe o bicicletă (care să stea la geam). Şi astea sînt doar cîteva exemple. În Cişmigiu e un loc cu tradiţie unde oamenii îşi susţin convingerile, fotbalistice sau politice. Acolo însă, cearta se duce în mod fair play, ca un sport, replicile se poartă iute şi tăios, după care, adversarii nu-şi poartă pică. Uneori se aduc şi argumente valabile. Iar argumentele sînt cele care fac diferenţa dintre gîlceavă şi disputa constructivă, dintre descărcarea nervilor şi dezbatere. Iar pe cît de multă nevoie se pare că avem de dezbateri serioase, pe atît de puţin folositor ne e scandalul. Pentru mulţi, diferenţa e însă destul de neclară. ( A. M. )

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Rezultatul protestelor împotriva turiștilor: stațiunile spaniole se golesc
Spaniolii furioși din cauza turismului în masă au primit exact ceea ce au cerut, deoarece Magaluf , unul dintre cele mai importante locuri de vacanță din Mallorca, este pe jumătate gol. De fapt, arată ca un oraş fantomă.
image
Alimentele pe care experții în siguranță alimentară nu le-ar mânca niciodată de la bufetul de mic dejun al unui hotel
Cu toţii suntem de acord că, în vacanţă, unul dintre avantajele de a sta la un hotel este bufetul de mic dejun inclus în pachetul achiziţionat. În acelaşi timp, ultimul lucru pe care ni-l dorim este să rămânem în cameră din cauza vreunei boli digestive.
image
Caravană electorală, atacată cu bâtele într-o comună din județul Buzău VIDEO
Lupta politică se duce și cu ciomagul, pe alocuri. O demonstrează filmarea realizată de membrii unei caravane electorale din comuna buzoiană Calvini, în care se vede cum sunt alergați și amenințați cu bâtele de un grup de săteni.

HIstoria.ro

image
Efectele surprinzătoare ale prezenței ofițerilor ruși în Bucureștiul anului 1877
În cadrul Războiului ruso-turc din 1877, după declararea de Război Imperiului Otoman, trupele ruse intră în România, în drum spre Turcia. Ca urmarea a acestui fapt, Bucureștii lui 1877 sînt luați cu asalt de ofiţerii ruși, gata să-și cheltuiască banii nebunește.
image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.